Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor, Mona Pivniceru: Ajungem mai rău ca în perioada comunistă!

Cum puteţi comenta recentele atacuri la adresa judecătorilor?

Poate este cel mai grav regres în sistemul democraţiei constituţionale şi în sistemul judiciar. Statul român funcţionează pe baza principiului separării puterilor; executivă, judecătorească şi legislativă. Ministrul Justiţiei face parte din puterea executivă. Or, a da puteri acestuia în afara cadrului constituţional, a face din el titularul acţiunii disciplinare înseamnă că toată structura judiciară, toate hotărârile judecătoreşti sunt supuse controlului exercitat de ministrul de Justiţie. Poate nu este un control direct, dar se poate intruziona în orice hotărâre judecătorească irevocabilă şi să aprecieze dacă normele de drept au fost aplicate corect în cauză. Aceasta înseamnă că, spre exemplu, în litigiile în care au fost acordate drepturile salariale, ministrul poate să spună - nu, că aţi aplicat greşit norma de drept material, pentru că aceşti cetăţeni nu aveau dreptul să primească nimic. Se atacă norma judecătorească în afara căilor de atac prevăzute de lege de către nişte instanţe paralele. Asta se cheamă afectarea circuitului civil. Ministrul poate relua astfel ciclul judiciar în alte condiţii şi în alte căi de atac decât cele prevăzute de lege. Este un lucru extrem de grav! Practic se dublează inspecţia judiciară în toate prerogativele. Inspecţia nu mai are independenţă, devine executantul ministrului de Justiţie. El va decide dacă va clasa plângerile sau le va trimite în judecată. Este o gravă atingere adusă puterii judecătoreşti de către executiv.

Ce se va întâmpla în acest caz cu procesele care şi aşa se lungesc? Se poate ajunge la nişte hotărâri aplicate în conformitate cu interesul politic de moment?

Practic, garanţia accesului cetăţeanului la un tribunal independent este ştirbită prin această modalitate. Se creează un dezechilibru între dreptul cetăţeanului şi autoritatea publică cu care se judecă, pentru că ministrul face şi el parte din structura autorităţilor publice. De bună seamă că, de câte ori vor fi implicate organe ale statului în diferite procese, va exista tentaţia să-şi exercite această prerogativă atunci când cetăţeanul se judecă cu statul.

Mai avem exemple de acest gen în Europa?

Mai sunt câteva state în care constituţiile statelor respective dau anumite prerogative ministrului de Justiţie. Or, la noi, constituţia fiind recentă, este conform cerinţelor europene în domeniu. S-au eliminat acele reminiscenţe. Însă acum nu se poate să se încalce legea fundamentală a statului român printr-o ordonanţă de urgenţă.

Imaginaţi-vă paradoxul! În România, cu excepţia câtorva recursuri în interesul legii, practica judiciară va deveni neuniformă. Se poate ca peste o hotărâre irevocabilă să se indice o altă variantă de aplicare a legii.

Practic, vom avea un dublu cântar, în funcţie de interesele puterii?

Un triplu cântar! Este un regres fantastic al statului de drept.

Care este reacţia judecătorilor?

Reacţia a fost vehementă şi foarte fermă. Practic s-au convocat adunările generale ale tuturor judecătorilor din România şi toţi la unison au stabilit că acest lucru este neconstituţional, că avem de-a face cu o aservire prin lege a puterii judecătoreşti.

Cum se poate evita această ilegalitate?

În primul rând, proiectul de lege a fost respins la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi a apărut apoi ca asumare de răspundere. Acelaşi proiect, având două cuvinte schimbate! Legea aceasta se înscrie într-un şir mai lung de interferenţe crase ale executivului şi cu legislativul şi cu puterea judiciară. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituţională în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea multor texte. Practic, a rămas totul la mâna Curţii Constituţionale. Am sesizat şi preşedintele Comisiei Europene cu privire la regresele înregistrate în România, în toate aspectele vieţii democratice.

Se simte nevoia unei reacţii a societăţii civile?

Eu cred că, în iureşul ăsta general, societatea civilă are cu totul alte preocupări. Probabil mai apropiate de ritmul vieţii de zi cu zi şi se scapă din vedere chestiunea de bază a funcţionării statului de drept. Una este să ai un judecător independent şi alta este să ai un judecător care va lucra sub presiunea inspecţiei ministrului. Rezultatele unor procese de impact major vor deveni previzibile.

Ne apropiem de ceea ce însemna sistemul juridic comunist?

După părerea mea e mai rău ca atunci. Atunci, inspecţia nu era controlată de Ministerul Justiţiei. Cel puţin formal se conferea o anumită autonomie puterii judecătoreşti. Cu multă rezervă şi prudenţă era folosit termenul de independenţă. Dar uitaţi-vă la un text aici, care, pe cuvântul meu de onoare, zice-aşa: „Se va sancţiona disciplinar aplicarea dreptului material şi procesual penal cu rea credinţă sau din gravă neglijenţă". Se mai deschide practic o cale de atac. Dacă actul de judecată intră sub presiunea sancţiunii, înseamnă că s-a terminat cu actul de justiţie. A suprapune actul de justiţie cu răspunderea disciplinară înseamnă că orice judecător poate fi urmărit disclipinar pentru soluţiile date. România a fost condamnată la Curtea Europeană şi pentru vechiul recurs în anulare care era prevăzut de lege. Şi unde ajungem atunci?

CEDO a respins recursul Guvernului Romaniei: Crimele din decembrie 1989 sunt imprescriptibile. Legea sigurantei nationale trebuie abrogata, iar conditiile interceptarilor, puse in acord cu CEDO

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a respins recursul Guvernului Romaniei in dosarul Revolutiei, ca atare, decizia anterioara a CEDO in acest caz a ramas definitiva, facand astfel crimele din decembrie '89 imprescriptibile. Aceasta decizie determina autoritatile la o reluare a cercetarilor si la o solutie justa, a mentionat avocatul Antonie Popescu(foto) cel care a reprezentat asociatiile de revolutionari in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Statul roman va fi executat silit. Romania poate fi obligata la plata despagubirilor pentru lipsa unui proces echitabil

Avocatul Antonie Popescu a anuntat, la sfarsitul saptamanii trecute, ca statul roman va fi executat silit si ca va avea de platit serioase despagubiri pentru lipsa unui proces echitabil, dar si pentru faptul ca autoritatile nu au depus toate diligentele pentru a se desfasura o ancheta eficienta si completa cu privire la activitatea din decembrie 89. "Curtea a decis pe 28 noiembrie sa nu accepte cererile Guvernului. Practic, decizia din 24 mai a ramas definitiva. Aceasta inseamna ca interpretarea data de Curte si faptul ca s-a spus foarte clar ca uciderea oamenilor in timpul Revolutiei din decembrie 1989 nu se prescrie determina reluarea cercetarilor si o solutie justa. (…) Victimele pot executa statul roman silit si o vor face in urmatorul interval, dupa care au deschisa o cale pentru repararea prejudiciului efectiv, repararea efectiva a prejudiciului suferit, au o cale la instantele nationale".

Procurorii nu pot invoca prescriptia in dosarele Revolutiei

Totodata, avocatul Antonie Popescu a mentionat ca "statul trebuie sa ia de indata masuri, inclusiv legislative, pentru punerea in executare a hotararii CEDO din aceasta cauza, in care s-a constatat violarea articolelor 2 si 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, prin lipsa unor anchete temeinice si efective cu privire la crimele din decembrie '89 de la Bucuresti si Brasov in speta". Potrivit avocatului, in acest caz procurorii nu au voie sa invoce prescriptia in aceste dosare de cercetare penala, urmare a constatarii, de catre Curte, ca a fost violat "dreptul la viata privata din cauza supravegherii la care au fost supusi membrii Asociatiei 21 Decembrie 1989".

Antonie Popescu a mentionat ca statul roman va trebui sa abroge Legea nr. 51/1991, referitoare la siguranta nationala, si sa adopte de indata garantii procedurale cu privire la masurile de supraveghere, interceptarea convorbirilor telefonice si corespondentei de orice tip in orice dosar penal, potrivit standardelor prevazute de Conventie.

SURSA : Luju.ro

La Consiliul de Mediere, toate vechi si toate nouă !

Tudor Tatu

16 decembrie 11:56

CONFERINTA MEDIATORILOR EDITIA A III A - Pareri personale

Am mers la conferinta, ceva normal pentru un mediatoar.Doar este conferinta mediatorilor la care trebuia, din respect pentru profesie, sa participe toti mediatorii.

Asa ar fi normal.Criza bato vina si alte neajunsuri a facut din aceasta conferinta sa fie una de familie.

O familie mica ce e drept care, din cate am observat, cu nemultumiri in randul propriilor membri, in interiorul lor fara exteriorizare.

O conferinta anuala este de fapt A.G.a mediatorilor in cadrul careia ar trebui prezentat raportul de activitate, bilantul contabil pe anul in trecut, in curs si viitor daca iesti aproape de sfarsitul anului.De regula conferintele, idem AG , se organizeaza in primele 3 - 4 luni ale anului, dar in mediere totul e pe dos, si nu e noutate.

Ce pot sune despre ce s-a intamplat la conferinta?Nimic nou, subiecte de gradinita, maxim clasa I.

A fost de fapt conferinta consiliilor dupa cum unii colegi mediatori au afirmat in discursurile lor, in timpul alocat discutiilormediatorilor de cca 5 minute.

Sase ore sau laudat, punand acelasi CD(sa nu mai spun disc) consiliile, primul, al doilea si mai putin al treilea ca, nu avea cu ce sa mai sa laude deoarece se laudasera in timpul prezentarii primelor doua.

Nu are rost sa fac o apologie a discursurilor membrilor primelor consilii pentru ca mediatorii sunt satui de aceiasi melodie care, dupa parerea mea a devenit slagar si nici al unora care sunt in al treilea consiliu proveniti din primele doua.

Exceptie facand discursul de valoare a lui Ady Gavrila, dar nu il expun sa nu cad in plasa discriminatorului.

Ce am remarcat, este fair play-ul lui Mugur Mitroi care, din bun simt, pe fata jignit de o fosta camarada si o actuala si fosta camarada,a suportat jignirile, ce e drept elegante,a preferat sa nu dea nicio replica.

Ce am mai constatat, si e trist, unii din noi membrii ai consiliului nici nu se cunosteau intre ei!

Singurii, in discursurile lor, ma refer la noi membri, care au fost fermi in ce vor sa faca au fost Dorin Badulescu si Coste Stefan, cei lalti mionit de pisica sau latrat de caine la luna.

Parerea mea, ca nou membru ,in discursul tau catre mediatorii, sa nu vii cu nimic concret, in afara de o anecdota sau banc, nici nu stiu ce a fost si sa nu prezinti siguranta in comportament, este sa te retragi.

Cel putin cei lalti chiar daca au cantat pe inregistrare, inclin sa le dau nota doi

Nu nominalizez dar poate pe alte canale veti afla la cine fac referire.

In loc de concluzie, sa-i lasam in pace, ca oricum se vor calari singuri, o simt.

Corul Barbatesc din Finteusul Mare - Colind

Acte normative contestate la Curtea Constituțională

Magistrații acuză presiuni din partea Puterii: Încălcați Constituția și principiul independenţei justiţiei

Acasă » Actualitate - COTIDIANUL.RO

Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României (CCR) în privința legii privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, înainte de promulgarea acestora. Cele două legi au fost adoptate de parlamentarii Puterii în această săptămână.

Potrivit unui comunicat postat pe site-ul ÎCCJ, convocarea Secţiilor Unite, prin care s-a luat decizia de sesizare a Curții Constituționale, s-a făcut de către preşedintele instanţei supreme, după consultarea Colegiului de conducere al ÎCCJ, care a luat în discuţie situaţia ivită prin adoptarea de către Plenul Senatului a legilor  menţionate, fără luarea în considerare a amendamentelor transmise de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Hotărârea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de convocare a Secţiilor Unite a fost în consens şi cu solicitările CSM, Asociaţiei Magistraţilor din România şi Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România.

"Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, au hotărât în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 99 lit. r), s) şi ş) şi art. 991 din Legea nr. 303/2004, astfel cum sunt prevăzute în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în raport cu prevederile art. 20 alin. (2) şi art. 129 din Constituţia României, precum şi cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 44, art. 45, art. 461 şi art. 47 din Legea nr. 317/2004, astfel cum sunt prevăzute în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în raport cu prevederile art. 1 alin. (4), art. 124 alin. (3) şi art. 133 alin. (1) din Constituţia României", se arată în comunicatul postat pe site-ul ÎCCJ.

Membrii CSM consideră că proiectele cuprind prevederi care aduc atingere independenței judecătorilor, reprezintă un regres extraordinar al statului de drept și subminează autoritatea judecătorească, una dintre cele trei puteri ale statului. De exemplu, prin faptul ca ministrul Justitiei va putea porni cercetarea disciplinară a magistraților, se încalcă un principiu constituțional, al independenței justiției, cât și principiul separației puterilor în stat, spun magistrații.

"Aceste prevederi încalcă principiul independenţei justiţiei şi principiul separaţiei puterilor în stat, consacrate constituţional, dar şi prevederile Legii fundamentale privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte cariera magistraţilor", se arată într-un comunicat al CSM.

Plenul Senatului a aprobat, joi, proiectul de lege al Guvernului care dă prerogative ministrului Justitiei, președintelui Înaltei Curți de Casatie și Justiție (ICCJ) și procurorului general să sesizeze Inspecția Judiciară și să pornească acțiuni disciplinare împotriva judecătorilor și procurorilor. Proiectul a fost puternic criticat de către asociațiile magistraților și de către președintele CSM, Horațius Dumbravă, pe motiv că încalcă principiul separării puterilor în stat, lăsând posibilitatea șicanării magistraților.

Marieta Visan

Citim in revista „Școala Românească”

Pamflet

Portret de om... mare Fără doar şi poate, politichia este o mare socoteală la casa omului, ba pu­tem zice chiar a Guvernului, care nu­mai Executiv nu se cheamă şi totuşi aşa e, că de la o vreme încoace, ce zic eu, trei-patru ani, tot de execuţii se ţine, din cele mai trăsnite, gen „Cartea recordurilor” - ba o lefuşoară de bugetar, ba o pensi­oa­ră slăbuţă, fără nerv în ea, ba o „în­ghe­ţare”, ba o sănătate, o cultură, o edu­caţie, toate pe rând s-au pe­rin­dat şi se perindă încă (până când, Doamne?) pe eşafodul politic, care nu ţine seamă decât de cei cu arginţii mulţi, nu de să­răn­tocii ăştia, gen eu, gen tu, cititorule, gen şomer, gen indiferent de sex şi vârstă, gen etc. Că unul dintre ei e chiar omul nostru, Daniel (fără nicio legătură cu Preafericitul Părinte Pa­tri­arh), a cărui crudă blândeţe o simţim toţi, de la vlă­di­că până la opincă (a se citi de la pre­şco­lar la universitar), dar şi Petru - nume predestinat şi bla­gos­lo­vit, de mare paznic la poarta raiului - apostolul ”cerber” la porţile învăţă­mân­­tului ”băş­ti­naş”. Şi noi, după atâta dezvoltare în sens invers, tot băş­tinaşi primitivi am ră­ma­s, legaţi de glie, desigur, şi nu ca omul nostru, neaoş carpato-danubiano-pontic după naş­te­re, dar franţuz după cantitatea de cre­ie­raş educat şi pe­de­list după politichie - nu după chelie -, mic de stat, dar mare-n stat, băiatul nostru, plin de energie negativă şi-a jurat în barbă, aşişjderea unui Baiazid modern să treacă peste toţi enoriaşii necredincioşi, organizaţi în ”secte” sindicale, să-i afurisească şi să-i condamne la pie­ire pentru cârteala lor neobrăzată la pra­vilele ţării, date cu firman şi semnătură de la micul Daniel Petru-Vo­ie­vod, care va ramâne scris cu litere poleite minuscule în cartea pamântului din vatra amintită; asta-i cu junele nostru, la vo­roavă-i meşter mare, dar şi gu­gu­mănii la fel de mari scoate, iar dacă nu le scoate din tigva personală, i se suflă de mica sfetnică a palatului, cu nume folcloric, şi ea devenită peste noapte mâna dreaptă ciungă a voievodului nostru, care vede în „moşia” ad­mi­nis­tra­tă oile negre sindicalizate, care au dus ţara în faliment pentru niscaiva bănet mult datorat de vistieria ţării su­pu­şilor ei credincioşi, datorie pe­ce­tluită şi de marii judecători neascultători; şi bărbatul, despre care-i vorba, ce şi-a zis: băi, mi-a spus căpitanul aşa, păi aşa o să fac: ia să le bag eu o funie (că şi „funier” este o meserie cum e cea de „sforar”) în casa „sectelor” (a se traduce „sindicate”) să le luăm „pă­pica” şi să le tăiem capetele la toţi, mai ca Lă­puş­neanu, că democraţie asta înseamnă: supuşenie fără cârteală, blegoşenie şi ascultare întru totul, şi a bă­gat-o! că nici dracu’ ăl mare n-o mai scoate, balamucul fiind întronat mai ca la nebuni, pentru că nebuni sunt EI, nebuni suntem toţi, precum şi EU; am zis! u Vasile Pistriţu P.S. Orice asociere de idei cu ordinea actuală sau cu numele unor actori politici nu este deloc întâmplătoare. www.scoalaromaneasca.ro

Ministrul Educaţiei gafează din nou. S-a încurcat la acordul subiectului cu predicatu

Publicat acum 4 ore de I.B. PUBLICAT ÎN DANIEL FUNERIUCOMISIA DE ABUZURI DIN CAMERA DEPUTAŢILOR "Datoriile Ministerului Edu..subliniez. Datoriile Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului către constructori la ora..Datoriile Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului către constructori la ora actuală este de zero lei, sunt de zero lei. Deci, datoriile ministerului sunt de zero lei", a spus Daniel Funeriu. SURSA: rtv.net

Autonomia universitară, doar o glumă. Daniel Funeriu, mai tare ca Elena Ceauşescu

Constituţia actuală a României spune că autonomia universitară este garantată. Dar ce spune Constituţia României nu este important pentru ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu. Drept urmare, Carta Universităţii de Farmacie şi Medicină din Târgu-Mureş a fost avizată negativ de Ministerul Educaţiei pe motiv că în articolele ei nu se regăsesc toate observaţiile făcute de minister.

În România, universităţile funcţionează pe baza autonomiei universitare, înţeleasă ca modalitate specifică de autoconducere în acord cu cadrul legal stabilit de Constituţia României şi Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în 1999, de alte legi, precum şi de reglementările proprii.

Autonomia universitară constă în stabilirea Cartei privind organizarea şi funcţionarea Universităţii; libertatea de cercetare, de activitate artistică şi de transfer de cunoştinţe; adoptarea criteriilor de acordare a titlurilor didactice, ştiinţifice, de cercetare şi onorifice; implementarea şi ameliorarea propriilor structuri; stabilirea şi adoptarea de programe de cercetare; elaborarea regulamentelor de cazare a studenţilor fa nivel de Universitate şi de acordarea burselor studenţeşti, a regulamentelor de studiu şi de examinare pentru studenţi etc.

Aşa stau lucrurile în teorie. Pentru că, în realitate, ele diferă. Spre exemplu, Ministerul Educaţiei condus de Daniel Funeriu nu a avizat Carta Universităţii de Farmacie şi Medicină din Târgu-Mureş pe motiv că în articolele ei nu se regăsesc toate observaţiile făcute de minister.

Astfel, în adresa nr. 49858 din 6.12.2011 emisă de Ministerul Educaţiei se arată că "Ministerul Educaţiei constată că au fost însuşite doar parţial observaţiile trimise universităţii. Având în vedere că o parte din observaţiile făcute au fost preluate incomplete iar altele deloc, le reiterăm pentru ca în Carta Universităţii de Farmacie şi Medicină ele să se regăsească în forma trimisă de Ministerul Educaţiei". Prin urmare, Ministerul Educaţiei propune neavizarea Cartei până la însuşirea tuturor observaţiilor făcute. Adresa trimisă de Ministerul Educaţiei către Universitatea de Farmacie şi Medicină din Târgu-Mureş este semnată de secretarul general adjunct al Ministerului Educaţiei, Ioana Lazăr, de directorul Eugenia Cristina Pomagă, de consilierul juridic Mihai Boţan şi bineînţeles de Daniel Funeriu. Acum, dat fiind faptul că Daniel Funeriu a studiat în străinătate şi deci e posibil să nu ştie Constituţia României, ne întrebăm şi noi ce înţelege domnia sa prin autonomie universitară?

Dan Zăvăleanu - Cotidianul.ro

ETUCE STATEMENT ON EDUCATION IN ROMANIA

Ministrul Funeriu a demis din greşeală şi conducerea liceului Manet (zic Catavencii)

O mică încurcătură birocratică a stîrnit un val de proteste ieri după-amiază pe holurile Ministerului Educaţiei, pentru că nimeni n-a cercetat documentul prin care ministrul Funeriu nu decapita liceul Jean Monnet, ci Édouard Manet.

Ce părere are MECTS despre acest incident? “Da, e un fapt puţin stînjenitor, hihihi, se mai întîmplă şi din astea”, ne-a declarat doamna Liliana Ţîrcovnicu, şefa de cabinet a ministrului Educaţiei. “Dar ce să facem, sîntem foarte aglomeraţi de cînd cu epidemia asta de curve în licee,  trebuie să dăm afară cît mai mulţi profesori, că altfel sigur o scăpăm de sub control!”

Şi totuşi, cum a apărut confuzia? “Vedeţi dumneavoastră, cred că a scris greşit Camy, secretara domnului ministru. Ştiţi, ea a făcut şcoala de secretare la SNSPA şi se descurcă mai greu cu de-astea. Dar nu cred că e vina ei, sărăcuţa, că liceele de la noi au nişte nume atît de complicate. Adică, spuneţi şi dumneavoastră: Monnet, Manet, tot a money sună pînă la urmă.”

Îşi va retrage ministrul ordinul? “Aaaa, nu, că deja l-am publicat în Monitorul Oficial, acum ar trebui să cerem drept la replică, e complicat. Da’ am trimis o echipă de inspectori în control şi la liceul ăla, sigur găsesc ei ceva nasol.”

La această oră, conducerea liceului de arte plastice şi meserii Édouard Manet tot nu şi-a revenit din surpriză. Directorul Mihai Nistor plînge pe şevalet, în timp ce adjucta sa, profesoara de engleză Margareta Popa, a făcut un şoc nervos şi repetă în continuu “Romania the land of stupid”


SURSA : CATAVENCII.RO

Groparul invatamantului

de George Banu

Ca hienele s-au repezit omniprezentii cuvantatori de talk-show asupra profesorului acuzat de un viol departe de a fi dovedit. Bla-bla-bla si taca-taca, „capul” dascalului parea luat cu mult înainte ca judecatorul faptei sa-si îmbrace roba. Dintre toate acuzele si sentintele pronuntate pe sticla, una – si de fond – ramane fara putinta de tagada, intretinerea de relatii intime cu o eleva fiind oricui imputabila, daramite purtatorului de catalog.

Daniel Funeriu/INTACT IMAGES/ Foto: Marin Raica

Iata insa ca, usor-usor, ies la iveala lucruri ce-nfioara de-a dreptul. Colege de liceu ale acuzatoarei au furat niscaiva telefoane mobile. O alta a pozat… fara uniforma (gluma buna, nu-i asa?, fiind vorba de goliciune trupeasca, iar purtarea de imbracaminte similara si distinctiva este socotita, pur si simplu, degradanta, ofensatoare). Cluburile sunt pline de domnisoare de varsta presupusei victime. Iar cadrele didactice incep sa dea din colt in colt cand sunt intrebate despre absente, motivari, note.

Doar parintii nefecioarei tac. Au dat fugutza sa denunte presupusul viol, fara a explica in vreun fel de ce si-au transferat odrasla din Belgia, cat de bine au ajuns sa-i stie pasiunile si nevoile, cum ii urmaresc si indruma adolescenta plina de hormoni, de cate ori au fost la scoala, in cate randuri i-au dat bani pentru o carte sau o piesa de teatru si in cate dati pentru o seara-doua-sapte-noua prin cluburi s.a.m.d. Ei, mamicuta si taticutul, cei ai presupusei victime si ceilalti parinti prea ocupati si ingaduitori, ei  nu au nici o vina? Numai profesorul e de blamat, iar conducerea liceului de dat jos – cum a hotarat inspectoratul?

Insusi stapanul pixelilor a iesit sa critice public disfunctionalitatile, descoperite abia prin controlul ordonat de savanta-i persoana, de la ”Jean Monnet”. Domnul Funeriu crede ca a dat, prin ministeriala luare de pozitie, un semnal spre intregul sistem din subordine, fara a scoate o vorba despre simptomatologia bolii care nu e numai a unui liceu celebru, ci a intregului invatamant, in fruntea caruia a fost cocotat numai fiindca a elaborat teoria pixelilor. Fapte precum acestea petrecute la liceul din cartierul de lux razbat catre public din vreme in vreme, insa mult mai multe raman nestiute. Fiindcabuboiul e adanc si nu poate fi tratat doar prin destituiri (urmate, iata, de proteste).

Reteta posibil tamaduitoare ar trebui scrisa incepand cu prescrierea demisiei celui ce se proclama om de stiinta. Cel ce poseda, dupa cum demonstreaza prin tot ce face, stiinta distrugerii totale a sistemului de invatamant.

George Banu

George Banu a publicat 38 articole 

SURSA : GHIMPELE.RO

Mircea Geoană nu renunță la Președinție. Vrea să se bată cu UDMR în Harghita-Covasna

Mircea Geoană nu a renunțat la visul său de a ajunge președintele țării. Până la alegerile prezidențiale, vrea să intre cu noua sa construcție în alegerile locale de anul viitor și să se bată cu UDMR. Fostul președinte al Senatului își caută votanți în Mureș, Harghita și Covasna.

Chiar dacă nu mai este al doilea om în stat și a fost exclus din PSD, Mircea Geoană nu se lasă bătut și intenționează să intre în cursa pentru alegerile prezidențiale din 2014.

"Nu cred că are cineva vreun semn de întrebare că am abandonat această idee şi această speranţă. Nu am abandonat-o!(...) Mai spuneam eu de analogii de Liga Campionilor şi de campionate de tenis, trebuie să treci de semifinale. Faza de semifinale sunt alegerile din 2012. Dacă voi avea succes în 2012, dacă voi putea să construiesc sau să reconstruiesc, atunci cred că şansele pentru 2014 sunt destul de frumoase",  a declarat Mircea Geoană la emisiunea "După 20 de ani" difuzată de Pro Tv.

Vrea să câștige inimile alegătorilor din Harghita și Covasna

Întrebat ce mai face cu noul său proiect politic, Geoană a spus că acesta va fi lansat în scurt timp, că sunt colegi și din PSD, PNL care vor veni alături de el.

"Sunt convins ca mă voi intâlni cu colegii mei de foarte bună calitate din partid, că o să avem un traseu politic comun. Ceea ce încerc eu astăzi (n.r. - ca proiect politic) va duce şi la schimbarea actualei conduceri a PSD. Sunt convins că un număr mare din PSD, ca să nu spun majoritatea colegilor mei vor fi alături de mine", a spus Geoană.

Întrebat dacă va intra în cursa alegerilor locale de anul viitor, fostul președinte al Senatului a răspuns afirmativ și, mai mult decât atât, a anunțat că va concura UDMR-ul în Mureș, Harghita și Covasna.

"Degeaba le vorbește UDMR de autonomie din moment ce drumul din Miercurea Ciuc nu a fost reparat", a arătat Geoană. 

" Nu aveam în frigider un proiect de partid politic"

Totodată, acesta a subliniat că dovada faptului că nu avea în plan să rupă partidul este chiar întârzierea lansării noii sale platforme.

"Ca dovadă că nu îl lansez şi nu este complet desenat este că nu aveam în plan să fac aşa ceva. Deci, nu aveam undeva în frigider, în microunde, în sertar sau într-un raft un proiect de partid politic. Ar fi fost şi ilogic, pentru că, dacă vrei să faci un partid, îţi ia ceva timp. Am fost pus în faţa unei situaţii şi, cred, în faţa unei oportunităţi de a construi ceva. Eu am spus, la finalul acelui faimos Comitet Executiv, «adio tovarăşi!» acelor care consider că nu mai au nimic comun cu mine, dacă au avut vreodată, dar am spus şi «pe curând prieteni!», pentru că sunt convins că ne vom reîntâlni cu foarte mulţi dintre colegii de bună calitate - partea sănătoasă a PSD, de la liberali, partea sănătoasă de la alte partide, partea sănătoasă de la alte partide care nu sunt parlamentare şi care în acest moment simt nevoia de a se aduna sub un alt stindard", a spus Mirce Geoană.

Ponta și Antonescu nu vor mai fi în fruntea PSD și PNL, Boc nu va mai fi la Guvern

Fostul președinte al Senatului  nu-i mai vede în fruntea partidelor pe care le conduc acum pe Victor Ponta și Crin Antonescu, și nici pe actualul premier Emil Boc la Guvern. Despre USL acesta susține că s-a prăbușit în sondaje, iar cefectul plecării lui din partid " nici nu a fost încă măsurat".

"Nu-i vom avea pe Victor Ponta și Crin Antonescu conducând partidele lor și nici  pe Emil Boc premier. (...) USL este deja sub 50% și nu s-a măsurat efectul plecării mele din partid. Dacă construcția USL nu mai are scopul pentru care a fost creată, de a face 50 % în sondaje, eu nu-i mai văd sensul", a spus Mircea Geoană .

"Nu-i datorez cariera mea politică lui Iliescu"

Despre relația conflictuală cu președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, Geoană susține că aceasta este astfel din cauza "viziunilor diferite" și a educației. Fostul președinte al Senatului  a mai spus că nu-i datorează lui Iliescu cariera sa politică. "Se poate vorbi despre plecarea mea ca ambasador în America, dar trebuie să spunem că domnul Iliescu nu este cel care a făcut propunerea. A fost mai degrabă o circumstanţă în care am avut câştig de cauză. Au fost foarte multe nume vehiculate. În mod evident, domnul Iliescu, deşi a avut semnătura pe acea desemnare la Washington, nu a avut rolul decisiv în acea desemnare. În rest, venirea mea ca ministru de Externe a fost făcută la invitaţia domnului Năstase, care era preşedintele partidului şi viitorul prim-ministru", a spus Mircea Geoană.

"Un lider de partid care nu poate face altceva decât să-și dea afară predecesorii înseamnă că e un lider slab.(...)Sunt măgulit de interesul lor să scape de mine, înseamnă că am o anumită valoare.Este o greșeală care le va fi fatală celor trei ( Iliescu, Năstase, Ponta)", a declarat Geoană.

SURSA : EVENIMENTUL ZILEI - evz.ro

Profesorii i-au dedicat noi versuri lui Funeriu

Jurământ în fața Ambasadei României la Chișinău

O dilemă: ce se întâmplă când Statul e mai presus de lege. De legile proprii

De Razvan Diaconu | 20.11.2011 . Cursdeguvernare.ro

Statul român, prin instituțiile sale, a adoptat legi pe care același stat, de multe ori prin aceleași instituții, nu reuşeşte să le aplice.

Există legi pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, pentru a fi adoptate, dar pe care același Guvern le amână sau le aplică parțial. Alte legi au fost adoptate de Parlament, însă Guvernul a găsit metode să nu le aplice în întregime, iar apoi parlamentari care votaseră legile respective, odată ajunși la guvernare, au refuzat, de asemenea să le aplice.

Cursdeguvernare.ro a întocmit o listă a celor mai importante legi pe care statul se dovedeşte incapabil să le aplice. E greu de spus dacă poat fi invocate doar privaţiunile pe care le impune criza: unele din aceste legi şi asumări de răspundere au fost adoptate în plină criză economică.

§  Legea-cadru a salarizării unitare în sectrorul bugetar. Actul normativ a fost adoptat în 2010, prin angajarea răspunderii Guvernului, însă prin același procedeu a fost adoptat și o lege de aplicare a Legii-cadru, pentru anul 2011, astfel încât nivelurile din grilele de salarizare să nu se aplice în întregime. Astfel, Guvernanții susțineau să din anul 2012 avea să se aplice în întregime grilele de salarizare, care prevedeau un raport de 1/15 între cel mai mic și cel mai mare salariu la stat, cu salariul minim brut de 670 de lei pe lună. Astfel, susținea ministrul de atunci al Muncii, Ioan Botiș, grila întreagă de salarizare, inclusiv cei 25% tăiați de Guvern de la bugetari în 2010, urma să se aplice de la 1 ianuarie 2012. Nu va fi așa, pentru că, în noiembrie 2012, coaliția de guvernare s-a răzgândit din nou și a trecut la Camera Deputaților o lege pentru aprobarea unei ordonanțe de guvern simple (nr. 80/2010) în care deputații Puterii au introdus înghețarea salariilor și a pensiilor în anul 2012.

§  Legea pensiilor. Prin această lege, pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în 2010, pensiile urmau să se majoreze cu rata inflației plus jumătate din creșterea salariului mediu pe economie. Rezulta, așadar, o majorare de câteva procente pentru pensii, din anul 2012. Majorarea nu se mai aplica, potrivit legii de aprobare a OG 80/2010, adoptate de coaliția de guvernare, în Parlament. De la Palatul Victoria au fost, însă, emise promisiuni că pensiuile ar putea să crească cu un anumit procent, în funcție de evoluțiile economiei României și internaționale.

§  Legea majorării salariilor profesorilor. În septembrie 2008, înainte de alegerile legislative, parlamentarii au adoptat Legea 221/2008, care prevedea majorarea cu 50% a salariilor profesorilor, educatorilor și învățătorilor. La acea dată, premierul liberal Călin Popescu Tăriceanu a atras atenția că majorarea nu are surse de finanțare, însă chiar și parlamentarii PNL, inclusiv ministrul Educației de atunci, Cristian Adomniței, au votat-o, alături de PSD și PDL. Președintele Traian Băsescu a promulgat apoi legea, însă aceasta nu a mai apucat să fie aplicată, pentru că Guvernul Tăriceanu a emis o ordonanță de urgență prin care se acordau numai 17 puncte procentuale din majorare. Curtea Constituțională a declarat ordonanța ca fiind neconstituțională, însă nici guvernul următor, PDL-PSD, condus de Emil Boc, nu a aplicat majorarea cu 50%. Situația a generat un val de decizii în instanțele de judecată din țară, favorabile profesorilor, iar în final Înalta Curte de Casație și Justiție, la recursul în anulare al prcurorului general al României, Laura Kovesi, a decis ca salariile tuturor dascălilor să fie majorate cu 50%, în loc de 17%, pentru a uniformiza practica. Numai că Guvernul Boc (PDL-UDMR-UNPR-minorități, de această dată) a și-a angajat răspunferea pentru o nouă lege, prin care salariile tuturor profesorilor au fost nivelate în jos.

§  Eșalonarea drepturilor unor bugetari. În 2010, Guvernul a emis o ordonanță de urgență prin care au fost eșalonate în perioada 2012-2014 plățile drepturilor câștigate în instanță de unii dintre bugetari. La comanda Guvernului, parlamentarii Puterii au amendat ordonanța și au amânat pentru perioada 2014-2016 acordarea acestor drepturi.

Cum plăteşte statul pentru nerespectarea propriilor legi

La actele normative fundamentale de mai sus, se adaugă zeci de alte legi care nu pot fi puse în aplicare de către autorităţile locale: fie din lipsă de fonduri, fie din lipsă de metodologie.

De remarcat este că statul, prin guvern, nu reuşeşte să respecte nu doar legile şi măsurile populiste luate de guvernele precedente, ci nici măcar legile făcute şi promovate, până la asumarea răspunderii, de către guvernul în exerciţiu.

Într-un artcol postat pe blogul său, jurnalistul Lucian Davidescu arată că, prin amânarea plății drepturilor bugetarilor – profesorii în acest caz – statul ajunge să se folosească de banii datorați acestora fără să plătească dobânzi, așa cum guvernul fac în cazul împrumuturilor de la bănci.

”În cazul bugetarilor, dobânda este stabilită unilateral la nivelul ratei inflaţiei (3,55%, în scădere), adică mult sub nivelul la care se împrumută statul în mod normal. Nu dobânda de referinţă a BNR (6%), uzuală în dreptul contractual, nu randamentul titlurilor de stat emise pe piaţa internă (~7%), nu dobânda penalizatoare percepută chiar de stat în cazul contribuabililor care nu-şi achită obligaţiile la timp (18,75%)”, scrie Davidescu, pe blog.