vineri, 30 septembrie 2016
OARE ATI SCAPAT DE FRICA?!
SA NU NE FIE FRICA SA FIM SOCIALISTI INTR-O TARA DISTRUSA DE CAPITALISM
sâmbătă, 24 septembrie 2016
ALERTĂ GENERALĂ LANSATĂ DE NASA
Expert NASA avertizează:
Încălzirea globală e un mizilic, adevarata catastrofă e tâmpirea globală!
de Societatea Julimea 31/07/2016 | 6:59 25Posted in Sanatate si Familie
Un expert
NASA care a avut acces la dosarele ultrasecrete ale Wikipedia rupe tacerea:
fenomenul tampirii globale e mult mai periculos decat cel al incalzirii
globale!
Desi aproape nimeni nu vorbeste despre tampirea
globala, efectele ei sunt atat de evidente in zilele noastre incat nimeni
nu mai poate contesta existenta acestui fenomen.
Dar sa-l
lasam pe expertul NASA sa explice:
Tampirea
globala reprezinta fenomenul de crestere anuala a mediei de tampiti la nivel
mondial. Ritmul de crestere accelerandu-se alarmant de mult in ultimii 25 de
ani, tot mai multe guverne isi pun problema consecintelor pe termen mediu ale
acestui fenomen.
Tampirea a
evoluat treptat si a luat diverse forme, pe masura ce omenirea a continuat sa
polueze planeta cu tot felul de gunoaie umane, insa curba graficului care
monitorizeaza tampirea planetei a inceput sa urce brusc in ultimii ani, pe
masura ce tot mai multi pamanteni fac abuz de televizor si calculator.
Desi sunt
zone mai predispuse la tampire decat altele, de exemplu Europa de Est, efectele
ei se vad deja cu ochiul liber pe absolut toate continentele.
Vanatoarea
de pokemoni, e doar varful iceberg-ului, unul dintre cele mai vizibile efecte
ale fenomenului, insa un expert ca mine poate recunoaste tentaculele tampirii
globale inclusiv in politica, mass-media, pe Facebook sau pur si simpu pe
strada.
Efectele
tampirii globale ne ameninta pe noi toti si pot duce chiar la distrugerea
vietii pe Pamant asa cum o stim noi.
A declarat expertul american, celebru dupa precizia cu
care a dezvaluit si in trecut anumite informatii clasificate.
In ciuda
acestor evidente exista voci, de regula interesate, care contesta existenta
acestui fenomen, ba unii chiar sustin contrariul, ca de fapt omenirea ar fi din
ce in ce mai inteligenta, lucru extrem de improbabil in opinia majoritatii
expertilor NASA…
duminică, 18 septembrie 2016
O ANALIZĂ PERTINENTĂ ȘI MAI ALES OBIECTIVĂ
Un concurs… ratat
Sa ne intelegem:
concursul pentru managerii din scoli trebuia organizat. Interimatul are in
fiinta sa pericolul diluarii responsabilitatii, acolo unde morala si
profesionalismul sunt in ofsaid. Dar acest concurs este organizat „pe repede”…
inapoi.
Daca era anuntat din
timp si organizat in vara, era Ok. Acum are si iz politic. Se suprapune
(dezinteresat?) peste zarva alegerilor generale. Metodologia sa este stufoasa.
Unii candidati au intrat in concediu de studiu.
Prin cancelarii se
glumeste amar: „Cine se mai retrage pentru studiu?” Organizam concursuri pentru
tocilari sau pentru cei care au competente pragmatice? Am mai spus ca actualul
ministru este o fiinta morala si profesionista, dar se crede ca subiectele
pentru proba scrisa vor fi astfel elaborate, incât sa demonstreze ca
zdrobitoarea majoritate a directorilor numiti cu delegatie sunt pesedisti.
Bibliografia de concurs este putin curioasa si enigmatica.
Ce cauta la acest
concurs si evaluarea aptitudinilor cognitive? De ce n-au fost oferite modele de
subiecte? Prevederile potrivit carora directorul ales poate fi demis (tot) pe…
repede de catre consiliul de administratie sau consiliul profesoral sunt tot
aiurea. Unii directori ar putea fi santajati mereu de catre colegii care-si
rezuma activitatea la plimbarea catalogului intre cancelarie si clasa.
Componenta comisiilor
de concurs duhneste, si ea, a interese politice. Si nu doar atât. Din comisiile
de evaluare vor face parte si inspectori scolari. Dar, intr-un judet precum
Bacaul, ce legitimitate are un inspector scolar ca evaluator, de vreme ce el nu
este decât un inspector cu delegatie, fara concurs? Nu era logic sa fie
organizat mai intâi concursul pentru inspectori?
Sincer, cred ca vom
avea, in multe scoli, un prim semestru scolar ratat. Cum ratat cred ca va fi,
in mare parte, si acest concurs. Peste jumatate din scoli nu vor avea candidati
inscrisi la concurs. Exigenta potrivit careia nu pot concura decât expertii in
educatie este discriminatorie.
Unii experti sunt
prafuiti. Alti profesori, tineri, plini de viata si locuiti de patima frumoasa
a indraznelilor sunt tinuti la colt.
sâmbătă, 17 septembrie 2016
miercuri, 14 septembrie 2016
CONCURS DIRECTORI pe „principiul” - să plece ai voștri, să vină ai noștri ! Curat murdar...
Ministerul Educatiei a decis intempestiv organizarea concursului pentru posturile de directori. Graba cu care se doreste sa se deruleze acest concurs este mai mult decat suspecta si are evidente ratiuni politice.
Iata mai jos o analiza interesanta pe acest subiect facuta de directorul unui mare liceu bucurestean:
„Exceptie de neconstitionalitate privind Legea 1/2011 cu completarile si modificarile ulterioare:
I. Legea 1/2011 cu completarile si modificarile ulterioare
At. 258 alin (1) Inspectoratul scolar numeste comisia de concurs pentru ocuparea functiei de director, respectiv de director adjunct al unitatii de invatamant preuniversitar, unitatii conexe a invatamantului preuniversitar, unitatii de invatamant pentru activitati extrascolare. Comisia de concurs pentru ocuparea functiei de director/director adjunct este formata din 5-7 membri, din care un reprezentant al inspectoratului scolar/al municipiului Bucuresti, cadre didactice si reprezentanti ai autoritatilor publice locale propusi de consiliul de administratie al unitatii de invatamant pentru care se organizeaza concurs. In cazul unitatilor de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, in comisia de concurs pentru ocuparea functiei de director/director adjunct sunt inclusi, in calitate de membri, in locul reprezentatilor autoritatilor publice locale, delegati ai ministerului de resort. In cazul Palatului National al Copiilor, in comisia de concurs este numit un inspector de specialitate din cadrul Ministerului Educatiei Nationale. La concursul pentru ocuparea functiei de director/director adjunct participa de drept reprezentanti ai organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate invatamant preuniversitar si un reprezentant al parintilor, cu statut de observatori.
I. Legea 1/2011 cu completarile si modificarile ulterioare
At. 258 alin (1) Inspectoratul scolar numeste comisia de concurs pentru ocuparea functiei de director, respectiv de director adjunct al unitatii de invatamant preuniversitar, unitatii conexe a invatamantului preuniversitar, unitatii de invatamant pentru activitati extrascolare. Comisia de concurs pentru ocuparea functiei de director/director adjunct este formata din 5-7 membri, din care un reprezentant al inspectoratului scolar/al municipiului Bucuresti, cadre didactice si reprezentanti ai autoritatilor publice locale propusi de consiliul de administratie al unitatii de invatamant pentru care se organizeaza concurs. In cazul unitatilor de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, in comisia de concurs pentru ocuparea functiei de director/director adjunct sunt inclusi, in calitate de membri, in locul reprezentatilor autoritatilor publice locale, delegati ai ministerului de resort. In cazul Palatului National al Copiilor, in comisia de concurs este numit un inspector de specialitate din cadrul Ministerului Educatiei Nationale. La concursul pentru ocuparea functiei de director/director adjunct participa de drept reprezentanti ai organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate invatamant preuniversitar si un reprezentant al parintilor, cu statut de observatori.
Mai mult, grădinițele si anumite tipuiri de scoli (LEN 1/2011, art. 6. Alin. 2 cu 1) au in consiliul de administrație 1 singur reprezentant al Consililului local , cum ar putea desemna 2 reprezentanți ai acestui organism si cu ce drept, o instituție ( grădinița , de exemplu) desemneaza reprezentații unei alte structuri -Consiliul local?
Nu se poate ca o institutie –Unitatea de invatamant preuniversitar sa hotarasca in locul altei institutii –Consiliul local cine sa o reprezinte la Concurs!
Dupa ce timp de 10 ani nu s-a organizat nici un concurs de ocupare a functiei de director de unitate de invatamant preuniversitar ,acest subiect pentru cei in cauza este extrem de important mai ales ca nu a fost anuntata aceasta intentie a Ministerului de a organiza concurs. De altfel cadrele didactice care au acupat aceasta functia de director pot fi considerate persoane resursa si experienta acestora poate fi valorificata , daca cu adevarat Ministerul isi doreste acest lucru. Aceasta abordare ar fi o abordare europeana si ar duce la o mai mare profesionalizare a acestei functii. Abordarea prezenta a Ministerului care „scoate din caciula” un ordin de ministru „peste noapte” poate fi considerata lipsa de respect fata de directotrii de scoli cu rezultate deosebite si cu experienta in domeniu, o incercare de umilire publica a unei intregi categorii de oameni.
In metodologie eexista acest articol nelegal, art.12.
Art. 12 (1) Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director la unităţile de învăţământ de stat prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a), cu excepţia centrelor de excelenţă, se constituie, prin decizie a inspectorului şcolar general, în următoarea componenţă:
a) coordonator - un reprezentant al inspectoratului scolar;
b) 4 membri propuși de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ pentru care se organizează concurs: 2 cadre didactice titulare care au cel puţin gradul didactic II, de regulă membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional și 2 reprezentanți ai autorităților publice locale, care au cel putin acelasi nivel de studii cu al candidatilor
c) secretar – un inspector școlar/cadru didactic desemnat de inspectoratul școlar;
(2) In situatii exceptionale reprezentantii autoritatilor publice locale pot avea un nivel de studii inferior cu cel al candidatilor; Profesonalizare zic!
Art. 12 (1) Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director la unităţile de învăţământ de stat prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a), cu excepţia centrelor de excelenţă, se constituie, prin decizie a inspectorului şcolar general, în următoarea componenţă:
a) coordonator - un reprezentant al inspectoratului scolar;
b) 4 membri propuși de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ pentru care se organizează concurs: 2 cadre didactice titulare care au cel puţin gradul didactic II, de regulă membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional și 2 reprezentanți ai autorităților publice locale, care au cel putin acelasi nivel de studii cu al candidatilor
c) secretar – un inspector școlar/cadru didactic desemnat de inspectoratul școlar;
(2) In situatii exceptionale reprezentantii autoritatilor publice locale pot avea un nivel de studii inferior cu cel al candidatilor; Profesonalizare zic!
II. Metodologia de concurs :
O metodologie reprezinta un cadru general de masuri care se iau, sau reprezinta un set de proceduri , o metodologie nu poate excede cadrul legal prin introducerea unor termene.
A. Proiectul de Metodologie asumat de minister (Ordin nr.5080/31.08.2016) nu a fost in dezbatere publica:
-Nu exista un comunicat pe site-ul ministerului care sa anunte intentia Ministerului de a-siasuma acest ordin, mai ales ca aceste Concursuri nu s-au mai organizat de 10 ani de zile;
-Cadrele didactice, directorii in functie sau aspirantii la functia de director, autoritatile publice locale nu au fost instiintati de catre Minister cu privire la intentia organizarii concursului; CONCLUZIA: NU A EXISTAT O DEZBATERE PUBLICA REALA
-Nu exista un comunicat pe site-ul ministerului care sa anunte intentia Ministerului de a-siasuma acest ordin, mai ales ca aceste Concursuri nu s-au mai organizat de 10 ani de zile;
-Cadrele didactice, directorii in functie sau aspirantii la functia de director, autoritatile publice locale nu au fost instiintati de catre Minister cu privire la intentia organizarii concursului; CONCLUZIA: NU A EXISTAT O DEZBATERE PUBLICA REALA
B. Termenele privind organizarea concursului sunt date de legislatia muncii care se aplica oricarui concurs!
B.1Metodologia prevede propriile termene, ceea ce nu e legal:
Art 6). Concursul se desfasoara in perioada stabilita de Minister;
Art.8), alin 5 Inscrierea la concurs se incheie cu 10 zile inainte de prima zi a sesiunii de concurs .
B.2 In realitate concursul incepe in ziua in care te-ai inscris deoarece depui documente pe baza carora vei fi evaluat : scrisoare de intentie, oferta manageriala. De fapt de la momentul inceperii inscrierii pana la data la care te inscrii efectiv ar trebui sa treaca 30 zile.
B.3 Din momentul publicării in monitorul oficial si pana in momentul in care ordinul poate fi aplicat trebuie sa treacă 30 zile! Asa ca abia in 9 octombrie se poate demara organizarea concursului;
B.4 Din momentul anunțării concursului (9 octombrie) si pana in momentul susținerii acestuia trebuie sa mai treacă 30 de zile, deci prima proba poate fi organizata in 9 noiembrie!
C. Conform articolului 24 din Metodologie nu mai pot continua ca directori cei care sunt in funcție si nu se prezintă la concurs! Prezentarea la concurs este un drept si nu o obligație, deci in acest punct metodologia devine abuziva; Pot exista situatii in care neprezentarea la concurs sa se faca din motive medicale, pot exista situatii in care candidatul nu poate fi prezent la concurs din motive care nu ii pot fi imputate; Daca functia nu este ocupata prin concurs , directorul care era in functie si nu s-a putut prezenta numai poate continua pe functie desi are experienta in functa respectiva si rezultate pe masura; de asemenea daca directorul in functie realizeaza un punctaj intre nota 5 si 7 si functia nu se ocupa prin concurs, directorul care era in functie nu poate asigura interimatul, vine cineva care nu s-a prezentat la Concurs, deci care are nota 0 si ocupa functia. Propunerea ar fi ca , daca primesti nota 5 sa poti asigura suplinirea functiei, daca nu ocupa nimeni postul prin concurs:
D. Conditiile de inscriere la concurs sunt restrictive si creeaza discriminare:
Art. 3 din Metodologie
c) sunt titulare în învățământul preuniversitar au cel puțin gradul didactic II sau titlul științific de doctor și o vechime în învățământul preuniversitar de cel puţin 4 ani; (discriminare pe criteriul varstei)
c) sunt titulare în învățământul preuniversitar au cel puțin gradul didactic II sau titlul științific de doctor și o vechime în învățământul preuniversitar de cel puţin 4 ani; (discriminare pe criteriul varstei)
d) dovedesc calităţi profesionale, manageriale şi morale, reflectate prin calificativele "Foarte bine" primite în ultimii 4 ani şcolari lucraţi efectiv la catedră în funcţii didactice sau în funcţii de conducere din unităţi de învăţământ/inspectorate şcolare/casele corpului didactic/Palatul Naţional al Copiilor ori în funcţii de îndrumare şi control din inspectorate şcolare, indiferent de perioada în care și-au desfășurat activitatea;
e) nu au fost sancţionate disciplinar în ultimele 12 luni anterioare desfășurării concursului, lucrate efectiv la catedră în funcţii didactice sau în funcţii de conducere din unităţi de învăţământ/inspectorate şcolare/casele corpului didactic/Palatul Naţional al Copiilor ori în funcţii de îndrumare şi control din inspectorate şcolare, indiferent de perioada în care și-au desfășurat activitatea;
f) nu au fost lipsite de dreptul de a ocupa o funcție de conducere în învățământ prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală;
D.1 Calificativul este un instrument de discriminare, daca ai gradul didactic corespunzator, esti expert manager, nu ai fost sanctionat disciplinar, nu este necesar calificativul anual;
D.2 La evaluarea CV-ului ( Anexa 3 la metodologie)
Daca nu esti abolvent de :studii aprofundate, masterat, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializaresi cursuri de perfectionare postuniversitare, in specialitate sau in management educational si finantare, studii juridice/economice, politici educationale, asigurarea calitatii educatiei, pierzi un punct la CV din cele 10 ce iti pot fi acordate. Conditiile legale sunt: sa ai gradul II si sa fii expert manager (poti deveni si prin cursurile de la CCD). Daca ai a doua facultate intr-un alt domeniu nu se ia in considerare.iar daca aceste masterate au atata greutate in punctarea Cv-ului, trebuie stiut cu 2 ani inainte, oricine care este absolvent de studii superioare poate urma aceste masterate.
Daca nu esti abolvent de :studii aprofundate, masterat, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializaresi cursuri de perfectionare postuniversitare, in specialitate sau in management educational si finantare, studii juridice/economice, politici educationale, asigurarea calitatii educatiei, pierzi un punct la CV din cele 10 ce iti pot fi acordate. Conditiile legale sunt: sa ai gradul II si sa fii expert manager (poti deveni si prin cursurile de la CCD). Daca ai a doua facultate intr-un alt domeniu nu se ia in considerare.iar daca aceste masterate au atata greutate in punctarea Cv-ului, trebuie stiut cu 2 ani inainte, oricine care este absolvent de studii superioare poate urma aceste masterate.
Daca nu esti detinator al titlului de doctor pierzi inca 1 punct din cele 10 la proba de cv.
Deasemenea daca nu ai participat la stagii de formare/perfectionare in strainatate mai pierzi un punct la cv.
Deasemenea daca nu ai participat la stagii de formare/perfectionare in strainatate mai pierzi un punct la cv.
Deci : fara doctorat, masterat si stagii in strainatate abia poti promova proba CV-ului. (10-1-1-1=7)
Inca 1 punct este forte greu de obtinut din functiile de conducere, indrumare si control in inspectoratele scolare sau Ministerul Educatiei, membru in consiliul consultativ al specialitatii/al inspectoratului scolar, profesor metodist,responsabil de cerc pedagogic,membru in consiliul de administratie al inspectoratului scolar; Dupa parerea mea nici 1% dintre expertii manageri, care in conformitate cu legea au dreptul sa ocupe functia de director nu pot primii acest punt.
Deci 7-1= 6.
E. Nu prevede Metodologia cine face parte din comisia de elaborare a subiectelor, cine este Presedintele acestei Comisii Nationale, deci cine raspunde practic pentru aceasta activitate, cand se elaboreaza subiectel, nu explica ce intelege prin „aptitudini cognitive” si „abilitati manageriale” (termene?, ca pana acum a abundat de termene). Daca aceasta activitate de elaborare a subiectelor este externalizata ,cum se aude, in baza carei legi si cat a costat statul roman aceasta externalizare?
F. Organizarea concursul in același timp si pentru directori si pentru directori adjuncți, fara logistica necesară , cu același tip de comisie si la gradinite si la scoli generale si la licee si in urban si in rural, adică se bulverseaza tot sistemul.
Inca 1 punct este forte greu de obtinut din functiile de conducere, indrumare si control in inspectoratele scolare sau Ministerul Educatiei, membru in consiliul consultativ al specialitatii/al inspectoratului scolar, profesor metodist,responsabil de cerc pedagogic,membru in consiliul de administratie al inspectoratului scolar; Dupa parerea mea nici 1% dintre expertii manageri, care in conformitate cu legea au dreptul sa ocupe functia de director nu pot primii acest punt.
Deci 7-1= 6.
E. Nu prevede Metodologia cine face parte din comisia de elaborare a subiectelor, cine este Presedintele acestei Comisii Nationale, deci cine raspunde practic pentru aceasta activitate, cand se elaboreaza subiectel, nu explica ce intelege prin „aptitudini cognitive” si „abilitati manageriale” (termene?, ca pana acum a abundat de termene). Daca aceasta activitate de elaborare a subiectelor este externalizata ,cum se aude, in baza carei legi si cat a costat statul roman aceasta externalizare?
F. Organizarea concursul in același timp si pentru directori si pentru directori adjuncți, fara logistica necesară , cu același tip de comisie si la gradinite si la scoli generale si la licee si in urban si in rural, adică se bulverseaza tot sistemul.
marți, 13 septembrie 2016
MEMORANDUM PRIVIND JUSTIȚIA
Ca
urmare:
A
nerezolvării problemelor semnalate în memorandumul justiției din 2009 și a
adăugării unor probleme suplimentare,
A
scăderii dramatice a încrederii în justiție într-un singur an cu 13%,
A
viziunii reductive a justiției, văzută doar prin prisma “luptei împotriva
corupției”, eroare preluată și în MCV,
A
refuzului actualului Consiliul Superior al Magistraturii de a-și îndeplini
efectiv misiunea de garant al independenței justiției, inclusiv atunci când
acest lucru a fost cerut de corpul magistraților, în situații precum limitele
anchetei disciplinare sau penale având ca obiect pronunțarea unor hotărâri
judecătorești, criticile aduse de actori importanți în actul de justiție,
inclusiv de DNA, unor hotărâri definitive sau lămurirea interferenței dintre
justiție și serviciile de informații,
A
nerezolvării promovării într-un mod transparent în funcțiile de conducere și la
Înalta Curte de Casație si Justiție,
A
inexistenței unui instrument legal de revocare a membrilor CSM aleși,
A
numirilor politice în funcțiile de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie,
A
subfinanțării sistemului de justiție, bugetul alocat justiției pe cap de
locuitor fiind cu mult sub media alocată în statele UE (e.g. suma acordată de
stat pentru salariul unui judecător de fond pe dosar soluționat este sub 100 de
lei, mai puțin de jumătate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din
oficiu),
A
inexistenței în multe instanțe si parchete a spațiilor proprii pentru magistrați
și personalul auxiliar,
A
folosirii în instanțe si parchete de aparaturi uzate fizic și moral, supuse
oricând riscului unui blocaj definitiv,
A
problemei resurselor umane în continuare acută, în lipsa suplimentării
schemelor conform memorandumurilor asumate de Guvern din perspective
implementării noilor coduri,
A
salarizării inechitabile și discriminatorii dintre magistrații aflați în
poziții similare,
A
păstrării instanțelor sub autoritatea financiară a Ministerului Justiției,
instituție cu evidentă conotație politică,
A
zecilor de mii de litigii cauzate de un cadru legislativ incoerent (e.g.
salarizare ori taxa auto/timbru de mediu) ce au implicat atât un efort
extraordinar pentru instanțe cât și costuri financiare semnificative pentru
stat și cetățeni,
A
disfuncționalităților create de aplicarea noilor coduri, în special în materie
penală,
A
supraaglomerării instanțelor de fond (la un program de 8 ore pe zi, un
judecător de fond ar trebui să aloce un timp mediu de soluționare pe dosar de
mai puțin de 2 ore, durată absolut imposibilă),
A
problemelor ridicate de modul de acțiune al Inspecției Judiciare în ceea ce
privește respectarea independenței judecătorului în pronunțarea hotărârilor și
unitatea de măsură în acțiune,
A
temerii instaurate de Inspecția Judiciară prin modul arbitrar și abuziv în care
au fost cercetați magistrații cu privire la soluțiile pronunțate,
A
mutării actului de judecată din instanțe în spațiul public prin expunerea
mediatică excesivă a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de
informații repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase și prin
informarea incompletă a publicului în anchetele penale, fiind omise soluțiile
favorabile persoanelor acuzate,
A
nesocotirii importanței dreptului la apărare, inclusiv din perspectiva
recunoașterii confidențialității client – avocat,
A
perpetuării în spațiul public a unei justiții primordial represive,
A
nerezolvării situației fostului serviciului secret SIPA, care a urmărit și
șantajat magistrați,
A
nepublicării procedurii efective urmare de CSAT, când s-a verificat situația
ofițerilor acoperiți în rândul magistraților,
A
neclarificării de către CSM și alte instituții a interferenței dintre justiție
și servicii de informații, în condițiile în care justiția a fost calificata ca
fiind “câmp tactic” pentru SRI, a lipsei de explicații privind modul în care
serviciile de informații cooperează cu sistemul judiciar în cadrul anchetelor
penale, precum și faptul că SRI face verificări anterioare numirilor în
funcțiile publice,
Având
în vedere că toate aceste aspecte afectează în mod direct independența
justiției, Adunările Generale ale judecătorilor și procurorilor din România
adoptă în intervalul 5 septembrie – 16 septembrie 2016 prezentul Memorandum
prin care solicită respectarea independenței sistemului judiciar și
implementarea următoarelor măsuri:
1.
Justiția trebuie să aibă ca și preocupare esențială protecția, promovarea și
garantarea tuturor drepturilor și libertăților cetățenești. În fața
judecătorului cetățeanul este egal cu statul.
2.
Celelalte puteri trebuie să asigure o independență reală a justiției, lipsită
de orice tip de influențe, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent,
stabil și accesibil, suport financiar, logistic și uman suficient pentru o
justiție eficientă, modernă și de calitate.
3.
Respectarea independenței instanțelor, a principiului separării puterilor în
stat, a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei, precum și a
egalităţii de arme dintre acuzare și apărare.
4.
Garantarea şi respectarea statutului magistraților, independenței acestora,
inclusiv prin remunerarea corespunzătoare și asigurarea unor condiţii de muncă
decente în sistemul judiciar.
5.
În exerciţiul funcţiilor lor, judecătorii şi procurorii trebuie să fie şi să
apară independenţi unii de ceilalţi, conform rolului ce revine fiecaruia.
6.
Proceduri transparente în numirea în funcțiile de conducere din Ministerul
Public. Eliminarea factorului politic din numirile în funcțiile de conducere
din Ministerul Public.
7.
Publicarea de către Comisia Europeană a metodologiei pe care o urmează în
redactarea raportului privind MCV, a numelui experților consultați și a tuturor
ONG-urilor și instituțiilor consultate cu privire la sistemul de justiție din
România.
8.
Asigurarea unei finanțări corespunzătoare bunei funcționări a justiției ca
serviciu public. Înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială.
9.
Preluarea efectivă a atribuțiilor referitoare la gestionarea bugetelor
instanțelor de către ÎCCJ, așa cum prevede legea.
10.
Adoptarea urgentă de măsuri legislative în ceea ce privește procedura de
revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum și alte
măsuri de natură a eficientiza activitatea acestei instituții.
11.
Revizuirea competențelor Inspecției Judiciare pentru a se înlătura
posibilitatea afectării independenței magistraților și vicierea actului de
justiție prin exercitarea/declanșarea unor verificări similare controlului
judiciar.
12.
Asigurarea unei transparențe depline în cooperarea instituțională cu serviciile
de informații, respectarea strictă a cadrului legal și asigurarea unui control
jurisdicțional și civil efectiv asupra activității acestora.
13.
Crearea unui corp de poliție judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului
Public și crearea prin lege a unei autorități civile de interceptare, care să
permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privința garanțiilor
tehnice și legale.
14.
Respectarea standardelor europene în materia prezumției de nevinovăție în acord
cu Directiva Parlamentului European și a Consiliului, aprobată la data de 12
februarie 2016 de miniștrii statelor membre ale UE prin consolidarea
legislației interne.
15.
Garantarea independenței funcționale a procurorului, atât față de Executiv cât
și în raport de ierarhia internă, în conformitate cu statutul acestuia de
magistrat și de reprezentant al autorității judecătorești.
16.
Relația dintre justiție și orice altă putere sau instituție a statului trebuie
să fie stabilită prin legi ori protocoale care sunt publice, motiv pentru care
CSAT trebuie să desecretizeze și să publice toate hotărârile acestei instituții
care au efect asupra activității procurorilor sau judecătorilor.
17.
Publicarea de către CSAT a procedurii urmate în vederea verificări concrete în
ce privește existența unor persoane infiltrate în sistemul judiciar,
angajați / colaboratori / informatori ai serviciilor de informații.
„Magistrații
își rezervă dreptul de a apela la toate formele democratice de acțiune pentru
ca aceste solicitări să fie puse în practică.", se anunţă în memorandum.
duminică, 11 septembrie 2016
România "ne-resetabilă" şi moştenirea "neamului prost
Doru Pop – Conf. universitar la Babes-Bolyai Cluj:
Mai scurt, manelizarea Romaniei sau cum a explicitat Madalin Voicu cu ani in urma: „tiganii, din nationalitate conlocuitoare vor deveni nationalitate inlocuitoare”.., in loc sa se romanizeze tiganii, se tiganizeaza romanii, e mult mai simplu si pe intelesul tuturor.
România „ne-resetabilă” şi moştenirea „neamului prost”
„Resetarea” societăţii în care trăim nu este posibilă pentru că purşisimplu nu există resursele umane pentru a o realiza.
Marea problemă a României contemporane este golirea demografică. Catastrofa noastră este una biologică, ceea ce produce cumplite efecte politice.
Aşteptând această resetare, demonstrăm că suntem o comunitate care aşteaptă minuni din nimic.
Pare o constatare cinică, dar e o tristă realitate: România nu are oameni,nu are fondul genetic pentru a fi altceva decât ceea ce este acum.
De trei ori România a fost secătuită de cele mai bune resurse umane ale sale. Oameni de calitate, bărbaţi curajoşi şi femei inteligente, cetăţeni bine educaţi şi intelectuali formaţi de-a lungul câtorva generaţii au fost ucişi sau au fugit din acestă ţară. Am asistat nepăsători la decimarea biologică a celor mai buni dintre noi.
Naţiunile şi popoarele nu sunt un sac fără fund, bazinul lor genetic nu regenerează la nesfârşit. În teoria politică există o ştiinţă numită demografie politică, specializată în studierea efectelor transformărilor care au loc la nivelul structurii populaţiei asupra societăţii în ansamblul ei.
Funcţionarea unor sisteme politice sau disfuncţionalitatea socială nu pot fi înţelese fără studierea dinamicii populaţionale.
În întreaga lume asistăm la nişte transformări demografice fără precedent, iar dezechilibrele demografice au fost mereu o sursă pentru marile conflicte globale sau regionale.
Al Doilea Război Mondial
Aş vrea să atrag atenţia asupra efectelor negative ale acestei schimbări demografice pentru istoria recentă a naţiunii noastre şi asupra modului cum arată instituţiile publice şi private de la noi. Pretutindeni vedem surogate de profesionişti publici, fantoşe de politicieni, profesori contrafăcuţi, medici incompetenţi.
Peste tot întâlnim o lipsă cumplită de profesionalism şi ne ciocnim de zidul competenţelor false.
De unde provin aceste defecte congenitale, extinse la nivel naţional? Din epuizarea demografică!
Prima golire demografică s-a produs la începtul secolui trecut şi a fost o consecinţă nefastă a celor două războaie mondiale.
În urma conflagraţiilor mondiale, România a pierdut, cumulat, aproape 10% din populaţie, mai ales de sex masculin.
Conform estimărilor, în urma primului conflict global am pierdut peste 600.000 de oameni (civili şi militari), iar în cel de-Al Doilea Război Mondial au murit peste 500.000 de oameni (civili şi militari).
La pierderile cumulate trebuie să adăugăm şi victimele Holocaustului şi pe cele ale pogromurilor rasiale, ceea ce înseamnă cel puţin încă 1,2 milioane de oameni. Catastrofa demografică a continat şi în România stalinistă. Urmând modelul sovietic, statul român a demarat un proces de epurare demografică pe criterii de clasă, orientându-se mai ales împotriva elitelor sociale şi intelectuale.
Astfel, conform evaluărilor din Raportul Tismăneanu, se pare că ar fi vorba de 350 de mii de victime – deşi alţi cercetători susţin că între 1948 şi 1989 au fost ucise 1,2 milioane de persoane.
Oricum încă 10% din cetăţenii statului român au fost eliminaţi, şi nu vorbim doar despre elita politică.
A fost distrusă o întreagă pătură medie, inteligentă şi valoroasă: săteni bogaţi, preoţimea educată, precum şi o mare parte a intelectualităţii urbane (medici, avocaţi, jurnalişti).
Evreii şi etnicii germani
La aceste victime politice se adaugă cumplita dispariţie a unor etnii întregi, care are consecinţe grave pe ansamblu.
Pierderea irecuperabilă a cel puţin două etnii foarte importante pentru structura socială a statului român modern, evreii şi etnicii germani, este incomensurabilă.
În aceeaşi perioadă au plecat din România aproape jumătate de milion de evrei (conform statisticilor din 1947 erau peste 400 de mii de evrei în statul român), dar distrugerea este şi mai mare, dacă ţinem cont că în 1930 România Mare număra peste 750 de mii de etnici evrei, în timp ce astăzi mai există doar 6.000 de persoane care se declară de această etnie.
Evreimea românească a avut un rol de urbanizare, de racordare la valorile cosmopolite şi de stimulare a vieţii artistice, culturale şi economice.
Să nu uităm nici că Nicolae Ceauşescu a primit jumătate de miliard de mărci pentru alţi aproape 200 de mii de etnici germani, pe care i-a vândut ca pe nişte bunuri de export.
Numai că, tot conform recensământului din 1930, ştim faptul că România avea peste 745 de mii de etnici germani. Astăzi mai sunt puţin peste 60.000. România a mai pierdut aproximativ 10% dintre cetăţeni, dintre care mulţi reprezentau o elită socială, modele publice de comportament.
Exodul după 1989
A treia şi cea mai mare golire demografică a avut loc după 1989. Deşi statisticile nu sunt concludente, pentru că mulţi români şi-au luat lumea în cap,
pur şi simplu au plecat fără să se mai uite în urmă şi fără să oficializeze această plecare, se estimează că undeva între 2,5 şi 3 milioane de concetăţeni au emigrat în ultimii 25 de ani.
Numai în 2007 au plecat voluntar aproape o jumătate de milion de români.
Şi nu au plecat infractorii, leneşii sau ignorantii. Au plecat tinerii de până în 35 de ani, oameni educaţi şi bine pregătiţi profesional, bărbaţi şi femei curajoşi şi cu iniţiativă,
cu profil psihologic de învingători, indivizi gata să muncească, dispuşi să facă eforturi remarcabile de adaptare la o nouă societate. Iarăşi, ce aveam mai bun din punct de vedere demografic.
Golirea etnică a dus şi la atingerea limitelor morale şi etice. Pentru că mârlănia şi primitivismului comportamentelor nu se schimbă peste noapte.
Lipsa de decenţă şi eleganţă în comportamentele publice nu pot fi predate sau învăţate din manuale de „bune maniere”.
Cine a luat locul acestor oameni, pentru că, de fiecare dată, după fiecare golire demografică, locurile goale au fost umplute de cineva?
Din păcate în locul unor oameni cinstiţi şi educaţi, instituţiile româneşti au fost populate cu hoţi şi şarlatani. În locul unor intelectuali de calitate am fost obligaţi să punem analfabeţi şnapani,
în locul unor oameni capabili să dialogheze civilizat, am adus făpturi care urlă şi creaturi care înjură şi scuipă, ghiolbanii şi primitivii i-au înlocuit pe oamenii inteligenţi şi serioşi,
urmând vechea filosofie mioritică: nimeni nu este de neînlocuit, cum nu se poate mai FALS.
Cu cât te pricepi mai puţin la un lucru, cu atât ai şanse mai mari să fii pus într-o funcţie care să-ţi permită să administrezi acel domeniu. Incompetenţa a devenit la noi o formă de calificare.
Miliţienii au ajuns profesori de democraţie, turnătorii au devenit instructori de etică şi morală, iar nulităţile s-au transformat în modele de comportament.
Cand vulgaritatea şi nesimţirea sunt substitutele bunei-creşteri, nu mai e nimic de făcut, nu mai poţi dobândi deprinderi civilizate la doctorat.
Pseudo-intelectualitatea compusă dintr-o clică nepotistă s-a instaurat definitiv şi confortabil în fotoliile lăsate libere de oamenii de calitate, diverşi mitocani iau drept libertate de exprimare sudalmele, şi orice semianalfabet care crede că vorbirea este egală cu inteligenţa îşi dă cu părerea despre cum ar trebui să arate lumea.
Farsorii dansează goi pe scena publică, mimând societatea civilă, iar mass-media este plină de ipochimeni care nu cunosc regulile de gramatică elementara, nimic nu-i împiedică să debiteze aberaţii.
Impostura academică pe care o vedem expusă zilnic este doar vârful de aisberg, cu cât coborâm mai jos în infrastructura demografică a ţării în care trăim, vedem pretutindeni dezastrul.
Din păcate, el se produce de mai bine de o sută de ani, de un secol şi mai bine asistăm cum se instalează domnia neamului prost – mai ales din punct de vedere moral,
nu doar organizaţional sau administrativ. Daca astazi suntem o natiune distrusa, nu e din cauza disparitiei fabricilor si uzinelor, aceasta fiind doar o consecinta, ci din cauza factorului UMAN, calitatea acestuia din urma stand in numarul de like-uri pe Facebook..
Am înlocuit neamul bun cu neamul prost, iar neamul prost continua să se perpetueze.Democratia are multe plusuri,dar si un urias minus, lipsa oricarui criteriu de selectie a liderilor.
Acolo, în rădăcina ADN-ului nostru, reformele şi resetarea sistemului nu mai înseamnă nimic, Romania este o colonie.., vasala multora, dar mai ales neamului prost.
miercuri, 7 septembrie 2016
Premierul Dacian Cioloș NU susține proiectul legislativ care incriminează defăimarea țării și a națiunii române
Guvernul României nu susține adoptarea unui proiect
legislativ care să incrimineze defăimarea țării și a națiunii.
Deputatul PSD Sorin Avram Iacoban a inițat în luna
martie un proiect de lege de completare a Legii nr. 286/2009 privind Codul
Penal al României. Proiectul de lege, susținut de 60 de deputați și senatori,
are ca scop reincriminarea infracțiunilor de defăimare a țării sau a națiunii.
Potrivit inițiatorilor, defăimarea țării sau a
națiunii vor fi pedepsite cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea
unor drepturi. Prima cameră sesizată în cazul acestui proiect este Senatul.
„În mod halucinant, premierul Dacian Cioloș nu susține
acest proiect deoarece, potrivit documentului oficial, „țara” și „națiunea”
sunt valori „esențialmente abstracte”. Adică țara guvernată de Dacian Cioloș nu
există în realitate, ci doar în abstract. La fel, și națiunea din care Dacian
Cioloș face parte nu există în realitate, națiunea română fiind doar o
chestiune abstractă", potrivit dantanasa.ro.
Refuzând
să susțină acest proiect legislativ premierul Dacian Cioloș se poziționează
ostentativ chiar în contra Constituției României, care prevede, la articolul
30, faptul că „Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul
la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă,
incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică,
precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri”.
vineri, 2 septembrie 2016
„Nihil sine Deo“ înseamnă „Nimic fără Dumnezeu“, nu „Fără niciun Dumnezeu“ – așa cum arată structura anului școlar 2016-2017 aprobată de MEN
Vă
trimit un material pentru a interveni, prin presă sau oricum altcumva, în
rezolvarea unor grave probleme din învățământ.
Elevii, ca pretutindeni în lume,
sunt amintirea zilei de mâine. În conscință, vă rog să ajutați cele câteva
milioane de elevi și familiile lor în vederea educării pentru viitor, în spirit
european, oferindu-le în primul rând modelele pe care străbunii noștri le-au consolidat
peste veacuri.
Altfel, nu vom reuși să-i învățăm să
știe să facă, să ştie să fie şi mai ales să ştie să devină. Orice
organizare sau participare la o discuție pe această temă, cu specialiști în
educație și spiritualitate românească, ar fi binevenită.
Vă mulțumesc pentru atenție!
Prof. Valeriu Anghel
Focșani – tel. 0721.286.720
Notă. Menționez că materialul a fost
trimis celor cărora le-am adresat scrisoarea deschisă, precum și unor
televiziuni și organe de presă centrale, Comisiilor pentru învățământ din Senat
și Camera Deputaților, Patriarhiei Române, Arhiepiscopiei Romano-Catolice de
București și unor personalități de prim rang ale culturii române. (V.A.)
„Nihil sine Deo“ înseamnă „Nimic fără Dumnezeu“, nu
„Fără niciun Dumnezeu“ –
așa cum arată structura anului școlar 2016-2017
aprobată de MEN
– scrisoare
deschisă adresată Domnului Klaus Johannis – președintele
României,
Domnului Dacian Cioloș –
prim-ministru, Domnului Vasile Dâncu – viceprim-ministru
și Domnului Mircea
Dumitru – ministrul educației
naționale –
Stimați înalți demnitari ai
poporului român!
Structura anului
școlar 2016-2017 a fost elaborată de un antichrist analfabet în probleme de
psihopedagogie școlară, exponent al unor forțe oculte menite să ne distrugă
subtil esența ființei naționale, așa cum considerăm că reiese din cele expuse
mai jos.
Idealul educațional al
românilor se înscrie în aria valorilor umaniste ale Europei. Civilizația
europeană s-a cristalizat pe temeiurile culturii grecești, ale Romei politice
și ale creștinismului. De-a lungul timpului, Europa s-a dovedit a fi
creștinismul întrupat.
„Idealul educațional
al școlii românești – se spune în Legea educației naționale din 2011 –
constă ... și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru
împlinirea și dezvoltarea personală“ (art. 1, al. 3). Acest sistem de valori
cuprinde și pregătirea marilor sărbători religioase ale creștinismului
(cântecele de Crăciun și Anul Nou în săptămâna premergătoare Nașterii Domnului
și întâmpinarea evlavioasă a Învierii Mântuitorului în Săptămâna Patimilor).
Structura noului an școlar prevede în cele două săptămâni de dinaintea marilor
sărbători religioase cursuri școlare, lucru pe care nu și l-au permis nici
comuniștii lui Dej și Ceaușescu.
Stimați conducători
ai României „tehnocrate“: de ce ne târâți copiii și nepoții într-un
criptocomunism devenit politică de stat? Pentru libertatea de credință a curs
sânge și s-au înfundat pușcării. Derulați un nou „memorial al durerii“ sau
pregătiți neantizarea devizei regale „Nihil sine Deo“ sub care a avut loc
nașterea și modernizarea României ca stat european de către Carol I și
reîntregirea noastră ca neam sub Ferdinand?
În 2017, Paştele
ortodox şi catolic sunt prăznuite la aceeași dată: 16 aprilie. Domnilor înalți
demnitari, nu vă bateți joc de istoria acestui neam, de credința și tradițiile
lui! Nu vă jucați de-a Dumnezeu cu un popor și așa umilit în nenumărate alte
componente ale existenței sale!
Vacanțele școlare sunt
întreruperi ale procesului de învățământ cu prilejul marilor sărbători ale
creștinismului (Crăciunul și Paștele), între două etape ale anului de studiu
(semestre) sau la sfârșitul anului școlar). De ce numiți aceste perioade
„vacanța de iarnă“ în loc de „vacanța de Crăciun“ și „vacanța de primăvară“ în
loc de „vacanța de Paști“? Ați rămas așa din vremea în care îl așteptați pe
„Moș Gerilă“ în jurul „pomului de iarnă“, cu „binecuvântarea“ activistului de
partid?
Componența patriotică
a
formării și dezvoltării personalității elevului ați șters-o complet cu
buretele. La 14 aprilie anul viitor, în Vinerea Mare, se împlinesc 560 de ani
de la urcarea lui Ștefan cel Mare și Sfânt pe tronul Moldovei, iar în iulie, un
sfert de veac de la sanctificarea sa. În Săptămâna Patimilor, Ministerul
Educației Naționale a programat cursuri. Numit de Papa Sixt al IV-lea „atlet
al lui Christos“, domnitorul Moldovei este un mare european, stavilă românească
în calea expansiunii otomane în Apus. Ce activități pot fi organizate cu acest
prilej, ca să afle și ambasadorul american la Chișinău cam pe unde își avea
domnitorul cetățile, nu e greu de închipuit...
Anul viitor mai sunt
și alte aniversări demne de luat în seamă: 140 de ani de la Proclamarea
Independenței de Stat și 100 de ani de la marea bătălie de la Mărășești,
soldată cu victoria ostașilor români. Ca și sărbătorirea lui Ștefan cel Mare,
aceste evenimente pot fi omagiate cel mai bine în cadrul săptămânii „Școala
altfel“.
Săptămâna „Școala altfel“ a
dat însă cea mai mare bătaie de cap celor care au planificat învățământul în
anul școlar 2016-2017. Procesul instructiv-educativ are trei componente: educația
formală – care cuprinde acțiunile pedagogice proiectate instituțional
de minister și realizate riguros în timp și spațiu; educația informală – care
se referă la totalitatea influențelor pedagogice exercitate de familie, de
mediul social, mass-media etc., denumită și „educație permanentă“; educația
nonformală – care însumează acțiunile pedagogice proiectate și
realizate în afara clasei și/sau a școlii, acțiuni ce fac legătura între
cunoștințele asimilate la clasă și cele acumulate informal (așa-zisa „educație
extrașcolară“).
Planificarea săptămânii
„Școala altfel“ nu poate fi lăsată la latitudinea instituțiilor de învățământ,
o planificare la întâmplare putând perturba fluxul educațional, ci în perioade
fixe la nivel de țară, pe criterii ținând de particularitățile de vârstă ale
elevilor și de finalitățile educative concrete pentru fiecare ciclu școlar.
„Școala altfel“ poate
fi planificată pentru gimnaziu în săptămâna 28 noiembrie – 2 decembrie 2016,
care include o mare sărbătoare religioasă (Ziua Sfântului Andrei, patronul spiritual
al neamului românesc) și una laică (Ziua Națională a României). În gimnaziu,
personalitatea preadolescentului se consolidează ca subiect, începe să se
delimiteze de lumea exterioară ca eu și încearcă primele diferențieri
de ordin moral care, în liceu, vor sta la baza formării reprezentărilor și
judecăților etice.
Pentru liceu și
școala profesională, săptămâna „Școala altfel“ se poate organiza în perioada
3-7 aprilie 2017, premergătoare vacanței de Paști, anul acesta școlar putând fi
dedicată lui Ștefan cel Mare și celorlalte evenimente istorice. Adolescența
este una din cele mai importante perioade din viața și evoluția personalității
umane, când tânărul începe să se considere autorul propriei sale deveniri.
Pentru învățământul
primar se recomandă săptămâna 29 mai – 5 iunie, care în acest an școlar
cuprinde Ziua Internațională a Copilului, Rusaliile, cât și atât de nepotrivita
Zi a Învățătorului.
Prin Ordinul
ministrului educației naționale nr. 4577/20.07.2016, s-a stabilit că anul
școlar 2016-2017 are 35 de săptămâni cu 169 zile de cursuri. De aici reiese că
în 6 zile avem suspendarea cursurilor. Care sunt aceste șase zile, MEN ne
spune vag: „În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri“ (art.
3), iar zilele de 5 Octombrie* – Ziua Internațională a Educației, 1 Iunie – Ziua Internațională a
Copilului și 5 Iunie – Ziua Învățătorului „se vor marca prin manifestări
specifice“.
În anul școlar
2016-2017, zilele libere (laice și religioase) prevăzute de lege care cad
în calendar pe zile lucrătoare sunt șase: 30 Noiembrie – Ziua Sfântului
Andrei, 1 Decembrie – Ziua Națională a României, 24 Ianuarie – Ziua Unirii
Principatelor, 17 Aprilie – a doua zi de Paști, 1 Mai – Ziua
Internațională a Muncii și 5 Iunie – a doua zi de Rusalii. Nu
ni se spune nimic despre 18 aprilie, a treia zi de Paști, care nu este
declarată prin lege liberă și nici inclusă de minister în „vacanța de
primăvară“ (?!). S-a substituit MEN Parlamentului și a declarat-o pe șest
liberă? Dacă da, înseamnă că nu mai avem cursuri în 165 de zile, ci în 164! Și
dacă ne gândim că unele zile de vineri (2 decembrie, 2 iunie ș.a.) se
recuperează sâmbăta doar în condica de prezență, iar în ultima săptămână de
școală se încheie medii și se adună manualele transmisibile, cursuri școlare se
mai țin doar în 156 de zile!
Parafrazând retorica
unui fost demnitar celebru, vă întreb doar atât: Păi dă bine, domnilor
demnitari?
Probleme deosebite
ridică și zilele în care se face omagierea dascălilor, în special a
învățătorului.
Care
„învățător“, onorați demnitari, fiindcă prin Legea învățământului nr. 1/2011,
funcțiile didactice de educatoare și învățător au fost
desființate și înlocuite cu profesor pentru învățământul preșcolar,
respectiv profesor pentru învățământul primar?
„Ziua
Învățătorului“ a fost propusă de poeta
basarabeană Leonida Lari în 2007, sub denumirea de „Ziua Școlii“, 5 iunie
fiind ziua de naștere a lui Gheorghe Lazăr, considerat de aceasta întemeietorul
învățământului modern românesc. Noi știm, ca și dumneavoastră, că întemeietorul
învățământului românesc modern este Spiru Haret (născut la 15 februarie 1851)
și că „Ziua Învățătorului“ s-a sărbătorit în perioada interbelică cu mare fast,
de Sfinții Petru și Pavel, când se cunoșteau rezultatele cadrelor didactice la
clasă, pentru a putea fi recompensate cele cu rezultate deosebite. La 5 iunie
nu este încheiată nicio situație școlară. În 2011, Daniel Funeriu a abrogat
toată legislația anterioară în materie de învățământ, uitând însă de Legea nr.
289/2007, prin care se instituia „Ziua Învățătorului“. Normal ar fi, domnilor
înalți demnitari, să procedați la reluarea prin lege a denumirilor de
„educatoare“ și „învățător“, mai ales că la anul se împlinesc 90 de ani de la
prima sărbătorire a „Zilei Învățătorului“ (29 iunie 1927, prim-ministru fiind
Ion I. C. Brătianu, iar ministru al instrucțiunii publice – dr. Constantin
Angelescu).
„Ziua
Internațională a Educației“ este de fapt „Ziua
Mondială a Profesorului“ („World Teacher’s Day“), celebrată la 5
octombrie din anul 1994, ca urmare a recomandărilor UNESCO și ale Organizației
Internaționale a Muncii, urmărind să aducă în atenție importanța educației ca
serviciu public și rolul major al profesorului ca expert în domeniul educației.
Domnule președinte Klaus Iohannis, aveți Guvernul
Dv., așa cum v-ați exprimat că doriți;
Domnule prim-ministru Dacian Cioloș, aveți în
Cabinetul ce îl conduceți un ministru al învățământului pe care ne place să
credem că l-ați adus și în interesul școlii, nu numai al anulării doctoratelor;
Domnule viceprim-ministru Vasile Dâncu, în
mass-media a circulat zvonul că v-ați adus la Educație un prieten;
Domnule ministru Mircea Dumitru, se spune că ați
intrat în acest guvern de „tehnocrați“ după ce v‑ați rezolvat proiectele cu
finanțare europeană pe care le coordonați:
Nu este de ajuns că am fost îmbâcsiți de comunism
și eu, și copiii mei, într-o epocă de mult apusă, de ce perpetuați această
plagă și asupra nepoților? Cine vă dă dreptul să ne „blagosloviți“ acum cu alta
din vest?...
* Sărbătorile
laice (naționale și internaționale) sau religioase (indiferent de cult) se
scriu cu inițială majusculă (DOOM2, p.LIX), nu cum sunt scrise în
ordinul pe care l-ați semnat ca primarul. Trimiteți-vă subalternii să învețe
limba română, domnule ministru al învățământului!...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)