vineri, 23 martie 2012

Lasati-ne sa fim români !

marți, 20 martie 2012

Etnicii ruşi din Basarabia încep a înţelege că trebuie să înveţe limba română. Spre deosebire de altii...


 
„Eu învăţ limba română pentru că, atunci când voi creşte şi voi merge să mă angajez, dacă îmi vor cere, vreau să pot discuta în română. 
Cred că toţi din clasa noastră, dar şi toţi oamenii din ţară trebuie să ştie limba noastră, româna”. Astfel gândeşte Rostislav, un puşti de numai 12 ani, de etnie rusă, care învaţă în clasa a V-a la Liceul „I. Neciui-Leviţchi” din capitală şi pe care l-am cunoscut la un curs experimental de educaţie civică.
Lecţia de educaţie civică pentru elevii din clasa a V-a de la Liceul „I. Neciui-Leviţchi” din Chişinău este ceva mai specială. Unii o adoră, iar alţii o detestă - asta pentru că, deşi este un liceu cu predare în limba rusă, la lecţia de educaţie civică toţi vorbesc în română. Cursul face parte dintr-un proiect-pilot, implementat de Guvern în zece şcoli alolingve din republică, prin care se încearcă predarea mai multor obiecte în limba română. Astfel, la Liceul „I. Neciui-Leviţchi” sunt predate trei cursuri în limba română: în clasa a IV-a se studiază educaţia moral-spirituală, într-a V-a - educaţia civică, iar într-a VI-a - educaţia fizică.
Lecţia de educaţie civică, de regulă, decurge într-un mod interactiv. Joi, când le-am făcut o vizită, profesoara a pregătit o mulţime de aplicaţii la tema „Abuzul şi violenţa. Riscurile acestora”. Unii elevi au fost foarte activi, au răspuns la întrebări şi au primit note mari, chiar dacă pe alocuri nu s-au exprimat corect româneşte sau au avut nevoie de ajutorul profesorului pentru a traduce o frază. Alţii însă au fost reticenţi şi categoric n-au vrut să răspundă la lecţie decât în limba lor maternă.
Olesea Cucu, profesoară de limba şi literatura română, de educaţia civică şi educaţia spirituală la liceul rus, ne spune că lecţiile sunt interesante, în ciuda faptului că elevilor le este cam greu să se exprime în română. „A fost cam dificil la început. Este primul an de când le predau şi, iniţial, îmi era foarte greu să-i conving să citească. Spuneau că nu vor, nu pot.Dar, pe parcurs, ne-am împrietenit şi încercăm să ne înţelegem. La lecţii vorbim doar în română, dar, dacă nu înţelege cineva vreun cuvânt, îl traducem în rusă, îl repetăm. Cred că experimentul îl vom duce până la capăt cu rezultate bune”, spune (optimistă) profesoara. Ea consideră că acest proiect este unul binevenit şi că nu le dăunează copiilor, ba dimpotrivă. „Materialul este simplificat la maximum, astfel ca să nu le dea mare bătaie de cap, dar îşi îmbogăţesc vocabularul”, spune Olesea Cucu.
Ca şi în societate, părerile copiilor sunt împărţite: unii chiar au refuzat să-mi răspundă româneşte, în timp ce alţii mi-au cerut să vorbesc cu ei doar româneşte, deoarece le face mare plăcere să discute cu cineva în limba de stat. Spre exemplu, Rostislav mi-a spus că adoră limba română şi că a fost foarte bucuros atunci când a aflat că lecţiile de educaţie civică vor fi în limba română. „Aşa înveţi cuvintele mai bine şi poţi să vorbeşti normal. Părinţii credeau că o să-mi fie greu, dar mie îmi plac aceste lecţii. Eu şi înainte vorbeam un pic româna, dar acum îmi este mai uşor”, spune puştiul de 12 ani, care consideră că toată lumea din R. Moldova trebuie să cunoască limba de stat. Şi colegul său, Artiom, deşi se exprimă mai greu în română, consideră foarte bună ideea de a preda în liceul lor în română.„Iniţial, când am auzit de acest proiect, îmi imaginam că o să fim ca nişte şoareci de laborator asupra cărora se fac experimente. Limba română este cam complicată, dar această lecţie mă ajută să nu uit ceea ce am învăţat până cum”, consideră Artiom. Nu la fel de optimistă este Alina, o copilă de 11 ani, care nu prea înţelege româneşte şi nici nu-şi dă silinţa. „Probabil, dacă ai de gând să trăieşti în Moldova, trebuie să cunoşti această limbă. Eu, când voi creşte, o să plec din ţară”, mi-a zis scurt eleva în limba rusă.
Liudmila Rochiţcaia, directoarea Liceului „I. Neciui-Leviţchi”, este încântată de proiect şi spune că, în anii următori, şi-ar dori să-l extindă. Ea povesteşte că o parte dintre părinţi şi-au exprimat acordul faţă de proiect, în timp ce alţii se tem că le va fi prea greu copiilor, „dar, în final, toţi susţin că cunoaşterea limbii de stat este foarte importantă pentru viitorul copiilor lor. Cunoaşterea limbii le oferă posibilitatea să se integreze mai uşor în societate”, subliniază directoarea.
De la începutul acestui an şcolar, în zece licee-pilot, cu predare în limba rusă, este implementat proiectul „Integrarea socială şi lingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline şcolare studiate în limba română”. Noua disciplină este predată în limba română de 29 de profesori în 57 de clase alolingve.
Ministrul Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi: „Mă bucur că tot mai mulţi etnici ruşi conştientizează: dacă nu cunoşti limba română, nu poţi să te integrezi în mediul relaţional existent. Părinţii lor sesizează disconfortul pe care-l au copii atunci când nu pot comunica cu semenii. Ei au înţeles că, fără cunoaşterea limbii române, nu pot obţine studii de calitate, nu se pot afirma în mediul profesional”.


SURSA : Timpul.md

miercuri, 14 martie 2012

Mircea Miclea: Cartea nationalista jucata de UDMR va legitima nationalismul romanesc

Mircea Miclea: Cartea nationalista jucata de UDMR va legitima nationalismul romanesc - (sursa ZIARE.COM)

     
Mircea Miclea: Cartea nationalista jucata de UDMR va legitima nationalismul romanescFoto: buzznews.ro
Fostul ministru al Educatiei Mircea Miclea crede ca miza scandalului de la UMF Targu Mures este una electorala, el fiind "iscat de politicieni, pentru profitul lor, nu pentru binele comunitatii". 
Miclea avertizeaza asupra pericolului ca demersul nationalist al UDMR sa se intoarca impotriva comunitatii maghiare.

Intr-un interviu acordat pentru Ziare.com pe tema schimbarilor preconizate a avea loc la UMF Targu Mures, fostul ministru al Educatiei subliniaza ca "nu exista autonomie mai presus de lege", dar atrage atentia ca infiintarea unei noi facultati nu se poate face fara avizul obligatoriu al senatului universitatii respective, prin urmare Hotararea de Guvern adoptata marti nu este o solutie, ci o simpla amanare a unei decizii.

In opinia sa, UDMR joaca o carte nationalista pur electorala, in conditiile in care pe studentii la medicina ii intereseaza doar calitatea educatiei, iar pe bolnavi doar calitatea actului medical, indiferent de nationalitatea lor sau a medicilor care ii ingrijesc.

- Cum comentati solutia adoptata marti de Guvern? Este o solutie "damboviteana" sau europeana? 

Mie mi se pare ca Guvernul nu a adoptat inca o solutie, asteapta sa vada rezultatul dezbaterii publice. N-a avut forta sa ia o decizie si atunci a amanat-o. Ce avem acum de la Guvern nu are nici un efect juridic.

Infiintarea unei facultati noi la UMF Targu Mures fara voia Senatului acestei universitati este o incalcare a autonomiei universitare. Singurul in masura sa stabileasca misiunea, strategia institutionala si structura universitatii este Senatul universitar.

UDMR poate sa solicite acest lucru, in baza libertatii de expresie, dar Guvernul trebuie sa respecte Legea Educatiei Nationale si Constitutia, care garanteaza autonomia (vezi art. 123 din Legea Educatiei Nationale).

Nu e prima data cand UDMR solicita infiintarea de facultati maghiare in interiorul unei universitati, e o cerere recurenta, asociata cu fiecare ciclu electoral. Face parte din strategia electorala a UDMR-ului.

Primarul din Tg. Mures: Ne rezolvam problemele singuri la UMF, restul e circarie politica

- Credeti ca prin discutiile purtate cu rectorul UMF Tg Mures, ministrul Educatiei a incalcat principiile autonomiei universitare? Care sunt, potrivit legii, limitele autonomiei universitare? 

Ministrul Educatiei are dreptul si indatorirea sa discute cu fiecare comunitate academica. A discuta nu inseamna a incalca autonomia. Autonomia universitara se exprima prin faptul ca fiecare comunitate academica are dreptul sa isi stabileasca misiunea proprie, strategia institutionala, structura (deci inclusiv cum se organizeaza pe facultati), activitatile, oganizarea si functionarea proprie, cu respectarea stricta a legislatiei in vigoare.

Nu exista autonomie mai presus de lege.

Potrivit art. 132, alin. 3 din Legea Educatiei Nationale, Guvernul poate infiinta programe de studii sau facultati numai cu consultarea senatului universitar. Avizul e unul obligatoriu, nu e unul consultativ, pentru ca tine de autonomia universitara, garantata de Constitutie.

In plus, chiar Guvernul poate initia aceasta procedura doar daca aceste programe de studii "raspund unor cerinte stringente de instruire si formare profesionala in domenii de interes national". Nici UDMR-ul, nici Guvernul nu au vreun document prin care sa demonstreze ca infiintarea unei facultati noi ar raspunde unei astfel de cerinte, care nu ar putea fi satisfacuta de actuala organizare.

De altfel, acest articol are o istorie ciudata.

Am revazut textul articolului, asa cum a fost el inaintat dinspre Comisia Prezidentiala spre ministrul Educatiei. Textul era mult mai clar: Guvernul poate infiinta numai PROGRAME DE STUDII (nu si facultati), si numai cu APROBAREA, (nu cu avizul) senatului universitar.

E de intrebat ministrul Funeriu de ce textul s-a modificat, daca a fost vorba de nestiinta sau de premeditare.

Dar, repet, chiar si in formularea actuala, coroborand art.123 si 132 din Legea Educatiei, infiintarea unei facultati nu se poate face fara voia senatului universitar.

- Care este miza acestui scandal? Este unul etnic, politic, tine strict de domeniul universitar...? 

Scandalul e unul cu miza electorala. Din pacate, cartea nationalista jucata de maghiari va legitima nationalismul romanesc in aceasta problema.

Tehnic si legal vorbind, ARACIS poate sa nu acrediteze aceasta facultate, chiar daca o vrea Guvernul, pentru ca ARACIS e independent de Guvern.

Cred ca pe studentii la medicina ii intereseaza doar calitatea educatiei, nu structura academica in care ei o primesc. La fel, bolnavii, inclusiv cei maghiari, sunt interesati doar de calitatea actului medical, indiferent ce nationalitate are cel care il ofera si in ce facultate s-a pregatit el.

Scurt spus, e un scandal iscat de politicieni pentru profitul lor, nu pentru binele comunitatii!

- Reprezinta UMF Targu Mures un precedent periculos? Exista riscuri reale de segregare etnica? 

N-as gandi in logica pericolului, as gandi in logica legalitatii. Nu e mare pericol, dar e ilegal si aceasta e suficient. 


C. Croitoru : Domnule Miclea, in lege au aparut mai multe modificari fata de ceea ce bine fusese gandit si chiar au disparut cu totul articole aprobate in sedinta de Guvern din seara de dinaintea asumarii raspunderii. Articolele au disparut in drum spre Monitorul Oficial prin interventia directa a lui Funeriu. Incompetenta si imoralitatea merg mana in mana dupa cum se vede.

Înfiinţarea liniei maghiare de studiu la UMF Târgu-Mureş este imposibilă momentan

Constantin Copotoiu, rectorul UMF Târgu-Mureş, confirmă imposibilitatea creării liniei maghiare de studiu în momentul actual

Constantin Copotoiu, rectorul UMF Târgu-Mureş, confirmă imposibilitatea creării liniei maghiare de studiu în momentul actual

 
În momentul de faţă, înfiinţarea liniei de studiu în limba maghiară la UMF Târgu-Mureş nu poate fi realizată din motive tehnice. Conform Legii Învăţământului, fiecare 5 studenţi trebuie să beneficieze de aportul unui cadru didactic, iar acest lucru nu poate fi realizat în condiţiile separării liniilor de studiu.
La UMF învaţă 1750 de studenţi maghiari, din totalul de 4500 ai universităţii, iar întreg personalul educativ maghiar al UMF totalizează 161 de posturi. În prezent, UMF-ul funcţionează ca un întreg, în limbile română, maghiară şi engleză, pentru că există cadre didactice care completează posturile maghiare şi invers. Dacă ar fi înfiinţată linia de studiu maghiară, la 161 de cadre didactice ar putea studia 805 studenţi maghiari, adică mai puţin de jumătate decât cei ce studiază în condiţiile actuale. "Cine îşi doreşte să se piardă atâtea locuri pentru studenţii maghiari?", întreabă rectorul UMF, Constantin Copotoiu.
Nici completarea posturilor lipsă în urma concursurilor nu este încă o soluţie viabilă. În vara anului trecut a fost organizat un concurs pentru ocuparea a şase posturi didactice la secţia maghiară, dar acestea au rămas neocupate, din cauză că nimeni nu s-a prezentat la concursul de angajare. 
SURSA : ADEVARUL.RO

duminică, 11 martie 2012

Romania asa cum trebuie sa fie !

Eu imi amintesc cum ca, pe vremuri, cand teritoriul era impartit in regiuni,
capitala fiecareia din ele absorbea majoritatea alocatiilor bugetare, celelalte 
orase si comune fiind marginalizate! De exemplu, in regiunea Brasov, orasele 
Sibiu si Fagaras erau "rudele sarace" ale "bogatului" oras Brasov!
Iata, cred eu, o motivatie serioasa pt mentinerea actualei impartiri 
administrativ-teritoriala a Romaniei!
Dan B.

Portretul ROMANIEI Interbelice ... unic si greu de procurat !
Deschideti linkul de mai jos si dati clik pe judetul care va intereseaza.

EXCEPTIONAL !
Transmiteti-l catre toti copii din casele Dumneavoastra, pentru ca acum istoriile alternative aprobate de Ministerul nostru de resort au dat posibilitatea ca fiecare scoala sa interpreteze in mod propriu (si de cele mai multe ori, diferit de la un judet la altul !) evenimentele care constituie istoria adevarata a Teritoriilor Romanesti, indiferent cum s-au numit ele de-a lungul vremilor.
Foarte interesante pentru noi toti romanii (pentru tinerii nostri, in mod special) - sunt mai ales informatiile, necunoscute in marea majoritate, despre zone care au fost, nu mai sunt si nu se stie daca ... si cand ... vor mai apartine vreodata acestei tari ...
Dumnezeu sa apere si sa binecuvanteze Romania si romanii, oriunde s-ar afla ei !


http://romaniainterbelica.memoria.ro/index.html

miercuri, 7 martie 2012

Ministerul Educaţiei impune concursuri discriminatorii: Exclusivitate pentru elevii maghiari

Ministerul Educaţiei finanţează concursuridestinate aproape exclusiv elevilor maghiari.Conducerile inspectoratelor şcolare nu şi-au datacordul pentru competiţiile şcolare impuse de şefiidin minister, considerându-le discriminatorii.

Pe 30 ianuarie a fost publicat Calendarul concursurilornaţionale şcolare pe care ministerul le va finanţa în anulşcolar 2011-2012. Conform documentului semnat desecretarii de stat Oana Badea şi Andras Gyorgy Kiraly,Ministerul Educaţiei finanţează un singur concurs naţionalde Limba şi Literatura română (în judeţul Suceava), dar înschimb oferă bani pentru zece concursuri de Limba şi Cultura maghiară.

La matematicăMinisterul Educaţiei finanţează în acest an şcolar doar două concursuri lanivel naţionalambele destinate elevilor de limba maghiară (în judeţele Harghita şi Mureş). De asemenea, la istorieMECTS va organiza doar două concursuri şcolare naţionaleunuldestinat elevilor de etnie romă şi altul celor maghiari.

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei spun  tipul concursurilor organizate este stabilitde inspectoratele şcolare„Aceasta a fost ofertaMinisterul Educaţiei îşi  doar acordul.Finanţarea reprezintă însă doar premii acordate câştigătorilor fazei pe ţară aconcursurilorSumele sunt foarte mici. De regulă, maximum 300 de lei pentru un astfel de concurs”, ne-au declarat reprezentanţii MECTS.

ISJ Mureş: Nu ne-am dat acordul

Inspectorul şcolar general al judeţului Mureş, Matei Dumitru, spune  nu şi-a datniciodată acordul pentru organizarea unui concurs de matematică destinat exclusivelevilor maghiari. „Aceste concursuri sunt impuse de Ministerul Educaţiei. Noi suntem simpli executanţi. Nu este normal ca un concurs să fie organizat pe criterii etnice. Eu nu mi-am dat acordul pentru organizarea unui astfel de concurs. Noi în inspectorat avem doi adjuncţi, unul român şi unul maghiar. Este posibil să fi semnat pentru acest concurs adjunctul maghiar, fără cunoştinţa mea. În această situaţie, voi lua măsuri. Toţi copiii trebuie să aibă drepturi egale”, ne-a declarat şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ)Mureş.

De cealaltă parte, secretarul de stat din MECTS, Andras Gyorgy Kiraly, spune că maghiarii au dreptul să-şi organizeze propriile concursuri la care să participe doar ei. „Domnul inspector general din Mureş trebuie să ştie că aceste concursuri se organizează de mulţi ani. Nu am inventat nimic. Sunt concursuri finanţate de Ministerul Educaţiei. Este o iniţiativă a liceelor maghiare. Aceste concursuri au şi o finalitate internaţională. Se poate da o notă prin care să fie acceptaţi să se înscrie la aceste concursuri şi elevii români, dacă este cazul. Şi maghiarii sunt plătitori de taxe şi impozite şi au dreptul să-şi organizeze propriile concursuri. Am decis, împreună cu doamna secretar de stat, să le dăm acest drept”, ne-a declarat Kiraly. Acesta nu vede nici o neregulă în faptul că Ministerul român al Educaţiei finanţează zece concursuri de Limba şi Cultura maghiară şi doar unul de Limba şi Literatura română.

Secretarul de stat pe învăţământ preuniversitar, Oana Badea, nu a comentat subiectul.

SURSA : Laurentiu Mosoiu - Puterea .ro