marți, 30 august 2011

Liceul de Muzică din Cluj, mutat într-o hală industrială


Cristina Horvath - COTIDIANUL
 

Liceul de Muzică din Cluj, mutat într-o hală industrială
Mult trâmbiţata reformă a învăţământului, care poartă marca celui mai incapabil ministru al Educaţiei pe care l-a avut România în douăzeci de ani, are efecte dezastruoase în sistemul şcolar românesc. Una dintre măsurile cele mai aberante gândite de Funeriu este comasarea unităţilor şcolare. Această măsură combinată cu lipsa acută a resurselor financiare a generat o adevărată tragedie pentru una dintre cele mai prestigioase şcoli de muzică din ţară, Liceul "Sigismund Toduţă" din Cluj, care va fi mutată, din toamnă, într-un banal atelier de practică al Liceului Industrial "Unirea-16 Februarie" din zona industrială a oraşului.
În locul strungurilor şi polizoarelor sunt aduse, în aceste zile, într-o clădire cu aspect dezolant de la periferia Clujului, sensibilele instrumente muzicale la care au studiat artişti valoroşi cu un palmares impresionant.
Elevii Liceului de Muzică din Cluj au fost anunţaţi că după încheierea anului şcolar vor trebui să-şi mute instrumentele şi mobilierul într-un liceu industrial din apropierea zonei Clujana. Cu toate că prestigioasa şcoală de muzică clujeană este cel mai mare furnizor de talente artistice, cheltuielile acestui liceu au devenit o povară pentru municipalitatea condusă de urmaşul lui Emil Boc, urmând a fi mutat din centrul istoric al oraşului. Primăria Cluj a decis să înceteze să plătească chiria Cultului Franciscan, repus în posesia mănăstirii în care a funcţionat şcoala, încă de la înfiinţare.
Motivul mutării este simplu şi se rezumă la bani. Ordinul Călugărilor Franciscani, proprietarul clădirii în care a funcţionat zeci de ani Liceul de Muzică "Sigismund Toduţă", nu s-a mai înţeles cu primarul PDL Sorin Apostu în privinţa sumei reprezentând plata chiriei. Vestea a căzut ca un trăsnet asupra foştilor elevi, artişti de prestigiu cu premii la festivaluri internaţionale. Toată vara au avut loc adevărate pelerinaje atât la Liceul de Muzică din centrul oraşului, cât şi la Liceul Unirea, viitorul sediu al şcolii de muzică, situat în zona industrială a municipiului Cluj-Napoca. Nostalgicii absolvenţi vin să vadă fostul sediu în care şi-au petrecut tinereţile, după care se duc să vadă locul unde vor fi mutate pianele lor nepreţuite. Printre ei se numără şi Emil Simon, fostul director al Filarmonicii Transilvania. "E locul în care am dirijat prima dată, unde am primit primele lecţii de muzicologie, am cunoscut-o pe viitoarea mea soţie, unde m-am semnat pe stâlpul central, ca mulţi alţi colegi", a declarat Simon pentru cancan.ro. Imaginea de la Liceul Industrial este dezolantă şi seamănă cu decorurile din filme suprarealiste. Muncitori cu excavatoare şi macarale scot prin pereţi strungurile vechi, pentru a face loc instrumentelor muzicale.
Tunde Peter, inspectorul şcolar adjunct al judeţului Cluj, a declarat că această măsura de comasare a liceelor este de fapt o metodă prin care se va "ridice nivelul calitativ al actului de învăţământ". Pe de altă parte, Primăria Clujului recunoaşte că problema principală a fost chiria plătită franciscanilor. "Am rezolvat cu Inspectoratul Şcolar problema datorată retrocedării clădirii franciscanilor. Mutarea Liceului de Muzică la Liceul Unirea este totuşi provizorie, până când va fi finalizată construcţia clădirii care va adăposti Academia de Muzică şi Liceul de Muzică din cartierul Mănăştur", a declarat pentru cancan.ro Iulia Maxim, purtătorul de cuvânt al primăriei clujene. Proiectul acestei Academii este, însă, atât de vechi, încât nimeni nu mai crede că va fi realizat vreodată. Ambrus Adam, administratorul franciscanilor, spune simplu şi la obiect că mutarea a fost o chestie de negociere. "Am cerut majorarea chiriei, nu a fost acceptată."
Elevii Liceului de Muzică sunt profund afectaţi de ideea că vor trebui să părăsească frumoasa clădire a şcolii în care au învăţat ani întregi. S-au ataşat de clădirea mănăstirii, din centrul oraşului, pe care o părăsesc cu regrete. Ultima promoţie care a terminat recent liceul a ţinut să sublinieze acest lucru chiar la festivitatea de predare a cheii. "Ne va fi dor de mănăstire, aşa cum este ea, cu curtea interioară ca o puşcărie, cu sălile ca nişte chilii, cu culoarele întortocheate, cu sala mare în stil gotic, cu podul şi subteranele misterioase, cu parcul cu skateri", au spus absolvenţii cu lacrimi în ochi.
Nu doar elevii muzicieni sunt loviţi de măsura aberantă a Primăriei Cluj şi a Ministerului Învăţământului. Şi la Liceul Industrial Unirea- Material Rulant se strâng semnături pentru evitarea strămutării şi a comasării. Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj a decis să facă loc muzicienilor, prin comasarea liceului industrial cu elevii de la Liceul Agricol Alexandru Borza din Cartierul Gheorgheni. Chestiune care i-a nemulţumit profund şi pe elevii Liceului Industrial Unirea.
Printre cei care au studiat la Liceul "Sigismund Toduţă" se numără compozitorul Cornel Ţăranu, violoncelistul Răzvan Suma, taragotistul Dumitru Fărcaş, Claudiu Purcărin, baterist Sistem, Adrian Tetrade de la "Cârcotaşi" sau Titus Flueraş, de la orchestra YouTube.
Şi maestrul Johnny Răducanu a criticat dur mutarea liceului în zona industrială. "Este o crimă, ruşine să le fie! Nici comuniştii nu ar fi fost în stare de aşa ceva, să ducă arta din centrul istoric. Pentru o şcoală de fotbal sigur găseau bani, dar pentru un izvor de cultură, nu. Este o porcărie tipic orientalo-slavo-comunisto-românească!", a declarat marele jazzman, unul din absolvenţii celebri ai Liceului "Sigismund Toduţă".
Probabil că maestrul Johnny Răducanu are dreptate! Ceea ce se întâmplă, nu doar cu Liceul de Muzică din Cluj, ci în întreg sistemul de învăţământ din România, este o mizerie tipic românească, o copie pedelistă, peste ani, a "celebrei" Revoluţii Culturale importate de Nicolae Ceauşescu din China şi Coreea de Nord, la începutul anilor '70.

duminică, 28 august 2011

Fără prezenţă obligatorie la cursuri


de Alexandru Calmâcu - PUTEREA


Ministrul educaţiei, Daniel Funeriuacceptă ca frecvenţa la cursuriseminarii şi laboratoare să rămână la bunul plac al studenţilorÎntr-un act normativ aflat în proiectdemnitarul elimină obligativitatea prezenţei la ore şi interzice instituţiilor de învăţământ superior să condiţioneze calitatea de student reprezentant pe criteriul numărului de absenţe.

Ministerul Educaţiei a făcut public „Statutul studentului –proiect de ordin al ministrului educaţieiCercetării,tineretului şi sportului”În capitolul intitulat „În organizarea proceselor de învăţare/predarestudenţii au următoarele drepturi” punctul K menţionează “dreptul la o evaluare obiectivă şi nediscriminatorie a competenţelor dobândite după parcurgerea unui curs, indiferent de prezenţa la cursuri”. Această precizare este stipulată după ce, în capitolul privind „Principiul participării studenţilor la viaţa academică prin structurile de reprezentare...”, la punctul C, se consemnează faptul că „instituţiile de învăţământ superior nu pot condiţiona statutul de student reprezentant înfuncţie de performanţele academice, prezenţa la cursuriseminarii şi laboratoare”. Cu alte cuvinte, ministrul Daniel Funeriu reintroduce în facultăţi, într-o manieră nu tocmai ortodoxă, forma de învăţământ „fără frecvenţă”. „Ministrul favorizează liga chiulangiilor. Este o aberaţie didactică aplicarea unor asemenea hotărâri, este împotriva legii. Frecvenţa obligatorie se stipulează prin programa fiecărui curs, mai ales acolo unde este vorba de seminarii şi laboratoare. Pe de altă parte, se produce o limitare a importanţei profesorului şi a materiei pe care o predă, dacă vreţi, vom asista la o umilire generală a cadrelor didactice, situaţie ce se va accentua mai cu seamă în perioada sesiunilor de examene. Am impresia că asist la o contradicţie: fie că gestul ministrului este un act de populism, fie că a cedat unor presiuni din partea exponenţilor chiulangiilor”, ne-a declarat Mihai Coman, decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti.

Notele de la examene pot fi contestate

Printre altele, studenţii vor mai beneficia de: dreptul la contestarea notelor din examenele scrise, rezolvarea contestaţiei fiind făcută de către un alt profesor decât cel care a evaluat anterior studentul; dreptul la o evaluare obiectivă a activităţii lor academice, precum şi dreptul de a cunoaşte baremul; dreptul de a amâna şi relua studiile conform legislaţiei învigoare; dreptul  propună analizarea aspectelor pe care le consideră nesatisfăcătoare în activitatea universitară sau a oricărui cadru didactic al cărui curs l-au urmat; dreptul la examinarea printr-o metodă alternativă atunci când suferă de o dizabilitate temporară sau permanentă, certificată medical, care face imposibilă prezentarea cunoştinţelor învăţate în maniera prestabilită de către titularul de curs, iar metoda alternativă identificată  nu limiteze standardele examinării.

De pe internet !


Petiție pentru Roşia Montană!
Poate fi semnata aici:
http://www.rosiamontana.net/



Stimate Domnule Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Am aflat cu profundă îngrijorare de faptul că ați re-emis certificatul de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic de la Roșia Montană.
Prin emiterea certificatului de descărcare arheologică se ridică statutul de protecţie al Masivului Cârnic şi se fac posibile mineritul într-o zonă protejată şi distrugerea valorilor anterior protejate prin lege. Acest fapt este mascat de o afacere dubioasă în valoare de 70 de milioane de dolari între minister şi RMGC. Este de-a dreptul revoltător modul în care prin declarațiile dumneavoastră ați încearcat să puneți într-o lumină favorabilă desfiinţarea unui monument istoric clasat, fluturând milioanele de dolari şi declarând că doar aşa putem salva patrimoniul cultural de la Roşia Montană. Conform înţelegerii, RMGC va achita această sumă în mai multe tranşe, cu condiţia obţinerii în formă finală a tuturor avizelor, autorizaţiilor şi aprobărilor necesare pentru demararea proiectului de minerit. Practic, prin acest gest, în schimbul sumei de 70 milioane dolari, garantați obţinerea tuturor avizelor, autorizaţiilor şi aprobărilor din partea celorlaltor ministere şi autorităţi si vă angajați totodată să preveniți ca aceste aprobări să fie declarate nule de către instanţele de judecată, aşa cum s-a întâmplat de mai multe ori până acum. De altfel, acordul încheiat nu prevede ca suma sus menţionată să fie investită în protecţia patrimoniului cultural din muntele Cârnic, în schimb prevede ca până în decembrie 2011 RMGC să obţină toate avizele şi autorizaţiile necesare demarării proiectului de minerit. O asemenea înțelegere vă depășește în mod flagrant atribuțiile legale de garant al integrității patrimoniului cultural al țării.
Și mai îngrijorător este faptul că noul certificat de descărcare de sarcină arheologică prezintă numeroase vicii de legalitate, de fond și procedură, care demonstrează cu certitudine faptul că emiterea sa a fost rezultatul unei voințe politice de susținere a proiectului minier și nu de respectare a legislației privind protecția patrimoniului, în spiritul și litera ei. Amintim doar câteva dintre serioasele probleme de legalitate:
- Emiterea noului certificat este în condradicție cu decizia definitivă și irevocabilă a Curții de Apel Brașov (2007) care a anulat certificatul anterior de descărcare arheologică nr. 4 / 2004;
- Cercetarea arheologică la finalul căreia s-a întocmit Raportul final care a stat la baza descărcării de sarcină arheologică nu a fost astfel demarată pornind de la statutul de monument clasat în grupa A a galeriilor din Masivul Cârnic de epocă romană, medievală și modernă;
- Certificatul de descărcare de sarcină arheologică nr. 9/2011 a fost emis pe o suprafață necercetată arheologic exhaustiv;
- La baza deciziei de descărcare de sarcină arheologică stă o eroare manifestă de apreciere privind selectarea zonei propuse pentru conservare in situ și a zonelor propuse pentru descărcare. Criteriile folosite pentru alegerea zonei pentru conservare in situ și pentru descărcare de sarcină arheologică sunt descrise lacunar, fără nici o referire la o serie de standarde acceptate pe plan național și internaţional, de practică pentru conservare a arhitecturii şi siturilor.
În lumina faptelor enumerate mai sus, decizia Ministerului Culturii de descărcare de sarcină arheologică a Masivului Carnic este una oportunistă, care sprijină astfel proiectul minier la cel mai înalt nivel, neavând nici o bază legală sau științifică.
Consider că prin această decizie v-ați încălcat mandatul pentru care ați fost investit. Prin Hotărârea nr. 90 din 10/02/2010, Articolul 4, alineatul c) se stipulează că ministrul Culturii trebuie să îndeplinească următorul obiectiv:
“susținerea moștenirii și a diversității culturale, conservarea identitaților culturale, atât la nivel național, cât și în cadrul comunităților locale, prin implicare proactivă a acestora în viața culturală și recunoașterea valorilor patrimoniale”.
Concluzionez că ați eșuat în îndeplinirea principalei dumneavoastre atribuții de protector al patrimoniului național românesc și în consecință vă solicit respectuos să demisionați din funcția de Ministru al Culturii și Patrimoniului Cultural Național.
Stimate Domnule László Borbély, Ministrul Mediului și Pădurilor
Au trecut zece ani de când proiectul minier de la Roşia Montană al companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a stârnit îngrijorare în rândul societăţii civile şi a opiniei publice din România. Gigantul proiect a ridicat încă de la bun început o serie de probleme şi riscuri în domeniul protecţiei mediului, a legalităţii, drepturilor omului, economiei şi, nu în ultimul rând, în privinţa moralităţii.
Subsemnatul cer Ministerului Român al Mediului și al Pădurilor să nu dea aviz favorabil pentru emiterea acordului de mediu pentru proiectul de exploatare miniera de aur și argint din Roșia Montană. În sprijinul celor de mai sus, următoarele observații și comentarii sunt detaliate după cum urmează:
Cei patru munţi care înconjoară astăzi Roşia Montană ar urma să fie aruncaţi în aer şi exploataţi de la suprafaţă, lăsând în urmă cratere pe o suprafaţă de 200 de hectare. Activităţile de minerit ar afecta în total 1258 de hectare, inclusiv prin defrişarea a 235 hectare de păduri. În cei 15 ani de exploatare ar fi prelucrate 215 milioane de tone de minereuri, prin utilizarea a 200.000 tone de cianuri (!). La ora actuală, în întregul sector minier din Uniunea Europeană sunt utilizate 1.000 tone de cianuri de sodiu pe an. În cadrul proiectului minier de la Roşia Montană se propune utilizarea a 13.000 tone de cianură de sodiu anual! Totodată, în mai 2010, Parlamentul Europei a adoptat cu o majoritate covârşitoare punctul de vedere prin care se propune interzicerea utilizării cianurilor în minerit.
Deşeurile care provin din procesul tehnologic conţin metale grele şi componente de cianuri. În cadrul exploatării se formează în total 215 milioane de tone de deşeuri, care ar fi stocate într-o vale, în spatele unui baraj de piatră de 180 metri înălţime. Pe o suprafaţă de 360 ha se formează astfel un iaz de decantare, care nu va fi impermeabilizat. Deşeurile astfel depozitate vor mări riscul poluării apelor de suprafaţă şi a pânzei freatice, pe lângă poluarea aerului. Barajul şi deşeurile periculoase depozitate vor persista şi peste secole, iar în cazul unei avarii se pot produce poluări catastrofale. Valea în care ar urma să fie amplasat iazul de decantare adăposteşte o localitate, Valea Cornei, cu case de locuit, biserici, cimitire şi, nu în ultimul rând, oameni care trăiesc aici şi cred într-un viitor. Aceşti oameni riscă să fie expropriaţi din cauza proiectului minier.
Cei două mii de ani de existenţă ai localităţii Roşia Montană au lăsat în urmă valori istorice, culturale şi arhitecturale unice şi de nepreţuit, care urmează să fie distruse de către proiectul minier. Vestigiile romane, galeriile miniere, bisericile, cimitirele şi clădirile cu valoare de monument reprezintă valori de nepreţuit, care nu pot fi înlocuite cu bani. Protejarea acestui patrimoniu în mijlocul unei zone miniere active cu o suprafaţă de 1258 ha, între 4 cratere, pe lângă detonarea zilnică a 10 tone de dinamită şi circulaţia necontenită a camioanelor de 150 tone, este absolut imposibilă.
Costurile totale pentru închiderea minei (iazul de decantare, hălzile de steril, uzina de procesare, cariere, drumuri industriale, etc.) se ridică la 70 789 884 de dolari. Aceasta este însă o cifră total nerealistă. Potrivit Agenției de Protecție a Mediului din Statele Unite ale Americii costurile aproximative pentru stratul protector de sol compozit pentru haldele de steril generatoare de ape acide se situează între 0,83 dolari și 1,01 dolari/tonă de steril. La sfârșitul exploatării, hălzile de steril Cetate și Cârnic vor conţine 130,691 milioane de tone de steril. Costurile pentru a le acoperi cu sol compozit se ridică, prin urmare, la o sumă cuprinsă între 108,5 și 132 de milioane de dolari. Numai costurile pentru aceste halde de steril vor depăși suma totală estimată de titularul proiectului pentru închiderea tututor facilităților industriale. Cât despre costurile de închidere și reabilitare a mediului pentru un iaz de decantare generator de ape acide, ele au fost estimate de Agenția de Protecție a Mediului din Statele Unite ale Americii între 48 000 de dolari și 877 000 per acru. Iazul de decantare de la Roșia Montană ar avea o suprafață de 363,12 ha sau 897 de acrii. Aceasta presupune costuri de închidere și reabilitare a mediului ce se situează între 43,1 milioane de dolari și 786,7 milioane de dolari.
Gabriel Resources Ltd., acţionarul majoritar al RMGC nu are nicio experienţă în activitatea minieră, fiind înfiinţată în mod special pentru ambiţiosul proiect minier de la Roşia Montană, prin intermediul unor firme off-shore. În cazul unei catastrofe nici o entitate nu poate fi trasă la răspundere, nu se pot solicita despăgubiri de la nimeni.
În cursul procesului de avizare a proiectului minier s-au semnalat o serie de ilegalităţi, doar câteva dintre acestea fiind:
  • În urma presiunilor exercitate de RMGC, în anul 2002 Consiliul Local Roșia Montană a adoptat un plan de urbanism general și un plan de urbanism zonal prin care suprafața aferentă proiectului minier Roşia Montană a fost declarată zonă monoindustrială minieră, împiedicând astfel dezvoltarea oricărei activităţi economice, în afara proiectului minier. În anul 2008 cele două planuri de urbanism au fost irevocabil constatate nelegale de către instanța competentă. În anul 2009 noul Consiliu Local Roșia Montană a votat din nou aceleași planuri de urbanism, iar în baza lor Consiliul Județean Alba a emis certificatul de urbanism 87/30.04.2010. În baza noului certificat de urbanism Ministerul Mediului continuă la momentul de față procedura EIM pentru proiectul minier Roșia Montană. În mai 2011 planurile de urbanism în discuție au fost anulate printr-o sentință judecatorească definitivă. Un certificat de urbanism emis în baza unui plan de urbanism anulat este nul și nu poate produce efecte juridice într-o procedură administrativă de emitere a unui act de reglementare.
  • Conform declaraţiilor ulterioare acordate de autori, raportul independent privind conservarea patrimoniului cultural şi al patrimoniului construit a fost falsificat, unele părţi importante fiind omise din raportul EIA
  • Galeriile romane din masivul Orlea ce pot fi în prezent vizitate, precum și toate galeriile romane, medievale și moderne din Masivul Cârnic sunt clasificate ca și monumente istorice. Distrugerea lor, prin transformarea masivelor respective într-o carieră deschisă, este așadar ilegală (articolul 9 și 10 ale Legii 422/2001). Distrugerea galeriilor miniere nu poate fi compensată de nici o masură de cosmetizare, cum ar fi reconstrucții tri-dimensionale accesibile pe o pagină web.
  • Unele dintre cele mai valoroase monumente din punct de vedere arhitectural și spiritual de la Roșia Montană – bisericile ortodoxă și Greco-catolică – precum și mormântul eroului Simion Balint nu vor fi accesibile pe perioada de exploatare a minei și raportul EIM nu oferă nici un fel de garanții privind protecția lor.
Într-un final, vreau să arăt aceea că s-au pronunţat deja împotriva proiectului minier bisericile, Academia Română, peste 1000 oameni de ştiinţă şi cercetători din toate colţurile lumii, ICOMOS (organismul consultativ al UNESCO), nenumărate organizaţii din România şi din străinătate, persoane fizice şi, nu în ultimul rând, statul maghiar, care şi-a declarat de mai multe ori opoziţia faţă de acest proiect din cauza riscului impactului transfrontalier.
Subsemnatul cer Ministerului Roman al Mediului și al Pădurilor să nu dea aviz favorabil pentru emiterea acordului de mediu pentru proiectul de exploatare minieră de aur și argint din Roșia Montană.

Stimati deputati,
Am luat act cu îngrijorare de informațiile prezentate în presă despre proiectul de modificare a Legii Minelor 85/2003 inițiat de senatorii  Toni Greblă (PSD) și Ion Ruşeţ (PDL), proiect ce urmează a fi  introdus pe Ordinea de Zi a plenului Camerei Deputaților la începutul sesiunii de toamnă.
Consider ca între modificările propuse există prevederi neconstituționale, care ar încălca grav drepturi fundamentale ale omului, constituțional garantate. Singura justificare a modificărilor propuse este favorizarea proiectului companiei Roșia Montană Gold Corporation de exploatare cu cianuri a zăcămintelor aflate în subsolul proprietăților private din localitatea Roșia Montană și în subteranele monumentelor de patrimoniu din jurul așezării.
O parte importantă din prevederile acestuia încalcă reglementările în vigoare și favorizează concurența neloială astfel:
-          prin derogare de la legea construcțiilor, autorizațiile și permisele în baza unui certificat de urbanism declarat invalid sau expirat, își păstrează valabilitatea. Având în vedere aceea că un certificat de urbanism poate fi declarat invalid numai printr-o sentință judecătorească pronunțată de o instanță competentă, titularul este astfel scutit de obligația respectării unor sentințe judecătorești.
-          prin derogare de la ordonanța privind protecția patrimoniului cultural, se crează premisele eliberării certificatelor de descărcare de sarcină arheologică către titularul de licență minieră în absența unui raport de cercetare arheologică preventivă.
De asemenea:
-          lucrările miniere desfășurate în baza unei licențe de exploatare sunt declarate, in abstracto, de utilitate publică, chiar dacă titularul licenței este o companie privată; astfel, titularul licenței nu mai are obligația dovedirii beneficiilor publice ale lucrării miniere;
-          exproprierea pentru lucrările miniere, declarate de utilitate publică, conform prevederii de mai sus, se va face de către titularii licenței de exploatare;
-          transferul de proprietate dinspre cei expropriați către titularul de licență are loc în chiar momentul consemnării în bancă a unei sume de bani ca despăgubire pe numele persoanei expropriate, așadar cu înfrângerea gravă a garanției constituționale a exproprierii numai “cu dreaptă și prealabilă” despăgubire.
Se încalcă astfel flagrant Art 44 din Constituție, ce garantează dreptul la proprietate privată și se constituie un precedent periculos privind atentarea la proprietatea privată.
Nu în ultimul rând,  modificările propuse ale legii încalcă flagrant și Art. 15 din Constituție, potrivit căruia “legea dispune numai pentru viitor”. Or, potrivit modificărilor propuse, la opțiunea titularului de licență prevederile legii modificate i se vor aplica chiar dacă licența sa s-a încheiat sub imperiul vechilor prevederi ale Legii Minelor.

În consecință, simțindu-mi amenințate drepturile mele fundamentale, vă solicit respectuos:
-          să votați împotriva proiectului de modificare a Legii Minelor 85/2003
-          să informați cetățenii din colegiul dvs. uninominal despre proiectul de modificare a Legii Minelor 85/2003 și despre procedurile pe care proiectul de modificare a Legii Minelor 85/2003 trebuie să le mai îndeplineasca pentru a fi adoptat.
-          să informați forurile reprezentative ale partidului dvs. în privința problemelor prezentate anterior pentru a prezenta poziția formațiunii dvs. politice față de acest subiect.
-          să luați în considerare părerile cetățenilor care v-au ales în legătură cu acest subiect.