duminică, 29 mai 2011

ASTA VOR UNGURII !


Laszlo Tokes: 1 Decembrie este o zi de doliu pentru Ungaria

 Laszlo Tokes a transmis cele mai bune urari Romaniei cu ocazia Zilei Nationale, dar a adaugat ca "bunavointa neconditionata si loialitatea nu ne pot face sa uitam ca este si o zi de doliu pentru Ungaria", deoarece actuala "Romanie a fost nascuta prin divizarea Ungariei".

Urmarile Tratatului de pace de la Trianon se fac inca simtite si trebuie remediate, a declarat, miercuri, Laszlo Tokes, vicepresedintele Parlamentului European


Extremistul Csibi Barna s-a reprofilat rapid dupa ce a fost dat afara din ANAF. 
Csibi Barna vinde tricouri cu mesajul
Functionarul care l-a "spanzurat" simbolic pe Avram Iancu lucreaza acum in comert si vinde diverse produse la Zilele Sfantu Gheorghe. In marfa de vanzare a lui Csibi Barna se gasesc si tricouri imprimate cu mesajul "Tinutul Secuiesc nu e Romania". Barna si-a amenajat un stand unde isi vinde produsele, anunta Mediafax.ro.
Astfel, fostul functionar ANAF a ajuns sa vanda stegulete cu stema Ungariei Mari, tricouri imprimate cu mesajul "Szekelyföld nem Romania!" ("Tinutul Secuiesc nu e Romania!") sau pe care harta României figurează fara Transilvania.
Extremistul spune ca a fost nevoit sa se reprofileze pe comert pentru ca "trebuie sa traiasca din ceva".

joi, 26 mai 2011

ASTA NE AȘTEAPTĂ ȘI PE NOI ?!


  Filmul documentar este socant! Incercaţi sa va ganditi la ce se intampla in Romania inainte de 1990! Si după 1990!!!
 Acesarea pe youtube a filmului se face prin linkul .http://www.youtube.com/watch?v=ksoha6uPHa4&feature=related
 Undeva, candva, am vazut la televizor marile miscari de mase, devalizarea, magazinelor, disperarea unor oameni apartinind unei tari bogate dar care acum mureau de foame.
 Se intimpla in 2001 si pentru foarte multi dintre noi a fost doar o stire.
 Ieri am vazut documentarul si ce m-a frapat au fost suprapunerile aprope punct cu punct cu situatia Romaniei:
-Si ei au avut o industrie nationala foarte puternica ce asigura 95% din necesarul intern;
-Si ei au avut datorii foarte mici (prin 70 aveau cam 7 miliarde);
-Pe urma in 25 ani au facut datorii de 170 miliarde!
S-a vindut TOT la ei.
In film se face o afirmatie interesanta (filmul este facut inainte de 2004, veti vedea de ce aceasta data). Nicio tara din lume nu a renuntat, fara razboi, la rezervele ei de petrol si gaze. Ei si-au vindut petrolul care valora 25 miliarde cu 2,5 miliarde. Nu cunosteau situatia Romaniei. Noi, fara nici un razboi, l-am cam dat de pomana la OMV ( mult mai ieftin decit l-au dat ei ) cu vreo 6-700de milione (daca tin bine minte). Deci ei pot spune ca nu sint singurii prosti din lume...
 APOI s-au indatorat foarte mult, si-au dstrus economia proprie si au ajuns muritori de foame.
 Si la ei bancile s-au indatorat iar datoriile bancilor au devenit datoria Argentinei.
 Si la ei, stinga si dreapta si-a dat mana impreuna cu liderii sindicali si rezultatul a fost ca cei bogati s-au imbogatit si mai mult si cei saraci au ramas tot saraci.
 Au vindut ramurile strategice (monopoluri de stat). Imediat au crescut tarifele fara ca cei ce le-au luat sa investesca un cent in dezvoltare.
 Vezi la noi Romtelecom-ul, IMGB-ul vindut in 97 pe 500 mii dolari (a fost considerata atunci privatizare de succes!).
 Argentina avea 90000 de km de cale ferata; dupa terapiile de austeritate mai aveau 8000 km. Asta urmeaza acum la noi.
  Desi se spunea ca s-au privatizat pentru eficientizare si diminuarea subventiilor s-au dat subventii in continuare,dar acum pentru firme straine.
 Si la ei Congresul (Parlamentul la noi) a fost cumparat si singura lor treaba era sa ridice mina ca sa valideze legile antinationale.
 Rezultatul final .......De la 18% copii subnutriti se ajunsese in 2000 la 84% subnutritie .....In fiecare zi mureau in Argentina de foame aproximativ 100 de oameni.
 Asta   ne asteapta si pe noi.
 Evident pot fi mici diferente  dar rezultatul final va fi acelasi.
 Investiti 2 ore din timpul dumneavoastra pentru a vedea acest film, nu e fictiune, este povestea unei tari prospere si fericite odinioara.
 Poate copii nostri nu vor ajunge sa manince din gunoaie .....
 Dar asta depinde de noi ACUM. Intrebarea este: In Ce Fel?!?

miercuri, 25 mai 2011

Ministrul Funeriu, făcut praf de colegii de partid


Chiar dacă a trecut congresul, în PDL nu s-au liniştit apele. Bătălia pentru obţinerea de poziţii de top continuă şi pe alte paliere. Un episod interesant al acestei bătălii s-a desfăşurat marţi seara în Parlament.
"Arogantul" Funeriu, pus la zid
Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a fost mitraliat - pe bună dreptate - din toate poziţiile marţi seara la comisiile reunite de învăţământ din Parlament. Funeriu s-a dus să prezinte bilanţul educaţiei pe anul 2010, iar această rară prezenţă la Parlament a însemnat un adevărat dezastru. Nu doar reprezentaţii Opoziţiei (Adriana Săftoiu - PNL, Cristian Dumitrescu şi Ioan Mang (PSD) l-au criticat dur pe Funeriu, ci chiar şi colegii săi de partid, deputatul PDL Cătălin Croitoru şi senatorul PDL Mihail Hărdău.
Chiar dacă în privinţa celor doi PDL-işti se poate spune că ar fi potenţiali candidaţi la fotoliul ministerului în cazul în care Funeriu este remaniat, deci ar fi avut un interes să-l atace, totuşi - lucru rar, foarte rar la PDL-işti - criticile au fost corecte.
Cătălin Croitoru l-a făcut pe faţă „arogant" pe Funeriu şi i-a reproşat, printre altele, că se află la baza scăderii salariilor profesorilor, a concedierilor din învăţământ, a situaţiei precare a infrastructurii şcolare etc. De asemenea - este adevărat, a şaptea zi după scriptură -, cei doi parlamentari PDL i-au reproşat ministrului numeroasele lacune din Legea educaţiei.
"Lumea râde de dumneavoastră"
Vă prezentăm câteva mostre din dialogul dintre Funeriu şi preopinenţii săi.
  • „Să fiţi mai reţinut când spuneţi că eradicaţi hoţia, copiatul, şmecheria de la evaluare. Pentru că dumneavoastră spuneţi ceva şi în spatele dumneavoastră lumea râde", Mihail Hărdău.
  • "Poate nu stăpânesc într-adevăr arta dialogului, însă cred că cea mai bună metodă prin care un ministru se poate exprima este prin texte de lege şi prin acte", Daniel Funeriu.
  • "Pot să apreciez că legăturile dintre domnul ministru şi comisiile reunite sunt de tip Van der Vals, adică sunt cele mai slabe legături şi dorim ca după acest Raport să ajungem la legături ionice sau covalente",Mihail Hărdău.
  • "Să ştiţi că legăturile Van der Vals pot să fie extrem de puternice, pot să ajungă până la 2 kilocalorii pe mol în funcţie de mediul în care ele se exercită", Daniel Funeriu.
Funeriu nici nu se gândeşte să plece
Înainte de a se prezenta la comisiile de învăţământ, Funeriu a fost întrebat de ziarişti dacă se simte vizat de o eventuală remaniere, ţinând cont că numele său a fost pronunţat ca fiind pe o listă neagră.
Răspunsul ministrului a fost acelaşi ca şi acum câteva luni când i s-a mai pus această întrebare. "Din prima mea zi de mandat mă ocup de conducerea ministerului, de schimbarea şi gestionarea sistemului educaţional. Acum avem bacalaureatul, desfăşurăm activitatea absolut normal, independent, repet independent, de orice aspecte politice", a spus ministrul Educaţiei. (...) În ceea ce mă priveşte am o reformă de făcut şi, credeţi-mă, o s-o duc până la capăt", a spus Daniel Funeriu. Siguranţa cu care vorbeşte despre viitorul său Daniel Funeriu are la bază şi atitudinea sa. Funeriu este considerat după Emil Boc cel mai docil executant al ordinelor venite de la Palatul Cotroceni.
Lucian Gheorghiu  COTIDIANUL.RO  

MARȘ DE ADIO

COLEGILOR MEI  MÂRLAMENTARI
                                                                Adrian Păunescu  
 
       
La muncă, derbedei, că trece anul
şi vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul.
       Făceaţi pe democraţii cei cucernici, 
 P.... mamii voastre de nemernici.
       Scuipaţi-vă-ntre voi cum se cuvine
şi-apoi convingeţi-vă că e bine.    
       C-aţi luat o ţară de mai mare dragul
şi i-aţi distrus averile şi steagul.
       S-ajungem colonia de ocară
care-şi  va cere scuze în maghiară.
       Şi, prin complicităţi cu demoni aprigi,
aţi desfiinţat uzine , câmpuri , fabrici.
       Şi, prin vânzări de ţară infernale,
aţi omorât cu voia animale.
       La greul greu care mereu ne-ncearcă,
răspundeţi cu un greu de moarte, parcă.
       Şi i-aţi găsit şi bolii un remediu
întoarceţi România - n Evul Mediu.
       Ce căzături, ce târfe, ce mizerii,
v-aş desena cu acul, să vă sperii.
       Dar voi nici sânge nu aveţi în vine,
ci credite din călimări străine.
       Le ştiţi lui Hitler şi lui Stalin taina
şi-mpingeţi Bucovina în Ucraina.
       Aşa cum ceilalţi, limpezească-i valul
s-au compromis negustorind Ardealul.
       De unde sunteţi, mă, din ce găoace ,
cum v-au putut părinţii voştri face ?
       Ce condimente le-au picat în spermă
 de e trădarea voastră-atât de fermă ?
       Aţi pus nenorocita voastră labă
pe-această tristă ţară Basarabă.
        Şi vreţi cu-ameninţare şi cu biciul
s-o faceţi curva voastră de serviciu.
        Mimaţi respectul pentru cele sfinte,
dar vindeţi şi pământuri şi morminte.
       Aţi inventat examene severe,
supunere poporului spre-a-i cere.
       Şi toată zbaterea a fost degeaba
că-n nas mai marii v-au închis taraba.
       Minciuna voastră v-a adus pe scenă,
actori într-o politică obscenă.
       Şi-acum, că-i un prăpăd întreaga ţară ,
ia cereţi-vă puţintel, afară.
       Decât să vă trimită ţara noastră ,
mai bine mergeţi voi în mama voastră.
       Plecaţi de-aici, cu-o grabă funerară,
şi nu albanizaţi această ţară .
       Băgaţi viteză, că vă trece anul
şi s-a scurtat şi s-a-nvechit ciolanul.
       Şi ce vă pot eu spune la plecare
decât lozinca lui Fănuş cel mare :
       Nenorociţilor, se rupe şnurul,
"La muncă, la bătut ţăruşi cu curul !"

Românul frate bun cu Americanul


marți, 24 mai 2011

Definitie

In SUA se organizeaza o competitie pentru cele mai adecvate definitii ale unor termeni contemporani.
Pentru competitia din 2010 termenul de definit a fost  "corectitudinea politica" ( political correctness, politically correct).
Castigatorul a dat urmatoarea definitie:

"Corectitudinea politică este o doctrină cultivată de o minoritate delirantă, ilogică, promovată de mass-media oficială, care sustine ca este posibil să apuci o bucată de căcat, de partea curată"

luni, 23 mai 2011

FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA și MUREȘ


 COMUNICAT

La invitaţia  Asociaţiei „Ţara Iancului – Iubirea Mea” Deva, Primăriei şi Consiliului Local Crişcior, jud. Hunedoara şi a Grupului Şcolar  „Cişan” din Crâşcior ,  o delegaţie a Forumului Civic a Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHN), formată din reprezentanţi ai Centrului European de Studii Covasna- Harghita,  Ligii Cultural –Creştine „Andrei Şaguna”, Fundaţiei Culturale „Mihai Viteaul – din Sf. Gheorghe şi ai Asociaţiei Cultural –Creştine  „Justinian Teculescu din Covasna şi Fundaţiei „Miron Cristea” din Topliţa,  au participat au participat la Festivalul Cultural –Patriotic   „Ţara Crăişorului”- ediţia a IV-a, care a avut loc vineri 20 mai în localităţile Ţebea şi Crişcior, judeţul Hunedoara  şi la simpozionul naţional organizat cu această ocazie.
            După ce au participat la Ţebea, la sjujba de pomenire  şi depunerea de coroane care au avut loc la mormântul lui Avram Iancu, intelectualii din Arcul  Intracarpatic au participat la simpozionul din  programul  festivalului, manifestare  desfăşurată la Grupul Şcolar „Crişan”, din Crăşcior, în cadrul căreia   au  prezentat comunicări,   pe lângă profesori, preoţi, cercetători şi alţi iubitori de istorie şi cultură naţională,  din mai multe localităţi din Ţara Moţilor,  Lugoj, Braşov ş.a.
            Printre obiectivele sale generoase, Simpozionul şi-a propus: dezbaterea problemelor multiple şi complexe ale românilor din Ardeal, stabilirea strategiei şi a mijloacelor necesare  pentru apărarea drepturilor şi a valorilor pentru care  s-a jertfit eroii şi martirii neamului; evocarea  eroilor, martirilor şi a  luptătorilor  pentru libertatea şi demnitatea naţională şi pentru păstrarea limbii, culturii  şi  credinţei străbune; facilitarea  cunoaşterii şi colaborării între participanţi.
În  intervenţiile lor,  reprezentanţilor FCRCHN au abordat  teme   precum:  rolul  societăţii civile româneşti din Arcul itracarpatic  pentru  prezervarea şi afirmarea  identităţii naţionale,  în mediul multietnic şi pluriconfesional al judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş; modul de prezentare a istoriei  României în mass –media maghiară din judeţele Covasna  şi Harghita;  iniţiativele, demersurile şi proiecte legislative pentru obţinere autonomiei teritoriale a aşa zisului Ţinut Secuiesc – în  mod deosebit   cele  vizând regionalizarea României  şi adoptarea  Legii statutului minorităţilor naţionale; consecinţele negative, pe termen mediu şi de perspectivă, ale separatismului etnic şi ale formării unei enclave  etnice maghiare, în inima României ş.a.

 La finalul dezbaterilor, participanţii au convenit să adopte următorul comunicat:

                        1.Solicităm Senatului României   adopte legea care modifică  articolele din Legea Educaţiei referitoare la învăţarea  Istoriei şi Geografiei României în limba română,   de către elevii din şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, asigurându-se astfel  cadrul necesar învăţării limbii naţionale  de către toţi cetăţenii României.
2. Solicităm Camerei Deputaţilor să nu adopte Legea  statutului minorităţilor naţionale, act normativ care urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor persoanelor ce aparţin minorităţilor etnice ca drepturi colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective, delegarea competenţelor autorităţii statului la nivel central şi local către organe alese pe criterii etnice.
3. Solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român să ia măsurile ce se impun pentru respectarea Constituţiei României şi combaterea tuturor manifestărilor neorevizioniste, a celor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, sau prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României, manifestări de genul celor comise de  Csibi  Barna, la Miercurea –Ciuc şi Sf. Gheorghe.
                         4. Subscriem la conţinutul  memoriului  adresat de prestigioşi  oameni de ştiinţă şi cultură din Cluj-Napoca şi din ţară, prin care se cere  repunerea pe soclul statuii regelui Matei Corvin, la terminarea lucrărilor de restaurare a monumentului, a plăcuţei  cu  textul lămuritor propus de Nicolae Iorga, în spiritul adevărului istoric.
                        5. Cerem Consiliului Judeţean Covasna să solicite Consiliilor Judeţene Hunedoara, Alba şi Sibiu ca, pe bază de reciprocitate, în cadrul programelor de parteneriat  stabilite între  Centrele de Cultură ale judeţelor respective şi cel al judeţului  Covasna, să se  prevadă  susţinerea  realizării unor programe în domeniul cultural, educativ, ştiinţific, şi  în comunităţile  româneşti din judeţele Covasna şi Harghita.
                        6. Considerăm  că una dintre marile  priorităţi ale  societăţii româneşti actuale trebuie să o reprezinte sprijinirea iniţiativei de înălţare a Mausoleului de la Ţebea, închinat personalităţilor simbol ale Neamului Românesc- Horia, Cloşca şi Crişan şi Avram Iancu, precum şi tuturor martirilor şi eroilor transilvăneni care s-au jertfit pentru neam şi ţară,
           7. Conducerile Forumului Civic a Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi a  Asociaţiei „Ţara Iancului – Iubirea Mea” din  Deva, de comun acord,  au convenit  să permanentizeze  şi să amplifice  relaţiile  pe tărâm cultural,  spiritual, ştiinţific şi civic, între  şcoli, asociaţii, fundaţii şi ligi  ale societăţii civile,  instituţii administrative, eclezistice,  de asistenţă socială şi  de cultură din localităţi din Ţara Moţilor şi  din Arcul Intracarpatic, realizându-se astfel o punte trainică de legătură între cele două zone binecuvântate ale României, în scopul cunoaşterii  şi apropierii dintre locuitorii  acestora, şi unirii eforturilor împotriva separatismului  şi  enclavizării pe criterii etnice.
            8.  Reamintim  faptul că, în perioada interbelică problemele  Moţilor şi cele ale Românităţii din Arcul Intracarpatic şi din Sudul Basarabiei, au constituit probleme prioritare ale Statului Român şi ale societăţii româneşti în ansamblu, făcând parte din categoria problemelor „cu care nu se glumea”. Având în vedere evoluţiile postdecembriste,  din  aceste  spaţii ale „românităţii periclitate”, a venit timpul trecerii de la  vorbe la fapte, de la abordări politicianiste, la  o strategie pe termen lung, care să garanteze apărarea intereselor naţionale, în consens cu  valorile şi practica  europeană.

Din partea Forumului Civic a Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş: dr. Ioan Lăcătuşu- preşedinte şi av. Ioan Solomon, vicepreşedinte;
Din partea Asociaţiei „Ţara Iancului – Iubirea Mea”,  ing. Ioan Paul Mărginean, preşedinte