H O T Ă R Â R
E A
CONSILIULUI
DE ONOARE
PENTRU ORDINUL
NAŢIONAL STEAUA ROMÂNIEI
Luând act de sesizările
cavalerilor Ordinului Naţional ”Steaua României” – Corina Creţu, Alexandru
Petru Frătean, Şerban Constantin Valeca, Petru Şerban Mihăilescu, Gabriela Firea,
Ecaterina Andronescu, Ilie Sârbu, Gabriel Oprea – pentru retragerea decoraţiei
Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler, acordată domnului Tőkés László, prin Decretul nr. 1864/2009,
Consiliul de Onoare pentru
Ordinul Naţional ”Steaua României”, constituit în temeiul prevederilor Legii
nr. 29/2000, ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 11/1998, aprobată prin
Legea nr. 77/1999, precum şi ale HG nr. 1511/2005, întrunit în data de 20
noiembrie 2013,
Constatând gravele prejudicii
morale, civice şi de imagine publică aduse
cavalerilor Ordinului Naţional ”Steaua
României” prin fapte dezonorante care aduc atingere valorilor democratice ale
României, valorilor şi intereselor Uniunii Europene, relaţiilor dintre naţiunile şi popoarele
noastre, păcii şi legalităţii internaţionale şi care, totodată, dăunează bunei
convieţuiri interetnice,
În temeiul atribuţiilor care i-au fost conferite prin Legea
29/2000, HG 151/2005, precum şi prin Hotărârea Adunării Generale a Ordinului
din 19 septembrie 2013, cu cinci voturi pentru şi o abţinere,
HOTĂRĂŞTE:
Articol unic: Se propune
Preşedintelui României ca – în temeiul prevederilor Legii nr. 29/2000, Art. 52 (b) şi Art. 53 – să retragă
Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler, acordat domnului Tőkés
László, prin Decretul nr. 1864/2009.
Semnează:
1. IONEL HAIDUC – PREŞEDINTE
2. CONSTANTIN DEGERATU
3. COSTIN GEORGESCU
4. MIRCEA GEOANA
5. ECATERINA ANDRONESCU
6. GABRIELA FIREA
7. ŞERBAN BRĂDIŞTEANU
Se anexează: Motivarea
privind propunerea de retragere a Ordinului Naţional ”Steaua României” domnului
Tőkés László.
20 NOIEMBRIE 2013
BUCUREŞTI,
ROMANIA
Hotărârea a fost redactată în trei
exemplare originale, în limba română
MOTIVARE
privind propunerea
de retragere a Ordinului Național ”Steaua României” domnului Tőkés László
În contextul dezvoltării şi amplificării relaţiilor de
cooperare şi colaborare dintre România şi Ungaria – ca state europene democratice
angajate în procesul comun al construcţiei europene şi euroatlantice – precum
şi în cel al consolidării participării comunităţii maghiare din România şi a
formaţiunilor politice şi civice ale acesteia la consolidarea democraţiei în
ţara noastră, în ultimii ani s-a consacrat o formă de manifestare specifică
(politică, civică, ştiinţifică şi culturală) denumită Şcoala de Vară de la Băile Tuşnad (Tusvanyos). De-a lungul
timpului, la această manifestare au participat numeroase personalităţi
politice, culturale, civice şi ştiinţifice din România şi Ungaria, din partide
şi organizaţii neguvernamentale româneşti, ungureşti sau din alte ţări
europene. În multe cazuri, printre participanţi s-au numărat preşedinţi sau
foşti preşedinţi ai României sau Ungariei, prim-miniştri în funcţiune sau foşti
prim-miniştiri, miniştri, lideri de partide politice, parlamentari şi
europarlamentari. Manifestarea a prilejuit dezbateri deschise, complexe, uneori
”aprinse”, care au contribuit, pe ansamblu, la îmbunătăţirea relaţiilor
politice, culturale civice şi interumane.
Într-un astfel de context, la data de 27 iulie 2013, la
finalul ediţiei din acest an a Şcolii de Vară– manifestare la care participau
premierul Ungariei şi un secretar de stat din Ministerul de Externe ungar,
cetăţeanul român Tőkés László (Cavaler al Ordinului Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler şi
europarlamentar reprezentând România), a solicitat expres şefului
guvernului ungar să acţioneze în aşa fel încât Ungaria să ofere protecţie Transilvaniei.
Această declaraţie şocantă (care nu a
fost infirmată la acea dată de către domnul Tőkés) a trezit numeroase reacţii
în opinia publică din România, reacţii care, în esenţă, au calificat-o ca fiind
provocatoare, contrară spiritului cooperării româno-ungare şi valorilor pe care
se întemeiază construcţia Uniunii Europene. Marea majoritate a comentariilor
diferitelor personalităţi publice (politice, culturale sau civice), dar şi ale ziariştilor
sau oamenilor obişnuiţi au pus în evidenţă faptul că o declaraţie de acest fel,
o asemenea solicitare şi un astfel de îndemn nu pot să nu intre în contradicţie cu valorile şi interesele
poporului român, ale democraţiei şi statului de drept, cu prevederile
Constituţiei şi ale legilor statului român, obligatorii pentru toţi cetăţenii
României.
Unul din efectele acestor dezbateri
publice s-a materializat sub forma ideii de retragere a Ordinului Naţional ”Steaua României” care îi fusese conferit domnului Tőkés în anii anteriori, pe considerentul că un cetăţean român, onorat
cu cea mai înaltă distincţie a statului român – Ordinul Naţional
”Steaua României” – care pune în
discuţie valorile fundamentale ale oricărui stat democratic de drept (cu atât
mai mult ale statului al cărui cetăţean este şi care i-a conferit distincţia), nu este demn de aceasta.
Pe acest fond, dezbaterile din opinia
publică s-au canalizat spre clarificările privind modalităţile practice,
legale, prin care se poate realiza sancţionarea
civică a atitudinii – contrară spiritului pe care Ordinul Naţional ”Steaua
României” îl implică – manifestată de
domnul Tőkés László. Dezbaterile au pus în evidenţă faptul că o asemenea procedură
poate fi declanşată numai de către Consiliul de Onoare pentru Ordinul Naţional
”Steaua României”, la cererea unor membri ai Ordinului.
Într-un astfel de context, la data de 29
august 2013, europarlamentarul român Corina Creţu (cavaler al Ordinului în grad
de Cavaler), a adresat Cancelariei Ordinelor din cadrul Administraţiei
Prezidenţiale o solicitare de retragere a decoraţiei ce fusese acordată
domnului Tokes. Ulterior, i s-au alăturat alţi şapte Cavaleri ai Ordinului, cu
aceeaşi solicitare. Solicitarea lor a invocat drept temei art. 5 al Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea
consiliilor de onoare ale ordinelor naţionale, aprobat prin HG nr. 1511/2005,
care are următoarea prevedere: ”Cavalerii unui ordin naţional pot semnala
Cancelariei Ordinelor atitudini şi fapte pe care le consideră dezonorante,
comise de alţi cavaleri ai respectivului ordin, şi care le aduc prejudicii morale
şi ating demnitatea şi onoarea ordinului.”
În procesul de evoluţie democratică a
ţării noastre, reînvierea acestui Ordin s-a făcut prin OUG nr. 11/1998 care, la
art. 1, prevede că ”se reinstituie
Ordinul naţional Steaua României, cel mai înalt ordin românesc, pentru a
recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare, aduse statului şi
poporului român”. Potrivit Legii nr 29/2000 privind
sistemul național de decorații al României, la art. 3, al (1), se prevede
că ”Decoraţiile sunt conferite cetăţenilor români pentru serviciile
excepţionale aduse statului şi poporului român... şi pentru merite deosebite în
activitate”, iar la art. 4, al (1), că ”Decoraţiile sunt conferite de Preşedintele României, prin decret.”
Legea
29/2000 prevede,
de asemenea, la art. 52: “Calitatea de
membru al unui ordin se poate pierde în următoarele situaţii:
a) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la
pedeapsa privativă de libertate; b) pentru fapte dezonorante, altele decât cele prevăzute la lit. a), care
aduc prejudicii morale membrilor
ordinului”, iar la art. 53: “Pentru
judecarea faptelor dezonorante care
aduc prejudicii morale membrilor
ordinului, altele decât cele prevăzute la art. 52 lit. a), se constituie un consiliu de onoare pentru
fiecare ordin.”
În
temeiul acestor prevederi şi având în vedere solicitările formulate de unii membri
ai Ordinului, Cancelaria Ordinelor a convocat Adunarea Generală a Ordinului
Naţional ”Steaua României” pentru data de
19.09.2013, în
scopul alegerii Consiliului de Onoare. Convocarea s-a făcut de către Cancelaria
Ordinelor prin anunţarea individuală a membrilor Ordinului, prin publicarea
anunţului în ziare centrale şi prin difuzarea anunţului ca ştire prin mai multe
posturi de televiziune şi de radio centrale. Ştirile au fost preluate de media
locală, precum şi pe forumurile de socializare.
La data de 19.09.2013, orele 16.00,
Adunarea Generală a Ordinului s-a întrunit, în şedinţă legală (Cf. prev. Legii
29/2000, art. 54, al. 2), în scopul alegerii Consilului de Onoare pentru Ordinul
Naţional ”Steaua României”. La lucrările Adunării Generale a Ordinului au
participat 123 cavaleri. Pe baza votului participanţilor la Adunarea Generală
şi potivit prevederilor Hotărârii nr. 1511/2005 privind aprobarea
Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare ale
ordinelor naţionale, Art. 1,
al. (1), la acea dată s-a constituit Consilul de Onoare pentru Ordinulul Naţional ”Steaua României”
format din 7 (şapte) membri, în următoarea componenţă nominală: Haiduc Ionel – Cavaler al Ordinului în grad de Mare
Cruce; Degeratu Constantin – Cavaler al Ordinului în grad de Mare Cruce;
Brădişteanu Şerban – Cavaler al Ordinului în grad de Mare Ofiţer; Georgescu
Costin – Cavaler al Ordinului în grad de Mare Ofiţer; Geoană Mircea – Cavaler
al Ordinului în grad de Comandor; Firea Gabriela – Cavaler al Ordinului în grad de Ofiţer;
Andronescu Ecaterina – Cavaler al Ordinului în grad de Cavaler.
În conformitate cu prevederile
art. 2, al. (3) din Regulamentul
pentru
organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare ale ordinelor naţionale,
domnul academician Ionel Haiduc a fost ales Preşedinte al Consiliului de Onoare,
ca fiind membrul cel mai în vârstă dintre membrii din cele două grade superioare
(Mare Cruce şi Mare Ofiţer).
Potrivit prevederilor Regulamentului (art.
1 al 2), consiliile de onoare pentru ordinele naţionale ”judecă faptele dezonorante care aduc prejudicii
morale cavalerilor ordinelor naţionale respective, altele decât faptele penale
sancţionate cu pedeapsa privativă de libertate prin hotărâre judecatorească
ramasă definitivă”. Acelaşi act normativ (art. 5 al 2) prevede că, în acest
scop, ”Cancelaria Ordinelor va convoca
Consiliul de Onoare şi va invita persoana învinuită, şedinţa urmând a avea loc în
cel mult 45 de zile de la data primirii sesizării.” Pe aceste temeiuri, Consiliul
de Onoare pentru
Ordinulul Naţional ”Steaua României”, sesizat cu cererile de retragere a
decoraţiei acordate domnului Tőkés László, a stabilit ca prima şedinţă să aibă
loc la data de 26.09.2013. Cancelaria Ordinelor a trimis domnului Tőkés László invitaţia
de a participa la şedinţă, comunicându-i acestuia data, ora, locul şi scopul
activităţii.
La
data de 26.09.2013, orele 16.00 Consiliul de
Onoare pentru Ordinul Naţional ”Steaua României” s-a întrunit în prima
şedinţă consacrată analizării sesizărilor adresate şi discuţiei cu domnul Tőkés
László. În perioada anterioară, membrii Consiliul de Onoare au luat cunoştinţă
de mai multe afirmaţii şi aprecieri ofensatoare făcute de domnul Tőkés László la
adresa Consiliului de Onoare şi a membrilor săi, precum şi de contestarea
publică a legalităţii, legitimităţii şi onorabilităţii Consiliului şi a
membrilor acestuia. Membrii Consiliului luaseră, de asemenea, cunoştinţă de
faptul că domnul Tőkés László declarase că nu se va prezenta la întâlnirea la
care fusese invitat şi că, în schimb, îşi va trimite un avocat care să îl
reprezinte. Pe baza analizei prevederilor legale şi documentaţiei disponibile,
în cadrul şedinţei Consiliul a apreciat, în unanimitate, că nu există temei
legal pentru primirea avocatului domnului Tőkés László (ca reprezentant al
acestuia), deoarece actele normative care reglementează activitatea consiliilor
de onoare prevăd expres, limitativ şi neinterpretabil (art. 10) că:
(1) La şedintele de lucru ale consiliilor de onoare poate
participa, fără drept de vot, în calitate de şef al tuturor ordinelor,
Preşedintele Romaniei;
(2) La şedintele de lucru ale consiliilor de onoare participa,
fără drept de vot, cancelarul ordinelor sau altă persoana desemnată de acesta;
(3)
Lucrările de secretariat ale consiliilor de onoare se asigură de Cancelaria
Ordinelor.
În
temeiul acestor prevederi legale, Consiliul a comunicat avocatului domnului Tőkés
decizia sa, după care a trecut la dezbaterea pe fond a faptelor sesizate, a conţinutului
şi a semnificaţiilor acestora, pe baza argumentaţiei depuse de cavalerii
ordinului solicitanţi şi a documentaţiei publice disponibile. Au fost dezbătute
aspectele şi implicaţiile de ordin etic, moral, civic şi de imagine publică pe
care declaraţiile domnului Tőkés le prezintă, aspectele legale care au
semnificaţie morală şi civică în cauza aflată în dezbaterea Consiliului şi
căile procedurale de urmat. Având în vedere volumul mare de lucru,
complexitatea cauzei şi nevoia unor documentări suplimentare, precum şi din
dorinţa sinceră de a discuta, totuşi, cu domnul Tőkés László, Consiliul de
Onoare a decis să organizeze o nouă şedinţă în data de 18 octombrie 2013, în
care scop a adresat Cancelariei Ordinelor rugămintea de a trimite domnului Tőkés
o nouă invitaţie pentru acea dată. Cu acelaşi prilej, Consiliul şi-a manifestat
disponibilitatea de a discuta şi cu alţi membri ai Ordinului – la solicitarea
acestora sau invitaţi – pentru clarificarea unor aspecte referitoare la faptele
dezonorante puse în discuţie.
La data de 18.10.2013, orele 16.00, Consiliul
de Onoare s-a întrunit din nou în şedinţă pentru continuarea dezbaterilor
privind faptele dezonorante considerate că ar fi putut aduce prejudicii morale
cavalerilor Ordinulul Naţional ”Steaua României”, sesizate de cei opt membri ai
Ordinului, precum şi pentru stabilirea modului de soluţionare a cererii de
ridicare a decoraţiei acordate domnului Tőkés, formulate de aceştia. Şi cu
această ocazie, Consiliul a constatat că domnul Tőkés László nu a dat curs
invitaţiei de a discuta cu membri Consiliului de Onoare problemele sesizate de
colegii săi. În plus, Consiliul a luat notă de faptul că domnul Tőkés îşi
continuase campania de jignire şi denigrare a membrilor Consiliului, precum şi
campania de dezinformare a opiniei publice, pretinzând că este o victimă a
răfuielilor politice neocomuniste, ”pesediste”,
antimaghiare şi antisemite, victimă căreia i s-ar fi refuzat dreptul la apărare.
Concomitent, prin declaraţiile sale publice, domnul Tőkés încerca să identifice
mişcarea revoluţionară declanşată la Timişoara cu propria sa persoană şi cu
cauza separatismului etno-politic pe care încerca să îl promoveze astfel. În
cadrul şedinţei, Consiliul de Onoare pentru Ordinul Naţional ”Steaua Romaniei”
a ascultat punctele de vedere ale fiecărui membru, argumentele pro şi contra faţă
de solicitarea aflată în dezbatere şi a evaluat semnificaţia intervenţiilor şi
presiunilor făcute în favoarea domnului Tőkés László de către diferite personalităţi
politice, culturale sau ştiinţifice din ţară şi din afara ţării. A fost, de
asemenea, ascultat un cavaler al Ordinului – domnul Alexandru Petru Frătean – care a dorit să
informeze Consiliul cu privire la unele aspecte referitoare la acţiunile şi declaraţiile
domnului Tőkés László relevante pentru analiza situaţiei. Pe baza concluziilor
de etapă conturate, Consiliul de Onoare a stabilit să se întrunească într-o
nouă şedinţă, la data de 20.11.2013, pentru luarea unei hotărâri privind
soluţionarea cauzei.
La data de 20.11.2013, orele 16.00, Consiliul
de Onoare s-a întrunit în ultima şedinţă dedicată soluţionării cererilor de
retragere a Ordinului Naţional
”Steaua României” care îi fusese conferit domnului Tőkés László în anii anteriori, cerere adresată de către cei opt cavaleri ai Ordinului. La momentul începerii şedinţei, membrii
Consiliului de Onoare au constatat că domnul Tőkés László s-a prezentat (neinvitat) pentru discuţii pe tema cunoscută,
după ce, în prealabil, făcuse din nou afirmaţii ofensatoare la adresa Consiliului
şi a unora dintre cavalerii care sesizaseră Cancelaria Ordinelor. Deşi domnul Tőkés László nu fusese invitat, şi deşi nu mai exista obligaţia legală de
a fi primit pentru discuţii, membrii Consiliului au acceptat să poarte cu acesta
o discuţie colegială, pe care au considerat-o ca posibil utilă, apreciind că
prin aceasta nu se încalcă dispoziţiile legii şi se dă dovadă de spirit
cavaleresc. Din păcate, şi de această dată, domnul Tőkés László a manifestat rea-credinţă şi un comportament complet necolegial,
dezonorant. Astfel, în primul rând, a insistat ca la discuţie ”să
participe oficial”, în mod obligatoriu, avocatul său (domnul Előd Kincses), care nu este membru al Ordinului, urmând ca discuţia să fie
purtată, în principal cu acesta. În al doilea rând, în faţa membrilor
Consiliului de Onoare, acesta a reiterat aprecierile sale ofensatoare la adresa
acestuia (numind Consiliul – o comisie
pesedistă; definind activitatea Consiliului ca fiind o răfuială politică a
”şefului” PSD şi a şefului statului; numindu-i pe membrii Consiliului ”instrumente” ale unui partid politic şi
agenţi antimaghiari). Consiliul de Onoare nu s-a lăsat provocat de acest comportament provocator, dezonorant
pentru un cavaler al Ordinului, manifestând
moderaţie şi reţinere. Membrii Consiliului i-au solicitat domnului Tőkés să-şi ceară scuze şi i-au comunicat că acceptă prezenţa fizică în sală a domnului Előd pentru a-l ajuta/consilia în situaţiile în care acesta nu ar
fi înţeles bine întrebările puse de partenerii de dialog sau semnificaţia
morală, etică sau civică a unor noţiuni sau concepte. Domnul Tőkés László a refuzat să îşi ceară scuze şi a susţinut că dacă nu se acceptă
participarea
oficială a domnului Előd Kincses la şedinţă, el va pleca din sală, ceea ce a şi făcut în fapt.
În aceste
circumstanţe, în conformitatea cu mandatul său şi având în vedere necesitatea
respectării voinţei Adunării Generale, precum şi din nevoia încadrării în
termenele procedurale prevăzute de actele normative în vigoare, Consiliul de
Onoare a ascultat ultimele concluzii prezentate de fiecare membru, după care a
trecut la vot. La luarea deciziei au participat 6 (şase) din cei 7 (şapte)
membri ai Consiliului. A lipsit, din motive obiective, domnul Şerban Brădişteanu.
Votul a fost secret, cu buletine introduse în urnă. Suportul tehnic pentru
desfăşurarea votării a fost asigurat de Cancelaria Ordinelor, care a pregătit
buletinele şi urna şi a numarat voturile. Membrii Consiliului de Onoare au avut
de răspuns, prin DA sau NU, la cererea adresată de către cavalerii care au
solicitat retragerea Ordinului Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler
acordată domnului Laszlo Tokes. Rezultatul votului a fost următorul:
-
Voturi PENTRU
retragerea decoraţiei: 5 (cinci);
-
Voturi CONTRA
retragerii decoraţiei: 0 (zero);
-
ABŢINERI: 1
(unu).
Rezultatul votului a fost comunicat Cancelariei Ordinelor,
urmând ca aceasta să primească, în termen legal, HOTĂRÂREA CONSILIULUI DE
ONOARE şi MOTIVAREA acesteia.
În temeiul
atribuţiilor care i-au fost conferite prin Legea 29/2000, HG 151/2005 şi
Hotărârea Adunării Generale a Ordinului din 19 septembrie 2013, Consiliul de
Onoare pentru Ordinul Naţional ”Steaua Romaniei”:
Luând
act de sesizările cavalerilor Ordinului Naţional Steaua României (Andronescu
Ecaterina, Creţu Corina, Firea Gabriela, Frătean Alexandru Petru, Mihăilescu
Petru Şerban, Oprea Gabriel, Sârbu Ilie, Valeca Şerban Constantin), pentru
retragerea decoraţiei Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler,
acordată domnului Laszlo Tokes, prin Decretul nr. 1864/2009,
Consiliul
de Onoare
al acestui ordin, constituit în temeiul prevederilor Legii nr. 29/2000, ale
Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 11/1998, aprobată prin Legea nr.
77/1999, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1511/2005, întrunit în data de
20 noiembrie 2013, la Academia Română,
Constatând
gravele prejudicii morale, civice şi de imagine adus
cavalerilor Ordinului Naţional ”Steaua României” prin faptele dezonorante care
aduc atingere valorilor democratice ale României, valorilor şi intereselor
Uniunii Europene, relaţiilor dintre naţiunile şi popoarele noastre, păcii şi
legalităţii internaţionale, şi care, totodată, dăunează bunei convieţuiri
interetnice,
A
hotărât să propună,
cu cinci voturi pentru şi o abţinere:
Retragerea
Ordinului Naţional
”Steaua României” în grad de Cavaler, acordat domnului Tőkés László, prin
Decretul nr. 1864/2009.
*
În cursul deliberărilor, Consiliul de
Onoare pentru Ordinul Naţional ”Steaua Romaniei” a constatat o serie de aspecte
temeinice, relevante, substanţiale şi convingătoare care ne determină să
apreciem că domnul Tőkés László a săvărşit,
prin declaraţiile sale repetate, prin
atitudinile, îndemnurile şi instigările
sale, prin inţiativele şi acţiunile sale politice periculoase, faptele dezonorante care aduc grave prejudicii
morale cavalerilor Ordinul
Naţional ”Steaua Romaniei”. În sprijinul acestei concluzii, aducem în
atenţie următoarele:
1.
Prin Decretul numărul nr. 1.864 din 14 decembrie 2009, publicat în Monitorul
Oficial nr. 884 din 17 decembrie 2009, domnului Tőkés László
Tokes i s-a acordat Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler.
Ordinul a fost acordat în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100
din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (3), ale art.
6 lit. A şi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de
decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare, cu prilejul
împlinirii a 20 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989.
În
înţelesul Legii 29/2000 şi ale HG
1511/2005, servicii excepționale, civile sau militare privesc fapte de
concepție, organizare și coordonare, astfel:
a) realizări de
mare importanță în apărarea intereselor
supreme ale statului român: independență,
suveranitate, unitate și integritate teritorială;
b) mari
contribuții la dezvoltarea economiei naționale și a serviciilor publice;
c) creații științifice, artistice și
culturale de mare valoare națională
și internațională;
d) mari merite în dezvoltarea și promovarea
colaborării dintre România și alte state sau organisme internaționale.
În
termeni generici, decoraţia, cu valoare de simbol, avea menirea să onoreze
persoana decorată pentru faptele sale de natură morală şi etică vizând
împotrivirea faţă de dictatura comunistă şi aspiraţia pentru libertate. Orice
apreciere de bună credinţă a evenimentelor din 1989 nu poate constata altceva
decât faptul că Revoluţia din Decembrie a avut ca obiectiv înlăturarea
dictaturii comuniste şi instaurarea libertăţii şi democraţiei. Nici în
Timişoara, nici la Bucureşti şi niciunde altundeva în România, Revoluţia nu a
vizat compromiterea independenţei şi suveranităţii naţionale ori a integrităţii
teritoriale şi nici punerea în discuţie a acestora. Şi la Timişoara şi la
Cluj-Napoca şi la Sibiu, dar, mai ales, la Bucureşti – unde s-a decis victoria
poporului român împotriva dictaturii –– s-a strigat şi s-a murit pentru România
(V. ”România este numai una” –
Bucureşti, 22-23 decembrie 1989). Alături de libertate, democraţie şi
principiile statului de drept, aceste valori fundamentale – independenţa,
suveranitatea naţională şi integritatea teritorială – sunt rezultatul unui
îndelungat proces istoric (politic, social, economic şi militar, civic şi cultural)
care încorporează marile sacrificii ale poporului român, consacrate de
tratatele internaţionale la care România este parte, consfinţite în Constituţie şi încorporate
în edificiul normativ al Uniunii Europene.
Este,
desigur, de presupus că domnul Tőkés – europarlamentar român din 14 iulie 2009
– cunoaşte prevederile Tratatului privind Uniunea Europeană care, încă din preambul,
statuează că fondarea acestui edificiu s-a făcut de către popoarele europene ”inspirându-se din moştenirea culturală,
religioasă şi umanistă a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale care
constituie drepturi inviolabile şi inalienabile ale persoanei, precum
libertatea, democraţia, egalitatea şi statul de drept”, având ca scop ”să
întărească solidaritatea între popoarele” europene. Prin declaraţiile,
iniţiativele politice, atitudinile revizioniste şi instigările la ură
interetnică, domnul europarlamentar român încalcă în mod grosolan aceste
principii, cerând – în dispreţul Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene
şi al obligaţiilor sale de a le respecta, proteja şi promova – constituirea
unei ”regiuni” în care cetăţenii români de etnie română (sau de altă etnie
decât cea maghiară) să fie supuşi, simultan, şi voinţei politice şi juridice a
unui alt stat ”protector” (dobândind, astfel mai multe obligaţii), în timp ce
cei aparţinând etniei maghiare ar dobândi doar o serie de drepturi în plus/privilegii.
Astfel de manifestări – care definesc o atititudine politică discriminatorie şi
contrară spiritului Unional – nu doar că
reprezintă fapte care îl dezonorează pe
purtătorul însemnelor şi crează prejudicii morale celorlalţi membri ai
Ordinului, dar sfidează şi calitatea sa de europarlamentar român, situaţie pe
care o sesizăm şi Parlamentului European. Menţionăm aceasta şi deoarece
Regulamentul de Procedură al Parlamentului European prevede (la Art. 19 §2) următoarele: ”Comportamentul
deputaţilor este caracterizat de respect reciproc şi se bazează pe valorile şi
principiile definit în textele fundamentale ale Uniunii Europene”. Este,
deci, regretabil că un europarlamentar român sfidează grav, repetat şi
programatic aceste norme, afectând negativ imaginea ţării şi a calităţii reprezentanţilor
ţării noaste în forumul european.
Pe
de altă parte, şi sub imperiul sentimentelor pe care spiritul lui Decembrie le
reînvie an de an, considerăm că încercările domnului Tőkés László de a confisca
în interes şi folos personal simbolurile
Revoluţiei şi de a denatura sensul acesteia dovedesc că acesta nu a înţeles nimic
din mesajul pe care Ordinul conferit de preşedintele României a dorit să i-l
transmită (mesaj pe care acesta îl ignoră cu aroganţă şi cinism) şi reprezintă,
totodată, fapte dezonorante grave
pentru un cavaler al Ordinul Naţional ”Steaua Romaniei”. La fel şi îndemnurile
şi instigările sale la încălcarea legalităţii interne, a celei unionale şi
internaţionale. Subliniem aceste aspecte deoarece, în declaraţiile sale
publice, domnul Tőkés apreciază că propunerea de retragere a distincției ar fi
"un act antirevoluționar"
ce face parte din procesul "restaurării
postcomuniste". Astfel, în efortul
nedemn de a confisca simbolistica revoluţionară a Timişoarei, domnia sa a afirmat
că "De
vreme ce Timişoarei <i-a fost furată revoluţia>, Ordinul naţional Steaua
României, ce mi-a fost conferit în anul 2009, i-a făcut dreptate într-o anumită
măsură şi <oraşului-martir>. În cazul în care mi se va retrage această
distincţie, gestul ar echivala cu desconsiderarea repetată a trecutului
revoluţionar al Timişoarei. Mai mult, ar constitui o nouă dovadă a restaurării relaţiilor şi organizării de tip comunist ce are
loc în prezent". [http://www.romanialibera.ro/
actualitate/politica/tokes-retragerea-ordinului-steaua-romaniei-echivaleaza
cu-descon siderarea-trecutului-revolutionar-al-timisoarei-311926.html; http://www.antena3.ro/
politica/tokes-retragerea-ordinului-steaua-romaniei-ar-echivala-cu-desconsiderarea-trectului-revolutionar-al-timisoarei].
Din
această perspectivă, Consiliul de Onoare apreciază că domnul Tőkés datorează
martirilor Timişoarei mai mult respect, cel puţin pe măsura sprijinului pe care
l-a primit, cu sacrificiul vieţii unora dintre revoluţionari, iar încercarea
repetată de a confisca meritele Timişoarei şi timişorenilor reprezintă un abuz moral care îl dezonorează şi îl fac nedemn
de a purta acest insemnele acestui Ordin Naţional. Aducem în sprijinul
acestei aprecieri şi opinia unui alt europarlamentar român – doamna Renate
Weber – potrivit căreia ”La acest moment, eu nu cred că domnul LaszloTokes este identificat, în
Parlamentul European, că ar fi fost simbolul Revoluției”. O
astfel de opinie, competentă şi de bun-simţ, reprezintă un alt argument
credibil în susţinerea ideii că, prin declaraţiile şi acţiunile sale, Tőkés
László se plasează într-o postură morală dezonorantă
pentru el şi inacceptabilă pentru statul român şi cetăţenii săi, în numele
cărora acesta este europarlamentar. De altfel, este o chestiune generală de
natură etică şi morală care subliniază ideea că premierea morală pentru un fapt trecut nu conferă
imunitate morală sau impunitate morală pentru fapte dezonorante săvârşite
ulterior.
2.
În ceea ce priveşte problematica pusă în discuţie prin cererile adresate de cei
opt cavaleri ai Ordinului, Consiliul de Onoare a luat notă că, la data de de 27 iulie 2013, la finalul Şcolii de Vară de la
Tuşnad-Băi, manifestare la care participau premierul Ungariei şi un secretar de
stat din Ministerul de Externe ungar, cetăţeanul român Tőkés László – Cavaler al Ordinului Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler şi
europarlamentar reprezentând România – a
solicitat expres
şefului guvernului de la Budapesta ca Ungaria să ofere protectorat/protecţie
Transilvaniei. Potrivit relatărilor de presă de atunci, domnul Tőkés László – referindu-se la ceea ce dânsul considera că trebuie
să fie o unitate a maghiarilor din vechile teritorii ale Imperiului Austro-ungar
– a făcut umătoarele afirmaţii: "Trebuie să vedem ce preţ plătim pentru această unitate. Îl rugăm pe
premierul Viktor Orban şi Guvernul condus de el să construiască un sistem de
cooperare naţională, în aşa fel încât să oferiţi protectorat Transilvaniei".
[http://www.mediafax.ro/politic/
tokes-lui-viktor-orban-construiti-un-sistem-in-asa-fel-incat-sa-oferiti-protectorat-transilvaniei11165079].
3.
În acest context, şi în raport cu primul criteriu de acordare a înaltei
distincții a statului român, activitatea publică a domnului Tőkés László nu
numai ca nu rezonează cu spiritul care guvernează existenţa Ordinului, cu
exigenţele morale, de onoare şi demnitate pe care calitatea de membru –
dobândită prin lege şi conferită prin
decret prezidenţial – o implică şi o presupune, ci dovedește o gravă lipsă de
respect față de cetăţenii României, de statul român și de Constituția României.
Din analiza cererilor privind retragerea decoraţiei, a documentaţiei puse la
dispoziţie de cavalerii care au făcut această solicitare, a documentaţiei
publice referitoare la activitatea antiromânească a domnului Tokes şi a altor date
reliefate pe timpul dezbaterilor Consilului de Onoare, au rezultat numeroase
aspecte de această natură, dintre care reţinem, în rezumat, următoarele
episoade mai relevante:
v
La
data de 27 iulie 2013, domnul Tőkés a făcut – în prezența premierului Ungariei
– următorul apel public-instigare: ” Îl rugăm pe premierul Viktor Orban şi
Guvernul condus de el să construiască un sistem de cooperare naţională, în aşa
fel încât să oferiţi protectorat Transilvaniei, cum a făcut Austria cu Tirolul
de Sud".
v
În
luna august 2013, domnul Tőkés László a revenit asupra acestei declaraţii, în sensul
întăririi ei, spunând următoarele: ”Noi, ardelenii, ne-am săturat ca Bucureştiul
să administreze Ardealul ca pe un soi de colonie. Istoria ultimelor decenii a
demonstrat - mai mult sau mai puţin - că, în mod succesiv, puterea de la
Bucureşti este incapabilă de o guvernare corespunzătoare”.
v
În
luna iulie 2011, domnul Tőkés László a declarat că "puterea românească" trebuie să-şi ceară iertare pentru
"păcatele" pe care le-au suferit
maghiarii "în epocile post-Trianon şi post-comunism", ei cerând în
schimbul teritoriilor pierdute drepturi, "inclusiv autodeterminare
limitată şi orice formă de autonomie".
v
În
luna iulie 2010, domnul Tőkés László a declarat
la Universitatea (Şcoala) de Vară "Tusvanyos" că, ”dacă
o microregiune precum Kosovo şi-a dobândit autonomia, acelaşi lucru ar fi
posibil şi în Ţinutul Secuiesc, iar, dacă va fi nevoie, secuimea trebuie să
iasă în stradă”.
v
În
luna iulie 2010, domnul Tőkés declara: "În 2008, am lansat o scrisoare
către NATO, cu acel obiectiv comun al maghiarilor, obţinerea autonomiei, şi am
atras atenţia conducătorului NATO că problema comunităţii maghiare poate să fie
un risc de securitate în zona Europei Centrale, indirect şi pentru NATO, şi am
cerut sprijin pentru înfiinţarea autonomiilor maghiare în toate zonele".
Documentaţia studiată de membrii
Consiliului de Onoare este, însă, mult mai vastă. Aprecieri asemănătoare pot fi
regăsite în peste 130 de intervenţii ale domnului Tőkés László în Parlamentul
European. Multe alte declaraţii, din ţară şi din străinătate, pline de
neadevăruri, menite să intoxice opinia publică şi să-i consolideze beneficiile
politice şi materiale proprii, obţinute prin exploatarea meritelor
revoluţionare, conturează ideea unui demers
programatic, planificat şi de
lungă durată în direcţia denigrării statului român, a guvernării româneşti şi a
românilor ca naţiune şi popor. Aşa, de exemplu, domnul Tőkés declara, la
Miercurea-Ciuc că ”de 90 de ani încoace, în România se petrece
un genocid”, referindu-se la o pretinsă politică de românizare forţată a
regiunilor locuite preponderent de etnici maghiari, subliniind că ar trebui
făcut un studiu privind românizarea secuimii. În aceiaşi idee, într-un
comunicat de presă, domnul Tőkés László afirma că "Se pare ... că există un program
guvernamental secret care ar popula teritoriile locuite de maghiari, în primul
rând secuimea, cu moldoveni care deţin cetăţenia română". Şi tot
în acelaşi spirit calomnios, domnul
Tőkés László ataca Biserica Ortodoxă Română pe care o acuza de "colonizare",
susţinând că "Este ceva nefast că în numele Domnului Iisus Hristos se construiesc, se
duce această mişcare de clădire a bisericilor ortodoxe peste nivelul necesar.
Deci este clar că ortodoxia română s-a aliat politicii de colonizare a
naţionalismului românesc. Şi aceasta este o metodă - românizarea, asimilarea
românească a Transilvaniei".
Simpla lectură a relatărilor despre
astfel de acţiuni, a declaraţiilor ca atare, fără a lua în calcul impactul lor
public negativ, pune şi mai mult în
evidenţă caracterul lipsit de onoare şi demnitate a propăvăduitorului unor
astfel de idei de sorginte fascisto-horthistă, revanşarde şi revizioniste,
care, prin conţinutul lor, prin metodologie şi articulare, readuc în memorie
campaniile regimului hortist din perioada de dinaintea Dictatului de la Viena.
Ele reprezină, indubitabil fapte
dezonorante care aduc grave
prejudicii morale membrilor Ordinului Naţional ”Steaua României”. Mai mult
decât atât, prin astfel de declaraţii (acţiuni
politice conştiente, programatice), prin lansarea unor astfel de mesaje
verbale cu rol de instigare şi provocare, domnul Tőkés a avut în vedere (şi a
realizat) sponsorizarea (cel puţin morală) a organizaţiilor extremiste, de
inspiraţie hortistă, din arealul transilvan. Din această perspectivă, şi având
finalitatea urmărită, cadenţa specifică operaţiunilor psihologice din cadrul
războaielor informaţionale moderne, perseverenţa şi natura mesajelor lansate, aceste
fapte au aspectul unor acţiuni din arsenalul
terorismului ideologic, vizând subminarea fundamentelor democratice ale statului
român.
În acelaşi timp, prin astfel de
declaraţii, acţiuni politice şi instigări la încălcarea legilor şi a spiritului
european, prin activitatea sa în calitatea de lider al unui partid politic şi
al unor organizaţii non-guvernamentale, domnului Tőkés László face apologia
ideologiilor şi acţiunilor politice extremiste promovate de partide şi
organizaţii pretins civice care sfideaza prevederile normelor privind
activitatea partidelor politice şi a organizaţiilor civice. Ne referim, cu
prioritate la următoarele:
- Constituţia României, Art.40, alin 2:
”partidele
sau organizaţiile care prin
scopurile ori activitatea lor militează împotriva … suveranităţii,
a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale”;
- Legea
nr.14/2003, art.3, alin 1: ”pot funcţiona ca partide politice numai asoci-
aţiile cu caracter politic, constituite potrivit
legii şi care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a
independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale”;
- Legea
nr.14/2003, art 3, alin 2: ”sunt interzise partidele care prin statutul,
pro-
gramele, propaganda de idei ori prin activităţile pe
care le organizează încalcă preve-derile art. 30, alin. 7, din Constituţia
României”; ”sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a
naţiunii … … incitarea la ură naţională … la separatism teritorial…”.
Este, deci, mai
mult decât evident că un om politic cetăţean român, lider al unui
partid
pe care îl îneamnă să încalece aceste prevederi legale este total nedemn să
poarte insemnele Ordinului Naţional ”Steaua României”.
4. Din
perspectiva nemijlocită a conduitei civice, reamintim domnului Tőkés
László
– cetăţean al României decorat cu
Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler – că, potrivit art. 15, §1 din Constituţie, cetăţenii României ”beneficiază
de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi
şi au obligaţiile prevăzute de acestea”. ”Cetăţenii sunt egali în faţa
legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Nimeni
nu este mai presus de lege” (Constituţie, art. 16). ”Sunt interzise prin lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la
război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă, religioasă, incitarea
la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică” (Constituţie,
art. 30, §7). ”Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite
drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce
drepturile şi libetăţile celorlalţi.”
(Constituţie, art. 57). Ce altceva sunt multe din ”declaraţiile” (”opiniile
personale” ale) domnului Tőkés László decât defăimarea
ţării şi a naţiunii sau îndemn
la ură naţională, sau incitare
la discriminare, la separatism teritorial? Şi ce sunt, din perspectiva
unui Cavaler al Ordinului Naţional ”Steaua României”, aceste acte defăimătoare, îndemnuri la ură
naţională ori incitări la discriminare şi separatism altceva decât fapte
dezonorante? Or, dacă dintr-o perspectivă îngustă, deformată, rău-voitoare,
domnul Tőkés László poate pretinde că manifestările sale sunt expresii ale unei
ciudate libertăţi de exprimare, lipsită de responsabilitatea implicită oricărei
libertăţi umane, din perspectiva calităţii de europarlamentar (cetăţean) român,
decorat cu Ordinul Naţional ”Steaua României”, toate acestea reprezintă fapte dezonorante grave, care aduc prejudicii Ordinului,
punând în discuţie calitatea morală şi etică a membrilor săi care, în viziunea
legiuitorului (reprezentant al cetăţenilor României), a instituit această
decoraţie pentru promovarea valorilor şi intereselor României eterne, nu ale unor
indivizi vremelnici.
Subliniem
acest aspect deoarece, potrivit legii: ”Cavalerii
ordinelor naţionale care poartă vizibil însemnele ordinului primesc salutul sau
onorul militar cuvenit” (art. 43/L.29/2000);
”Cavalerii
ordinelor sunt asimilaţi gradelor militare şi beneficiază de onoruri militare”
(art. 44/L.29/2000); ”Cavalerii ordinelor vor fi invitaţi să
participe la manifestaţiile publice prilejuite de Ziua Naţională a României sau
la diverse alte aniversări şi comemorări, asigurându-li-se de către
organizatori locuri de onoare.” (art. 46/L.29/2000). Despre ce fel
de onoruri şi onoare poate fi vorba în cazul unui membru al Ordinului care
instigă la ştirbirea suveranităţii
naţionale, care susţine că în România se petrece un genocid
împotriva cetăţenilor români de etnie maghiară or secuiască, sau care afirmă că
Biserica Ortodoxă Română este angajată într-o ”campanie de colonizare nefastă” a unor locuri din România în care
trăiesc cetăţeni români de etnie maghiară? Cum
ar putea primi un astfel de om onoruri militare şi locuri de onoare la
sărbătoarea naţională a României pe care domnia sa o defineşte ca fiind o zi de
doliu pentru el. Încercările, stânjenitoare, ale unor politicieni
apropiaţi, de a-l apăra pe domnul Tőkés de impresia negativă profundă pe care
declaraţia de la Tuşnad-Băi a produs-o în societatea românească (sub pretextul
libertăţii de exprimare) nu au făcut decât să întăreacă şi mai mult convingerea
că ne afăm în faţa unui atentat grav la
onoarea şi demnitatea poporului român şi nu au mai convins pe nimeni (V. ”Cum îl apără Kelemen Hunor pe Tokes: Oricine
are dreptul constituțional de a spune PROSTII” http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-il-apara-kelemen-hunor-pe-tokes-oricine-are-dreptul-constitutional-de-a-spune-prostii).
5. Tema autonomiei (culturală,
teritorială, totală) a comunităţilor maghiare şi/sau a secuilor din România
este o temă predilectă în declaraţiile
provocatoare ale domnului Tőkés László. În forma sa principială, ea poate fi
considerată – în limitele raţionalităţii politice – o chestiune posibilă şi necondamnabilă
din perspectiva democraţiei. În practica unor actori politici, însă, ea este
utilizată cu rea-credinţă şi în modalităţi care subminează democraţia
autentică. În cazul de faţă, aceasta este una din modalităţile pe care domnul
Tőkés László le promovează sub acoperirea dreptului la liberă exprimare, invocând,
în plus, faptul că ideea ca atare se regăşte şi în programele altor personalităţi
politice de etnie maghiară din România sau ale altor partide care reprezintă
interesele comunităţilor maghiare din ţara noastră. Şi, tot în apărarea sa, domnul
Tőkés László invocă faptul că şi alţi politicieni aflaţi în aceeaşi situaţie ar
fi făcut declaraţii asemănătoare, pentru care însă nu sunt traşi la răspundere.
În această chestiune, Consiliul apreciază că, în acord cu logica firească, invocarea unei (pretinse) greşeli săvârşite
de altcineva nu scuză şi nu legitimează propria greşală. Ceea ce înseamnă
că faptele sale (atunci când sunt) nu sunt mai puţin dezonorante dacă fapte
asemănătoare, săvârşite de alţii, n-ar fi sancţionate. Consiliul de Onoare
consideră, însă, că – în baza legii – el este investit să analizeze şi să
propună sancţionarea faptei (dacă există) numai în legătură cu chestiunea
concretă cu care a fost sesizat, ceea ce înseamnă că, dacă domnul Tőkés László
are cunoştinţă de săvârşirea altor fapte dezonorante similare, de către alţi
membri ai Ordinului, domnia sa era şi este îndreptăţit să ceară retragerea lor,
atât timp cât a fost şi încă este membru al Ordinului.
Mai mult decât atât, prin solicitarea
expresă a sprijinului sau a protectoratului/protecţiei din partea guvernului de
la Budapesta pentru Transilvania (populaţie+teritoriu; concept
politico-administrativ nedefint), domnul Tőkés László dorește, practic, să
transforme o problemă locală, a unor comunități (ori, poate, mai exact, o
problemă locală artificială, utilizată ca instrument de legitimare electorală
de către unii politicieni în căutare de voturi), într-o problemă
internațională. O astfel de atitudine
provocatoare, care dezonorează pe orice cetăţean român şi european loial
patriei sale şi construcţiei europene, are la bază o acţiune programatică
vizând denigrarea şi subminarea Tratatului de pace de la Paris (din anul 1920),
care a pus capăt Primului Război Mondial, în temeiul unor principii democratice
comune (europene şi americane), de pace fără învingători şi învinşi, pace prin
promovarea drepturilor popoarelor şi naţiunilor. Prin acest Tratat, respectiv
prin componenta sa semnată în Palatul Trianon, Tratatul a consacrat apariţia
statului ungar independent şi suveran modern (în graniţele sale actuale),
întregirea democratică a unora din statele vecine (între care şi Romania),
reglemetarea problemelor teritoriale şi etnice dintre Austria şi Ungaria. Contestarea
permanentă a Tratatului de la Trianon şi îndemnul adresat cetăţenilor români de
etnie maghiară de a sfida realităţile consfinţite de acest Tratat (îndemn
adresat şi altora – politicieni şi cetăţeni ai Ungariei, politicieni şi
cetăţeni din alte state europene sau nord-americane, etc.) nu reprezintă expresia dreptului la opinie (libertate de gândire), ci
expresia unei campanii revizioniste de factură fasciso-hortistă, similară
acţiunilor şi atitudilor incriminate de legislaţia europeană şi internaţională
din aceeaşi specie cu antisemitismul, rasismul şi xenofobia – manifestări
repudiate oriunde în lume.
Prin acestă abordare, care instigă la încălcarea legislaţiei
internaţionale (dar şi prin impactul direct asupra realităţilor
prezentului, consacrate în procesul construcţiei europene), domnul Tőkés László
încalcă şi îndeamnă la încălcarea principiilor şi reglementărilor care stau la
baza întregii construcţii politico-juridice a noii Europe şi care constituie
temeiul noilor relaţii de cooperare şi colaborare dintre România şi Ungaria, în
conformitate cu principiile dreptului internaţional, ale Cartei Naţiunilor
Unite. În detaliu, este vorba de, cel puţin, următoarele tratate şi acorduri:
- Tratatul de pace de la Paris
(Trianon) din 1920;
- Tratatul de pace
de la Paris (1947);
- Tratatele de
aderare la ONU a României şi Ungariei;
- Actul Final de
la Helsinki (1975);
- Carta de la
Paris pentru o Nouă Europă (1990);
- Tratatul de
înţelegere şi bună vecinătate între România şi Ungaria (1996);
- Tratatele de
aderare la NATO a Ungariei şi Romaniei;
- Declaraţia
privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar
pentru Europa secolului XXI (29 noiembrie
2002);
- Tratatele de
aderare la Uniunea Europeană a Ungariei şi Romaniei.
Toate aceste documente promovează ideea respectării drepturilor omului în
egală măsură şi în corelaţie cu idea respectării independenţei şi suveranităţii
statelor, a integrităţii teritoriale a acestora – principii constituente
ale construcţiei europene. Toate acestea cheamă la acţiune “împotriva activităţilor care încalcă independenţa, egalitatea suverană sau
integritatea teritorială a statelor participante” (Carta de la Paris),
astfel că orice acţiune menită să ducă la subminarea acestor principii şi norme
este ilegală, imorală şi dezonorantă
pentru un cetăţean european, indiferent de etnia sa, de poziţia sa politică sau
de funcţia sa.
6. Din această perspectivă, discursul
politic al domnului Tőkés László contravine flagrant prevederilor Constituției
României, document pe care domnia sa îl consideră fără valoare, acesta
susținând în repetate rânduri că nu el trebuie să-și ajusteze discursul și
acțiunile în raport cu Legea supremă, ci că aceasta trebuie schimbată în sensul
dorinţelor sale, prin renunțarea la prevederea referitoare la caracterul de stat naţional
unitar al României. Este, din aceste considerente, ilogic şi imoral ca domnului
Tőkés László să-i fie permis să poarte insemnele Ordinului Naţional ”Steaua României” – acordat, potrivit Decretului nr.
1864 din 14 decembrie 2009, în temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art.
100 din Constituţia României, în condiţiile în care, prin acţiunile sale,
acesta încalcă şi îndeamnă la încălcarea
prevederilor Constituţiei, aducând – prin astfel de fapte dezonorante – prejudicii morale, civice şi de imagine publică
membrilor Ordinului.
Este de menţionat faptul că relaţiile
politice, economice, culturale şi de securitate româno-ungare sunt reglementate
prin mai mult de 150 de tratate, acorduri, convenţii şi alte documente
bilaterale, toate bazate pe principiile Tratatului de la Trianon din anul 1920
şi ale Tratatului de la Paris din anul 1947. Toate aceste principii au fost
încorporate în prevederile Constituţiei României şi ale Tratatului româno-ungar
din anul 1996, devenind – prin aderarea României şi Ungariei la Uniunea
Europeană – patrimoniu de drept al Uniunii Europene. A considera acum Tratatul de la Trianon ca fiind criminal şi a îndemna la instituirea protecţiei Ungariei asupra unor
milioane de cetăţeni români din România reprezintă o ofensă foarte gravă şi impardonabilă la adresa României, a statului
de drept şi a tuturor românilor. O astfel de atitudine – care îndeamnă
făţiş la ură interetnică şi la conflict – se constituie, totodată, într-un un gest sfidător la adresa celor două state şi
popoare, un gest care dezonorează profund pe orice cetăţean român care, în
consecinţă, nu mai poate fi purtătorul unei astfel de distincţii. Prin astfel
de declaraţii, atitudini, gesturi simbolice şi alte fapte reprobabile, domnul
Tőkés László dovedeşte că nu vrea să a înțeleagă nimic din reproșurile legitime
și argumentate care i s-au adus, continuând să lanseze în spaţiul public
declarații absurde, neîntemeiate, calomnioase. Domnia sa a încălcat flagrant, continuu şi în mod deliberat, regulile de conduită
publică impuse de calitatea de membru al Ordinului Național ”Steaua României”,
pentru că, pe fond, promovând un discurs
agresiv, profund antiromânesc, domnul Tőkés dovedește lipsă de respect față de
statul român și este, prin urmare, nedemn de prestigioasa decorație primită din
partea acestuia. Prin sancţiunea propusă, Consiliul nu contestă, deci,
dreptul său la opinie, ci constată doar că un membru al Ordinului care face astfel
de declaraţii, respectiv domnul Tőkés, este
nedemn să facă parte din rândul membrilor acestui Ordin.
Din
aceaste considerente, apreciem că sunt, totodată, întrunite cerinţele Curţii
Constituţionale a României care, prin Decizia nr. 88/2009, stabileşte că, în evaluarea unor astfel de
fapte este necesară luarea în considerare a unui
just raport de proporţionalitate între faptele care au determinat acordarea
unui ordin şi cele care stau la baza propunerii de retragere a lui,
având în vedere că o astfel de conduită este nedemnă şi dezonorantă, indiferent de meritele anterioare ale
acelei persoane.
7. Elocvent în raport cu atitudinea nedemnă
a domnului Tőkés László față de statul român, de autoritățile sale şi de
organizaţiile româneşti cu valoare de simbol este și refuzul acestuia de a
răspunde invitației la dialog lansată de Consiliului de Onoare [Laszlo Tokes ignoră Consiliul de Onoare al
Ordinului „Steaua României” – http://www.telegrafonline.ro/1379970000/articol/246692/laszlo_tokes_ignora
_consiliu l_de_ onoare_al_ordinului_8222steaua_romaniei8221.html], inițial
prin neprezentare, iar, la ultima ședință, prin refuzul dialogului direct şi desemnarea
unui avocat pentru a vorbi în numele său, deși i se explicase anterior acestuia
că, potrivit legii, activitatea Consiliului de Onoare nu este o instanţă de
judecată în sensul juridic al termenului (de natură penală, civilă,
administrativă, fiscală, arbitrală, etc.), iar activitatea acestuia este una
care operează în spaţiul onoarei şi al demnităţii, în cel etic şi moral.
Este
adevărat că Hotărârea 1511/2005 face
vorbire despre judecată (Consiliile de onoare ale fiecărui ordin judecă faptele persoanelor decorate ...
– HG 1511/2005, art. 4,
al. 1) şi despre persoana învinuită (HG
1511/2005, art. 5, al. 2). O astfel de ”judecată”, însă, este una
colegială şi cavalerească, una care
presupune participarea directă a persoanei în cauză. Şi aceasta pentru că
activitatea Consiliului de Onoare nu este una bazată pe principiul
contradictorialităţii – în cadrul căreia ”reclamantul”
şi ”pârâtul” se confruntă încercând
să convingă ”juriul” de vinovăţia,
rspectiv nevinovăţia cuiva. Ca urmare, aceasta exclude din principiu
reprezentarea prin avocat şi participarea unor persoane străine Ordinului la
dezbateri. O astfel de procedură nu împiedecă dreptul la apărare deoarece, pe
de o parte, persoana în legătură cu care s-a făcut sesizarea este invitată să
participe la şedinţa Consiliului şi, pe de altă parte, hotârârea Consiliului de
Onoare nu produce efecte juridice directe asupra calităţii celui în cauză.
Aceste efecte se vor produce (dacă se vor produce) numai printr-un act administrativ
egal cu cel prin care aceasta s-a
acordat (Decret prezidenţial). Ori acest act administrativ poate fi atacat în
justiţie, fapt ce garantează dreptul la apărare.
În
context, menţionăm şi faptul că, în procesul dezbaterii acestei cauze, Consiliul
de Onoare a luat notă de întâmpinarea depusă de ”avocatul” domnului Tőkés László, care – în scopul tergiversării
soluţionării problemei – a contestat legalitatea Consilului, deşi era evident
faptul că acesta s-a constituit în strictă conformitate cu prevederile Legii
29/2000 și ale Hotărârii de Guvern
nr. 1511/2005. Aceste acte
normative nu stabilesc nici un cvorum obligatoriu pentru Adunarea Generală a
Ordinului, nu interzic (nu limitează) dreptul politicienilor de a face parte
din Consiliul de Onoare şi nu stabilesc nici o incompatibilitate de tipul
”antepronunţării” prin declaraţii sau cereri adresate Cancelariei Ordinelor. Mai
mult decât atât, este de menţionat că unele dintre aceste persoane au fost
alese, în mod democratic, în Consiliul de Onoare, în considerarea faptului că participanţii
la vot cunoşteau opinia acestora cu privire la incompatibilitatea celor care
săvârşesc fapte dezonorante cu calitatea de membru al Ordinului. Calitatea de
membru al unui partid politic care activează legal în România (calitate pe care
o au unii dintre cei ce au fost aleşi membri ai Consiliului de Onoare) nu poate constitui un motiv temeinic şi legal
pentru ca domnul Tőkés să fie îndreptăţit să califice Consiliul de Onoare ca
fiind o ”Comisie pesedistă”. Dicolo de faptul că membrii Consiliului au
respins cu vehemenţă acuzaţia impertinentă a domnului Tőkés, solicitându-i
să-şi ceară scuze, dovada cea mai clară a lipsei de partizanat a membrilor
Consiliului de Onoare şi a spiritului cavaleresc promovat este aceea că aceştia
au amânat în două rânduri luarea unei decizii în absența domnul Tőkés, deși
Regulamentul de funcționare nu îi obliga la o astfel de atitudine.
Cu toate acestea, chiar şi în această
situaţie, domnul Tőkés László a preferat să aducă ofense membrilor Consiliului
şi, apoi, să părăsească lucrările acestui forum pe care l-a comparat cu un
tribunal din perioada comunistă, aducând acuzații grave și nefondate membrilor
acestuia, în particular, și regimului politic din România, în general: ”Un
regim post-ceaușist și post-securist se află la Putere în țara noastră, regim
care, pe lângă negarea asigurării drepturilor maghiarilor minoritari, reneagă
și moștenirea timișoreană a schimbării din decembrie 1989”. În acelaşi
ton, domnul Tőkés a continuat să lanseze şi alte atacuri ulterioare la adresa
valorilor constituţionale, civice, democratice ale României, ale statului de
drept şi ale cetăţenilor români: ”Repet
această cerere faţă de Ungaria, dar şi faţă de Europa, să se asigure din partea
Ungariei şi a Uniunii Europene unite apărarea comunităţii maghiare din România.” [http://www.politicaromaneasca.ro/pages/view/16219].
8. În ceea ce priveşte susţinerea
repetată şi ostentativă a domnului Tőkés László că declaraţiile sale sunt simple opinii asupra cărora nu se poate
exprima nimeni fără a-i încălca dreptul la liberă exprimare, reiterăm încă
odată convingerea Consiliului de Onoare că declaraţia care a declanşat această
dezbatere, ca şi multe alte pretinse declaraţii, iniţiative politice,
aprecieri, instigări şi îndemnuri reprezintă veritabile ”fapte dezonorante” (în
înţelesul Legii 29/2000 şi OUG 11/1998) care aduc prejudicii morale membrilor
Ordinului Naţional ”Steaua României”. Ne-a întărit această convingere şi
recenta sancţionare publică a declaraţiilor
altui europarlamentar român (domnul Corneliu Vadim Tudor), făcute în cadrul
Parlamentului European. În acest sens, Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii – prin Hotărârea nr. 1034/19.11.2013 – a decis că declaraţiile
publice ale celui în cauză au fost de natură să aducă grave prejudicii
sistemului judiciar şi magistraţilor din Romania.
9. În considerarea tuturor acestor
argumente, convingeri şi susţineri, având în vedere temeinicia şi legitimitatea
morală şi civică a cererilor de retragere a Ordinului Naţional ”Steaua
României” în grad de Cavaler acordat domnului Tőkés László, Consilul de Onoare a
apreciat, cu o majoritate substanţială, că – în scopul protejării valorilor şi
intereselor Ordinului – este necesară retragerea, de către Președintele
României, a decoraţiei şi excluderea, pe cale de consecinţă, a domnului Tőkés
László, din rândul membrilor Ordinului Naţional ”Steaua României”.
Menţionăm încă odată că problema
generată de o astfel de conduită nu poate
fi, în niciun fel legată de
limitarea libertății de exprimare. Libertatea – în toate formele ei – presupune
și responsabilităţi, iar o retorică violentă, ce incită la ură interetnică și
conflict, ce contravine spiritului democratic și regulilor de conviețuire în
spațiul naţional al României şi în spaţiul Uniunii Europene, trebuie să fie sancţionată
cu fermitate deoarece un astfel de discurs, dublat de gesturi provocatoare, nu este compatibil cu
calitatea de membru al Ordinului Național ”Steaua României”.
MEMBRII
CONSILIULUI DE ONOARE
:
1.
IONEL
HAIDUC – PREŞEDINTE
2.
CONSTANTIN
DEGERATU
3.
COSTIN
GEORGESCU
4.
MIRCEA
GEOANA
5.
ECATERINA
ANDRONESCU
6.
GABRIELA
FIREA
7.
ŞERBAN
BRĂDIŞTEANU
Documentul a fos
redactat în trei exemplare originale, în limba română.
