Ca istoric, sunt absolut sigur că, mai devreme sau mai târziu, legitimitatea istorica a României Mari, în frontierele ei de la sfârșitul lui 1918, va triumfa.

 

Acad. Florin Constantiniu: Avem un contencios nu numai cu Republica Moldova, ci și cu Ucraina! Ca istoric, sunt absolut sigur că, mai devreme sau mai târziu, legitimitatea istorica a României Mari, în frontierele ei de la sfârșitul lui 1918, va triumfa  

In Memoriam Florin Constantiniu la 90 de ani de la naștere (8 Aprilie 1933 – 13/14 Aprilie 2012): „Datoria cea mai sfânta a clasei politice este să readuca Basarabia în frontierele românești”

„Ca istoric, sunt absolut sigur că, mai devreme sau mai târziu, legitimitatea istorica a României Mari, în frontierele ei de la sfârșitul lui 1918, va triumfa.”

Un interviu de Ion Longin Popescu

– La prea scurta vreme de la explozia ei, extraordinara revolta anti-comunista a tinerilor din Basarabia e uratita in mod dramatic, pusa la indoiala, suspectata de manipulari. Ne punem toata nadejdea in calitatea dvs. de istoric cu mare experienta analitica si culturala. Cum interpretati evenimentele de la Chisinau? De ce au iesit tinerii basarabeni in strada?

– M-am asteptat ca, la alegerile din Republica Moldova, comunistii sa fie castigatori. Mai intai, detineau puterea si aveau experienta falsificarilor din perioada sovietica, dupa cunoscuta formula a lui Stalin: "Nu conteaza cine si cum voteaza, ci cine numara voturile”.
In al doilea rand, erau acele categorii conservatoare, speriate de orice inovatie: taranii si pensionarii. In al treilea rand, erau grupurile minoritare (rusii, ucrainenii, gagauzii), tematoare ca Basarabia se va reuni cu Romania. In aceasta configuratie a electoratului, comunistii trebuiau sa castige. Victoria lor a fost asigurata si de faramitarea opozitiei, care, intr-o adevarata si funesta traditie romaneasca – dezunirea! – nu a stiut sa-si reuneasca fortele si sa ofere alegatorilor un program credibil si atragator. Daca rezultatul alegerilor nu a fost pentru mine o surpriza, in schimb, reactia tinerilor moldoveni a fost o surpriza, si inca o surpriza de proportii. Marturisesc a nu fi banuit ca tineretul din Basarabia uneste maturitatea politica si vointa de actiune.
Un coleg istoric ii compara cu "bonjuristii” pasoptisti de la noi si avea dreptate: multi din ei au "vazut lumea”, au facut o elementara comparatie cu situatia din Republica Moldova si au tras concluzia corecta: atat timp cat comunistii de tip stalinist raman la putere, tara lor este condamnata la inapoiere. Disperarea lor de a-i vedea in continuare la putere pe exponentii unui conservatorism rudimentar, in esenta de tip sovietic, explica explozia de manie si violenta. Nu este insa suficient sa spargi geamuri intr-o zi si apoi sa te resemnezi. Spiritul combativ trebuie mentinut si amplificat. Cand i-am vazut pe tinerii basarabeni atacand Parlamentul si Presedintia, mi-am repetat vorbele mamei lui Napoleon I: "Numai de-ar tine”. Chiar daca, temporar, autoritatile comuniste au izbutit sa-si impuna vointa, inceputul a fost facut, iar prabusirea puterii comuniste este inevitabila, mai devreme sau mai tarziu, dupa cum inevitabila este si revenirea Basarabiei in frontierele Romaniei.

– Televiziunea si presa acuza puterea politica de la Bucuresti ca fiind ezitanta fata de evenimentele din Basarabia. Se impune un ton de sustinere mai energic?

– Am inteles pozitia autoritatilor de la Bucuresti, dar nu am fost intrutotul de acord cu ea. As repeta cuvintele lui Iorga de la Consiliul de Coroana din 6 septembrie 1939, cand s-a hotarat neutralitatea Romaniei in razboiul care tocmai izbucnise: "Facem astazi o alta politica decat aceea pe care o avem in inima”. In inima, am fi vrut sa trecem Prutul, sa fim alaturi de tinerii din Chisinau si sa ardem portretele lui Lenin. Ratiunea ne spunea insa ca, in contextul politic international, o astfel de atitudine este imposibila. Autoritatile romane au vrut, prin moderatia lor, sa arate ca factorul perturbator al relatiilor bilaterale este puterea de la Chisinau si ca acuzatiile privitoare la imixtiunea Romaniei in tulburarile de la Chisinau sunt rodul unei fantezii cu finalitate politica precisa.
Intelegand ratiunile acestei atitudini, cred insa ca guvernul roman s-a purtat prea "cu manusi” cu Voronin. In fond, se putea, in virtutea reciprocitatii, sa fie declarata "persona non grata” si doamna ambasadoare a Republicii Moldova la Bucuresti. Apoi, nu am inteles graba de a numi un nou ambasador al Romaniei la Chisinau. In relatiile internationale, una din modalitatile de a semnala celeilalte parti nemultumirea este de a lasa fara titular reprezentanta diplomatica proprie. Bucurestiul ar fi putut exprima si pe aceasta cale protestul sau fata de declaratiile mincinoase si de sicanele facute cetatenilor romani, precum si fata de propaganda antiromaneasca, desfasurata de regimul comunist de la Chisinau. Cred ca, in viitor, guvernul roman trebuie sa denunte in cadrul ONU, UE, OSCE si NATO caracterul represiv al regimului comunist de la Chisinau si sa utilizeze toate mijloacele pentru a-l izola pe plan international. Dupa ce i-am auzit pe presedintele Vladimir Voronin si pe d-na prim-ministru Zinaida Greceanii (mai ales ea, vorbind despre "jartfili omenesti” pe care le pregatea!) mi-am dat seama ca, atat timp cat comunistii se mentin la putere, Republica Moldova trebuie sa fie considerata, asa cum se spune astazi, un rogue state, un stat-derbedeu, un stat-paria, care nu are ce cauta in Uniunea Europeana. Este fundamental gresit sa se creada ca, odata admisa in UE, Republica Moldova – daca la putere raman comunistii – va deveni un stat european. Fals! O apasa mostenirea stalinista, de sorginte mongola (Stalin a fost intruchiparea unui nou Genghis-han) si ea nu va fi inlaturata decat atunci cand toate "resturile menajere” ale stapanirii sovietice vor fi varsate in tomberoane si arse in crematoriu, altfel spus, cand oameni de speta lui Voronin si Greceanii vor disparea definitiv de pe scena politica din Republica Moldova.

– Evenimentele recente din Basarabia ne-au apropiat de unirea la care visam, cu fratii de peste Prut?

– Istoric fiind, incerc sa valorific experienta istorica. Unirea Basarabiei cu Romania (27 martie/9 aprilie 1918) s-a facut printr-un efort de vointa politica de pe ambele maluri ale Prutului: au vrut si romanii din Vechiul Regat (inca o data, omagiu basarabeanului Constantin Stere, stabilit in Romania, dar care a avut un rol decisiv in convingerea Sfatului Tarii de la Chisinau sa voteze unirea cu Romania) sa fie uniti cu fratii lor din Basarabia, au vrut si basarabenii sa fie uniti cu fratii lor din Romania. Unirea se va face cand, intocmai ca in 1918, va exista aceasta vointa – i-as zice bilaterala – de unire. Nu putem interveni in nici un fel in Republica Moldova, pentru a-i determina pe basarabeni sa se uneasca acum cu noi. Trebuie sa devenim atractivi (asta este, din pacate, legea economiei de piata), daca vrem ca "moldovenii” sa vina spre noi. Pana atunci sunt de indeplinit cateva conditii prealabile:

a) Romania trebuie sa declare raspicat ca nu are nici o pretentie asupra Transnistriei. Stapanirea lui Gheorghe Duca, domnul Moldovei, dincolo de Nistru a existat (1681-1683) doar in calitatea lui de dregator al Portii Otomane (spre deosebire de domnii din Tara Romaneasca si Moldova, echivalati cu un pasa cu doua tuiuri, el a avut trei tuiuri – cozi de cal). Desigur, si dincolo de Nistru exista romani care au vrut, in 1918, sa intre in frontierele statului roman, dar basarabenii au avut intelepciunea sa spuna ca Romania se intinde numai pana la Nistru. Maresalul Ion Antonescu a facut o greseala – dupa parerea mea – cand a vrut sa anexeze teritoriul dintre Nistru si Bug. Frontiera noastra rasariteana este Nistrul.

b) Clasa politica din Romania trebuie sa inteleaga ca datoria ei cea mai importanta – as spune cea mai sfanta – este sa readuca Basarabia, asa cum a ciuntit-o Stalin in 1940, dand parti din ea Ucrainei, in frontierele romanesti. Clasa politica romaneasca, in totalitatea ei, este vinovata ca, in 1990-1991, cand au existat conditii pentru unirea Republicii Moldova cu Romania, s-a lasat antrenata in dispute interne, in loc sa inteleaga ca, deasupra conflictelor, exista un interes national: unirea Basarabiei cu Romania. A fost ratata, in 1990-1991, o sansa pe care istoria, din nou generoasa (la fel ca in 1918), ne-a oferit-o, dar pe care noi am ratat-o. Nenorocirea Romaniei a fost ca in ultimii 20 de ani a avut la conducere nu oameni politici devotati interesului national, ci niste pigmei, pusi pe chiverniseala personala. Nu au fost interesati de interesul national, ci de interesul personal, un interes tradus – rusinos – in vile si masini.

c) Autoritatile romane trebuie sa manifeste maxima intelegere fata de cetatenii moldoveni. Cunosc numeroase cazuri de astfel de cetateni care asteapta de ani de zile sa primeasca si ei cetatenia romana. Daca sunt romani, cetatenia ar trebui sa le fie acordata imediat: sunt romani de-ai nostri, de ce sa-i supunem la toate formalitatile unui stat birocratic, asa cum, din pacate, este Romania?

d) Trebuie desfasurata o intensa activitate de lamurire a forurilor internationale, despre caracterul nociv al regimului comunist (azi progresist - n.n.) de la Chisinau si despre drepturile legitime ale Romaniei asupra Basarabiei, nordului Bucovinei si tinutului Herta (avem un contencios nu numai cu Republica Moldova, ci si cu Ucraina!). Ca istoric, sunt absolut sigur ca, mai devreme sau mai tarziu, legitimitatea istorica a Romaniei Mari, in frontierele ei de la sfarsitul lui 1918, va triumfa.

Interviu realizat pentru Formula As in 2009 si reprodus de Basarabia-Bucovina.Info In Memoriam Profesorul Florin Constantiniu

 

Ce să faci ca să nu mănânci Gândaci în Orașul de 15 minute

DE ADRIAN PĂTRUȘCĂ  /   OPINII   /   Publicat: Marţi, 04 aprilie 2023, ActiveNews

După ce și-a înfrânt inamicii externi - Fascismul și Comunismul -, Capitalismului nu i-a mai rămas altceva decât să se extindă nestingherit la nivel planetar. Și să își lichideze dușmanii interni.

Un editorial de referință al lui C.J. Hopkins în Consent Factory pe care l-am tradus pentru cititorii ActiveNews.*

Am mers la Londra să discut cu Stânga... Nu, nu cu „Stânga” la care vă gândiți.

Nu Stânga purtătoare de mască și de steag ucrainean. Nu Stânga care folosește pronume neutre și e segregaționistă. Nu Stânga iubitoare de FEM, OMS, FBI, CIA, CDC și MI6. Nu Stânga Noii Normalități globo-capitaliste.

Cealaltă Stânga. Stânga de școală veche. Stânga „negaționistă a COVID-ului, conspiraționistă, putinistă, extremistă de dreapta”.

Ne-am adunat vreo 150 de oameni și ne-am strâns într-o „biserică homofobă” din Islington. Da, Islington, care este – mai mult sau mai puțin – cartierul general al Stângii Nou-Normale britanice

Nu ne-am făcut griji.

„N-au decât să vină peste noi”, ne-am zis.

Nu au venit. Era sâmbătă. Pasămite făceau shopping sau urmăreau niște antisemiți închipuiți.

Deci, ne-am văzut de treabă.

„Treaba” a fost o conferință având ca subiect opoziția Stângii față de Forumul Economic Mondial și viziunile sale distopice despre viitor... Știți voi: mâncatul gândacilor, să nu ai nimic și să fii fericit, din astea!

Am fost invitat de grupul numit Real Left să vorbesc într-o secțiune alături de Fabio Vighi, profesor de Teorie Critică la Universitatea din Cardiff.

Nu am vorbit prea multe despre Forumul Economic Mondial. Am discutat mai degrabă despre capitalismul global, totalitarism și „Stânga Nou-Normală”.

Iată, în linii mari ce am spus la conferință.

* * *

Pentru a înțelege se s-a petrecut cu Stânga (cum a devenit ea „Stânga Nou-Normală”), trebuie să înțelegem istoria capitalismului mondial din ultimii circa 30 de ani.

De fapt, trebuie să mergem chiar mai mult înapoi timp, la începutul secolului XX, când Marele Joc Ideologic se afla încă în plină dispută.

La acea vreme, capitalismul, după ce răsturnase aristocrațiile, se afla pe val, transformând lumea într-o mare piață.

El era contestat de două ideologii opuse, Fascismul și Comunismul. S-au războit. Capitalismul a câștigat.

Așa s-a născut capitalismul global – „GloboCap”. Trăim acum într-o mare lume globo-capitalistă. Debutul său a fost la începutul anilor 1990.

GloboCap nu avea inamici în exterior. Singurul lucru care îi rămânea de făcut era să aplice strategia „Clear and Hold”, adică să lichideze grupurile de rezistență interne și să implementeze uniformitatea ideologică.

Lucru pe care l-a și făcut în ultimii 30 de ani: mai întâi, în fostul bloc sovietic, apoi prin „Războiul Global împotriva Terorismului” și, în fine, în așa-numitele „democrații occidentale”.

Am trăit pe pielea noastră perioada de șoc și groază a implementării Noii Normalități (în timpul COVID) și continuăm să o experimentăm și acum, chiar dacă mai puțin dramatic.

Cu alte cuvinte, GloboCap devine totalitarist. Aceasta este Noua Normalitate. Nu e totalitarismul din vremea bunicilor. Este o nouă formă de totalitarism globo-capitalist.

Are câteva caracteristici familiare:

-       suspendarea drepturilor constituționale,

-       propaganda oficială,

-       comandourile de cretini,

-       cenzura,

-       omniprezența simbolurilor conformismului ideologic,

-       restricțiile stupide ale libertății de mișcare și ale altor aspecte ale vieții cotidiene,

-       ura și persecuțiile față de cei decretați oficial „Untermenschen” (suboameni),

-       violența bandelor îndoctrinate,

-       arderea cărților,

-       procesele-spectacol etc.

Totuși, nimic asemănător cu paradele cu cizme înalte, mărșăluit în pas de gâscă și răcnete despre „rasa superioară”. Nu e vorba de ACEL gen de totalitarism.

Pentru a-l înțelege, trebuie să înțelegem ideologia capitalismului globalist. Lucru care nu e atât de ușor cum poate părea.

Capitalismul globalist nu are o ideologie. Sau, mai degrabă, ideologia sa este „realitatea”.

Când nu ai adversari ideologici, nu ai nevoie de o ideologie. Practic, ești Dumnezeu.

„Realitate” este tot ceea ce spui tu. Iar oricine nu este de acord, este un „negaționist al științei”, sau un adept al „teoriilor conspirației”, sau un „dezinformaționist”, sau orice alt tip de „extremist” ticălos.

Nu ești obligat să discuți despre ideologie cu nimeni, pentru că nu ai adversari ideologici.

Societatea este divizată în două grupuri fundamentale:

-       „normalii”, care acceptă „realitatea”;

-       „devianții” și „extremiștii”, care nu o acceptă.

Adversarii tăi politici și ideologici sunt patologizați și delegitimați în mod preventiv.

La urma urmei, cine ar nega „realitatea”, în afara mincinoșilor și a nebunilor clinici?

Desigur, există un conflict politic și ideologic intra-muros, în limitele așa-zisei „normalități”. După cum există și o concurență intra-muros între companiile mondiale.

Însă contestarea sistemului ideologic însuși este imposibilă, deoarece în afara lui nu există o bază de pe care să lansezi un atac.

Acesta este probabil aspectul cel mai dificil de acceptat pentru majoritatea dintre noi.

Nu există un teritoriu ideologic în afara capitalismului globalist. Nu există „exterior”. Nu există adversari externi.

Nu există decât revolte și operațiuni speciale împotriva revoltelor.

Restul este concurență intra-muros.

Și iată un alt aspect pe care trebuie să îl înțelegem în legătură cu ideologia capitalistă globalistă, iar acesta nu îi va încânta pe cititorii mei conservatori, libertarieni sau stângiști.

Însă este un aspect esențial pentru a înțelege Stânga Nou-Normală și peisajul ideologic actual.

Voi încerca să explic cât de simplu se poate și să nu mă pierd în chițibușuri post-structuraliste.

Gata? Atunci, să purcedem.

Capitalismul este o mașină de epurat valori. Epurează societatea de valorile despotice (i.e. valorile religioase, valorile socialiste, valorile tradiționale și orice alte valori care ar putea împiedica fluxurile libere de capital – capitalismul nu face distincție).

Acesta este modul în care capitalismul (sau democrația, dacă doriți) ne-a eliberat de o „realitate” despotică, în care izvoarele valorilor erau aristocrațiile, regii, Biserica etc.

Practic, a transferat izvorul valorilor și implementarea lor de la structurile despotice la Piață. Acolo unde totul este o marfă.

Ura! Capitalismul ne-a eliberat de Despotism! Sunt recunoscător pentru asta. Nu sunt un mare fan al despotismului. Problema este că vorbim de o Mașină. Care nu are buton de oprire.

Și care acum domină întreaga planetă fără opoziție sau îngrădiri.

Deci execută operațiunea pentru care a fost creată: epurează societatea de valorile despotice, transformă totul și pe toți într-o marfă, stabilește și impune respectarea uniformității ideologice, neutralizează nucleele de rezistență internă.

Cea mai mare parte a acestei rezistențe este reacționară. Nu o spun într-un sens peiorativ.

Cea mai mare parte a opoziției la Noua Normalitate a venit dinspre Dreapta politică tradițională. Persoane care încearcă să își salveze și păstreze valorile. Adică să împiedice ca ele să fie epurate de Mașina Globo-Cap.

Multe dintre aceste persoane nu văd lucrurile în acest fel, pentru că refuză să accepte că lucrul căruia i se opun este Capitalismul Mondial. Așa că folosesc alte denumiri: „capitalism de cumetrie”, „corporatism”, sau „marxism cultural”.

Puțin importă cum îl numesc, cu excepția denumirii de „comunism”, care este o prostie.

Problema este că oamenii aceștia constituie o forță reacționară care se opune extinderii capitalismului globalist și ideologiei sale, indiferent că sunt conștienți sau nu de acest lucru.

Rusia este o altă astfel de forță reacționară, cel puțin în măsura în care încearcă să apere ce a mai rămas din suveranitatea sa națională. Siria și Iranul sunt alte două exemple.

Toate aceste forțe reacționare sunt integrate în sistemul GloboCap, dar, în același timp se opun absorbției lor de către acesta.

Dinamica este complexă. Nu vorbim despre un desen animat sau depre un film hollywoodian, cu „buni” și „răi”.

Pe scurt, câmpul de luptă se poate descrie astfel: de o parte, GloboCap, care duce o operațiune „Clear & Hold”, de cealaltă, opoziția reacționară („populistă”) împotriva lui. Și gata.

Acestea sunt singurele forțe importante de pe câmpul de luptă, în prezent.

Și ajungem la situația jalnică a Stângii.

Stânga – și mă refer la „Stânga” în sens general, de la liberali la stângiștii serioși de Brooklin – se află într-o dilemă ideologică.

Fie se aliniază cu GloboCap-ul din ce în ce mai totalitar, fie se aliniază cu forțele reacționare împotriva acestuia.

Nu se poate alinia cu reacționarii, pentru că mulți dintre ei sunt – ei bine – cam bigoți sau cred în Dumnezeu sau nu sunt de acord ca travestiții să se dea pe lângă copiii lor.

Mulți dintre acești reacționari dețin arme de foc și arborează în fața casei steagul țării lor.

Mulți dintre ei au votat cu Donald Trump, cu Brexit, cu AfD în Germania, cu Le Pen în Franța sau cu Frații Italiei.

Tipii ăștia nu se uită la BBC și CNN. Nu folosesc pronume neutre.

Acești tipi îngrozitori fac parte din clasa muncitoare.

Așa că Stânga s-a aliniat cu GloboCap care continuă să epureze toate aceste ticăloase valori despotice și să se opună dictatorilor și fanaticilor religioși, răspândind „democrația” pe toată planeta.

Ați putea spune că glumesc. Nu glumesc. Capitalismul global asta face acum. Sprijinit de toți liberalii și stângiștii.

Problema este că, în timp ce capitalismul global continuă să facă acest lucru – cu mare tam-tam –, devine tot mai totalitar.

Nu identifică valorile despotice după bunătatea inimii sale. GloboCap execută o unformizare ideologică.

Neavând însă o ideologie adevărată, tot ce știe să facă este să epureze valorile, să transforme societatea în piață și tot ce se află în societate în mărfuri fără valoare.

Naziștii numeau acest proces „Gleichschaltung” – sincronizarea tuturor elementelor societății potrivit ideologiei oficiale.

Este ceea ce se petrece acum la scară mondială.

GloboCap a început tranziția de la o realitate cu ideologii concurente, cu state-națiuni suverane, cu culturi și valori proprii spre o nouă „realitate” supra-națională, post-ideologică și în cele din urmă transumană și globalizată.

Mesajul GloboCap este: „ori sunteți cu noi, ori împotriva noastră”.

Stânga Nou-Normală este în mod evident aliniată cu GloboCap.

Stângiștii nou-normali vor nega cu furie acest lucru, în timp ce strigă cerând mai multă cenzură împotriva disidenților și îi ovaționează pe naziștii veritabili.

Așa cum Dreapta „populistă” nu poate accepta că se opune unei forme de Capitalism, la fel Stânga Nou-Normală refuză să accepte că se aliniază unei noi forme de Totalitarism.

Dacă le arăți capturi de ecran cu mesajele în care cereau închiderea „nevaccinaților” în lagăre, sau imagini de când se adunau în mulțimi fanatice și îi amenințau pe toți cei care nu le scandau lozincile, te privesc ca pe un nebun.

***

Ne aflăm deci într-un mare impas. Lucru pe care l-am și spus în conferința de la Londra.

Mi-aș fi dorit să vin cu un plan ingenios de ieșire din ananghie. Din păcate, nu am nici unul. Probabil că, în această fază, nimeni nu are.

Noua Normalitatea este de-abia la început.

Însă de un lucru sunt sigur: dacă nu doriți să sfârșiți mâncând gândaci, să nu aveți nimic și să fiți fericiți în orașul vostru de 15 minute monitorizat de IA, în timp ce așteptați ca aplicația de Credit Social să fie actualizată cu istoricul de vaccinare, pentru a vă putea accesa contul cu monedă digitală de stat și să faceți o altă plată minimă cu cardul de credit care se tot mărește, poate ar fi o idee bună să pricepeți ce se întâmplă acum.

 Sau poate că nu. Cine sunt eu să dau sfaturi? Sunt doar un bătrân„stângist de extremă dreapta”.

 

COMUNICAT către poporul român   

Pașii realizării Agendei 2030

  „Un popor care alege politicieni corupți, impostori, hoți și trădători, nu este victimă, ci complice.” (George Orwell)…

DA, COMPLICE la uzurparea, distrugerea și trădarea vieții proprii, ca om, iar ca un efect firesc, acest act se extinde la neam și țară!!!

PLx-143/2023 – Proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2…
…Acesta este proiectul legislativ care va permite privatizarea tuturor instituțiilor publice din România. ADICĂ, orice a mai rămas în „avuția” statului român va fi dat la străini, va intra în proprietate privată, iar NOI TOȚI, NOI-POPORUL ROMÂN, NU VOM MAI AVEA NIMIC!!!…..

Mai mult decât atât, orice companie străină poate veni să ne execute individual, ca cetățeni, indiferent de legile țării noastre. Adică dacă nu plătim facturi la timp, dacă pune vreun „încoțopenit”ochii pe casă, teren, mașină, bunuri, etc., ei măresc taxele, creditele, tot ce înseamnă bani până nu mai putem plăti și…. ne iau bunurile….și uite așa ne trezim expropiați și cu imense probleme etc., etc., etc….este o discuție amplă… de aici, lanțul continuă, se întețește haosul organizat, apar revoltele, au motiv să schimbe legile penale în sens și mai aspru pentru popor, nu pentru ei… de aia vrea Ministrul Justiției ca până în 2024 să modifice codurile penale…

Vă informez că mizeria asta a fost votată de Senat (PSD-PNL-UDMR), iar din data de 13 martie a intrat la Camera Deputaților… Am pus link mai sus.

Dragi români de aici din România și de pretutindeni, oriunde vă aflați, vă reamintesc că noi toți suntem cei care i-am împuternicit pe acești parlamentari, prin mandatul acordat, oferindu-le posibilitatea și onoarea de a deveni înalți demnitari ai statului trimiși în Parlamentul României pentru a sluji nevoilor și intereselor poporului român.
Noi suntem cei care le plătim salariile și indemnizațiile, noi din munca fiecăruia, noi cei care ne nevoim din greu pentru aceasta.

 TREZIȚI-VĂ ROMÂNI de aici din România și de pretutindeni, de oriunde vă aflați, deoarece numai noi putem schimba situația în care ne-au adus pentru că le-am permis….
Vă rog să observați cum acești „aleși” promovează și legiferează într-un mod conspiraționist, legi absolut antinaționale și anticonstituționale venite dinafara țării, fără nici o dezbatere și consultare publică, legi care duc practic la dizolvarea statului român.
Toate acestea sunt inițiate de un guvern care reprezintă orice alceva și pe oricine altcineva, numai interesele României și ale poporului român, NU.

A se vedea lista cu o parte dintre nesfărșitele umilințe la care suntem supuși continuu, de 33 de ani încoace, umilințe nemaiauzite în istoria României, fapt de neacceptat pentru nici un motiv:
    1 – umilința prețurilor exorbitante la utilități,
    2 – umilința despuierii de toate resursele naturale, a cedării pe nimic a tuturor bogățiilor date de DUMNEZEU României, respectiv sare, gaz, petrol, cărbune, metale rare și alte minereuri, pământ agricol, ape, păduri, munți, câmpii, proprietăți imobiliare publice și private (Fondul Proprietatea, etc.), etc.,
    3 – umilința de a fi coșul de gunoi al Europei pentru tot felul de deșeuri,
    4 – umilința distrugerii infrastructurii industriale și de transport (feroviar, maritim, aerian și terestru),
    5 – umilința deposedării de companiile naționale de distribuție de telecomunicații, apă, curent electric, gaz, termoficare, salubritate, poștă, transport (feroviar, maritim, aerian și terestru),
    6 – umilința Schengen,
    7 – umilința OMV (redevențe, lipsa taxării profitului real, lipsa controlului cantității de resusă exploatată, producerea de risc seismic prin exploatarea nelegală și pe șest a gazelor de șist prin fracturarea hidraulică, încercarea de constituire ilegală de depozite de dioxid de carbon în subsol, practicarea de prețuri exorbitante la pompele din benzinării comparativ cu prețul tranzacționat la bursă, etc.)
    8 – umilința Bâstroie care implică și dispariția treptată a Deltei Dunării, subminarea autorității românești cu privire la traficul fluvial pe Dunăre, sărăcirea localnicilor prin subminarea economiei și a autosustenabilității din zona Dunării,
    9 – umilința lipsei unor bănci românești de stat care să ofere credite avantajoase pentru micii întreprinzători și pentru nevoile curente ale cetățenilor români,
    10 – umilința de a nu putea accesa eficient fonduri europene pentru facilitarea consolidării capitalului autohton,
    11 – umilința aplicării suprataxelor la capitalul mic și mijlociu național, adică pentru români,
    12 – umilința netaxării corespunzătoare a corporațiilor (ex: taxa de solidaritate OMV)
    13 – umilința împrumuturilor făcute de către Guvern, cu dobânzi exorbitante creditate cu bunăstarea și prosperitatea noastră, fără ca noi, poporul să știm unde se duc acei bani,
    14 – umilința folosirii monedei euro ca monedă de referință la încheierea oricărui contract în sectorul de stat și privat, prin care astfel se introduce o inflație suplimentară și artificială datorată cursului de schimb, în condițiile în care numai LEUL este moneda oficială, deci constituțional, doar leul este moneda legală în care pot fi încheiate contractele,
    15 – umilința de a avea o Bancă Națională care se comportă ca o Bancă Centrală și care NU reprezintă interesele politicii monetare românești, ci servește interesele băncilor străine (este banca Rothschild, n.b.).
    16 – umilința diferențelor halucinante dintre salariile, pensiile și indemnizațiile românului de rând și cele ale „elitei” oligarhic-nomenclaturiste,
    17 – umilința gonirii românilor din patria mamă,
    18 – umilința modului în care sunt tratați românii din străinătate de către statul român,
    19 – umilința lipsei oricărei perspective și proiect din partea statului de a-i aduce pe românii din diaspora înapoi acasă,
    20 – umilința lipsei oricărei politici a statului român de a susține interesele și nevoile comunităților românești dimprejurul granițelor României,
    21 – umilința spolierii armatei române de orice dotare eficientă și modernă,
    22 – umilința înghițită de la Organizația Mondială a Sănătății cu abuzurile și crimele din pandemie, în mod expres prin încercarea impunerii vaccinării obligatorii, manipulând prin toate mijloacele viclene discernământul românilor,
    23 – umilința morților de nozocomiale de atâția amar de ani,
    24 – umilința de a nu avea acces la tratamentele eficiente pentru cancer și alte boli cronice și incurabile,
    25 – umilința morțior subite la persoane fără afecțiuni cunoscute și lipsa oricărei reacții din partea statului prin autopsii și investigații criminalistice, etc.,
    26 – umilința de a nu mai fi lăsați să dispunem de propria persoană,
    27 – umilința lipsei unui sistem de sănătate viabil,
    28 – umilința intoxicării cu substanțe toxice pulverizate în spațiul nostru atmospheric (chemtrails);
    29 – umilința desconsiderării valorilor spirituale, tradiționale și naționale și impunerea unei culturi, spirirualități și valori complet străine de neamul românesc,
    30 – umilința lipsei unui sistem de educație și învațământ în spiritul tradițiilor, spiritualității și valorilor naționale,
    31 – umilința subminării autorității părintești,
    32 – umilința pervertirii copiilor prin toate mijloacele viclene,
    33 – umilința uciderii copiilor nenăscuți prin propaganda de avort și nu numai,
    34 – umilința lipsei unui sistem viabil pentru protecția copiilor din România,
    35 – umilința agricultorului, fermierului, micului întreprinzător român,
    36 – umilința uciderii animalelor din gospodării,
    37 – umilința aruncării hranei sănătoase de proveniență autohtonă și impunerea unor alimente modificate venite de la import la prețuri exorbitante,
    38 – umilința de a nu fi folosite instrumentele de care dispune România ca membru deplin UE pentru ași impune interesele naționale legitime și urgente și a contracara tactica de șantaj folosită de UE pentru a forța națiunile să adopte hotărâri împotriva intereselor lor, ceea ce declanșează asasinatul economic (recent s-a votat portofelul digital);
    39 – umilința minciunilor electorale ce ne-au fost furnizate de 33 de ani încoace, „promisiuni” făcute în vânt, rezultatul fiind dezastrul în care România se află în acest moment,
    40 – umilința căderii în deznădejde și neputință a poporului român,
ETC., ETC., ETC….

La toate aceste umilințe se adaugă umilința supremă, UMILINȚA LIPSEI JUSTIȚIEI ÎN INTERESUL NAȚIONAL prin aservirea acesteia la foruri străine de statul român, care nu au jurisprudență asupra statului și cetățenilor români și prin tentativa de abolire de fapt a Constituției României garantul suveranității, independenței, unității și indivizibilității României și a cetățenilor ei.

 Toate aceste acțiuni arată fără putință de tăgadă că această clasă politică are un dezinteres total față de impactul electoral al acestor legi și se comportă deja ca și când statul român a încetat să mai existe.

 Astfel, conform planurilor acestei clase politice, alegerile din 2024 nu vor mai avea niciun efect, ei crezând că vor rămâne definitiv la putere, aceasta crezând ei că va fi plata pe care o primesc ca recompensă pentru înalta trădare de neam și țară, sugerându-ne totodată că până atunci România va ajunge să fie condusă complet de alte entități dinafara țării, deciziile luîndu-se în altă parte.

DECI, ceasul al 12-lea bate de fix… cumpăna este acum la Deputați (PLx-143/2023)!!!

SOLUȚIA este una singură #REFERENDUMPOPULAR…
adică amendarea actului politic prin punerea concretă în aplicare a suveranității noastre ca popor, nu numai atunci când ieșim la vot, ci și acum prin #REFERENDUM, pentru că reprezentanții noștri, prin faptele lor și efectele acestor fapte, dovedesc trădarea interesului național și al țării.
Să cerem clar și concret, referendum popular, „bombardând” Președinția României și Camera Deputaților împreună cu Birourile locale din teritoriu ale deputaților, cu NOTIFICAREA pe care o voi publica în curând, pentru toată lumea…

NOTIFICAREA în cauză este un document juridic, prin care vom cere, cu temei de drept clar, ELABORAREA unui proiect de lege specială, prin care se stabilesc amplu modalitățile prin care poporul român, ca titular natural și de drept al puterii politice (conform art.2 pct.1 din Constituția României), își exercită concret suveranitatea prin #REFERENDUMPOPULAR, putând să controleze actul politic și politicienii, având în vedere că prin abuzurile și nelegalitățile adoptate premeditat și continuu împotriva Constituției României aceștia din urmă, prin încălcarea jurământului depus la investire, au dat dovadă de rea-credință și/sau lipsă de discernământ.
ELABORAREA proiectului de lege specială mai sus menționat se va face cu participare amplă de specialiști din rândul societății civile autentice, asigurându-se transparența decizională prin dezbateri ample, informare corectă, completă, etică și morală, în condiții de neutralitate și imparțialitate și fără discriminări.

Prin notificarea #REFERENDUMPOPULAR, vom cere totodată parlamentarilor să se poziționeze clar cu privire la acest act, iar cei care refuză sau se opun prin orice argument acestui proiect de lege, practic se autodenunță ca uzurpator, distrugător și trădător de neam și țară, complice la asasinatul economic al României.

 Până atunci, vă îndemn pe toți să nu vă pierdeți nădejdea, ba din contră, să vă gândiți și să conștientizați că avem drept, autoritate și putere și că a venit vremea să ne asumăm cu responsabilitate actul politic controlându-l pentru a avea garanția primatului interesului național al României și al nostru ca popor, având credința că DUMNEZEU abia așteaptă să ne ajute și să ne susțină, dacă vom fi suficient de mulți care să-I cerem și care să credem în acest ajutor.

   Video: Două proiecte de lege trecute fără dezbatere publică

Vă îmbrățișez pe toți cu mult drag! Pe curând!

     https://www.roexit.ro/ – semnați Petiția ieșirii Românniei din UE.

Avocat Marina-Ioana Alexandru

CAT O SA MAI TACI ?

 Un mesaj din care razbat mila Jalea si Revolta. Dar geaba , mămăliga nu mai explodează iar Justiția singura instituție care este obligată sa intervină , DOARME,  protejata de sutele de mii de lei încasați și de la cei ce au salariul sau pensia sub pragul sărăciei .

‼ IMPRESIONANT ! ‼

👩‍🌾🇷🇴📚 O succinta trecere in revista a "Starii Natiunii", apartinand  Arhimandritului Justin Parvu (n. 10 februarie 1919, satul Poiana Largului, judeţul Neamţ - d. 16 iunie 2013), stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ.   

👩‍🌾🇷🇴✝ ,,Popor român !

✍  – Îţi scriu pentru că sper ca măcar acum, să îţi aminteşti cine ai fost, cine eşti şi poate aşa vezi încotro te îndrepţi !

🇪🇺 Eşti singurul popor  european care trăieşte încă acolo unde s-a  născut.

📚 Nu o spun eu, o spune  istoria popoarelor. O fi mult, o fi puţin, nu ştiu – dar  ştiu că eşti unic în Europa, această Europă care te loveşte, te jigneşte şi te  umileşte.

⁉ De ce o laşi să  facă asta, când tu eşti singurul popor născut, crescut  şi educat în graniţele sale ?

💫🌎 🇷🇴 Eşti primul popor din  lume care a folosit scrierea. Nu o spun eu, o spun 🔥 tăbliţele de la Tărtăria 🔥 şi o recunosc toţi  cei care le-au studiat.

🏺⏳ Acum 7000 de ani, când alţii nici nu existau ca popor, pe aceste meleaguri  locuitorii scriau, pentru a ne lăsa nouă mândria de a fi  prima civilizaţie care se semnează pe acest  pământ.

📖 ✍ Scrierea  sumeriană a apărut 1.000 de ani mai târziu şi totuşi mulţi se fac că nu văd şi nu recunosc adevărul.

⁉🇷🇴 Cât timp o să te  laşi neglijat ? Ai fost singurul popor  pe care nici o putere din lume nu l-a cucerit chiar dacă ai fost împărţit, despărţit şi asuprit de mai multe  imperii.

🔥⚔ Nici unul nu a putut  să te cucerească cât ai fost unit, nici romanii care au stăpânit doar o parte din vechea Dacie, cealaltă fiind stăpânită de Dacii liberi, nici turcii care nu au reuşit niciodată să îţi transforme teritoriul în paşalâc.

🔥🇷🇴🔥 Toate marile  înfrângeri s-au bazat pe trădare. 🔥

✝ 🇷🇴‼ NIMENI NU A REUŞIT  SĂ TE SUPUNĂ CÂT AI FOST UNIT. 🇷🇴✊

⁉🇷🇴🔥 De ce te laşi dezbinat ? ⁉

☪🔥✝ Ai fost scut  creştinătăţii, când întreaga Europă 🇪🇺 tremura de teama  islamului.

🔥🇷🇴🩸 Sângele tău a salvat  Europa iar românul ⚔ Iancu de Hunedoara 🛡 a salvat Viena şi  întreaga Europa de furia semilunii.

👩‍🌾✝🇷🇴 Acum, tu popor de  salvatori ai creştinismului, eşti tratat ca un  paria.

⁉🇷🇴 Când îţi vei revendica drepturile ? ⁉

💫📚 ✍ Din tine au apărut : 

🔥 Eminescu, 🔥 Enescu, 🔥 Brâncuşi, 🔥 Gogu Constantinescu, 🔥 Vuia,  🔥 Vlaicu, 🔥 Coandă, 🔥 Petrache Poenaru, 🔥 Nicolae Teclu, 🔥 Spiru  Haret, 🔥 Herman Oberth, 🔥 Conrad Haas.

🇷🇴 😣 Dar ce păcat, cei mai mulţi şi-au pus minţile sclipitoare în slujba altor ţări pentru că acasă nu i-a ascultat  nimeni.

⁉🇷🇴 De ce ai lăsat să se  întâmple asta ? ⁉

🔥🇷🇴 📚 Astăzi, popor român  pentru tine se rescrie istoria.

⁉🇷🇴 Cum vrei să se facă  asta ? ⁉ Cum vrei să te vadă cei ce îţi vor  urma ? ⁉

🔥🇷🇴 Astăzi, ca şi pe  vremea fanarioţilor, domnitorul şi divăniţii nu au nici  o legătură cu tine. 🔥🇷🇴🔥 Sunt străini de interesele şi  dorinţele tale, tot ce doresc este să stea cât mai mult  în funcţie şi să câştige cât mai mult.

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

🔥🇷🇴💥 Astăzi, ca şi pe  vremea cuceririi romane, bogăţiile tării, aceleaşi mine de aur, argint sare, mierea acestui pământ, sunt exploatate de alţii cu braţele tale şi se duc pentru a umple vistieriile străinilor de neam.

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

🔥🇷🇴💥 Astăzi, ca şi pe  vremea asupririi austro – ungare, drepturile românilor sunt călcate în picioare, iar cei puţini fac legea pentru cei mulţi.

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

🔥🇷🇴💥 *Astăzi, ca şi în  vremuri de restrişte, românii pleacă din ţară, să  muncească, sau să îşi 🔥 Vândă inteligenţa, pentru că  ţara lor nu are nevoie de ei.*‼

⁉📚💫 Câţi dintre ei sunt  viitorii 🔥 Brâncuşi, 🔥 Coandă, 🔥 Conrad Haas, te-ai gândit la  asta ? ⁉

🔥🇷🇴💥 Conducătorii acestei  ţări au nevoie de slujbaşi proşti, lipsiţi de educaţie, lipsiţi de caracter, lipsiţi de voinţă,  lipsiţi de coloană vertebrală, ca să îi poată îndoi şi face figurine de plastilină din ei.

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

🔥🇷🇴💥 Astăzi, ca şi pe  vremea bolşevismului, la mare preţ sunt 💥 trădătorii, 💥 linguşitorii, 💥 vânzătorii de neam şi conştiinţă, 💥 traseiştii politici, gata să calce pe cadavre pentru a  parveni şi a îşi păstra privilegiile.

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

🔥🇷🇴💥 Astăzi, parlamentul  şi guvernul ţării, divăniţii de azi, arendează pământurile şi întreprinderile “nerentabile” la  indicaţiile unor străini de neam cărora le cântă  osanale, unor arendaşi străini, spunând că asta se  numeşte privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peşcheşul, iar ţara rămâne pe butuci.

‼🇷🇴 *Tu taci !!!*‼

🔥🇷🇴💥 Astăzi, urmele civilizaţiei străbunilor voştri sunt şterse, pentru ca fiii tăi să nu mai ştie niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoşii şi care le sunt meritele. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc şosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiştea, Munţii Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privaţi care, habar nu au că în pământul pe care îl calcă zace istoria ta încă nedescoperită.

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

🔥🇷🇴💥 Elemente din tezaurul ţării, sunt trimise “la expoziţie” în afara ţării şi uită să se mai întoarcă, iar cei ce le-au scos, nu dau nici un răspuns, se fac că au uitat de  ele.

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

🔥🇷🇴💥 Arhivele tării sunt  cedate printr-o lege a arhivelor, străină de interesele naţionale, celor ce vor să scoată din mintea românilor  ideea şi dovezile de unitate naţională.

‼🇷🇴 Tu taci !!!

🔥🇷🇴💥 Slujbaşii ţării, căftăniţii, vând la preţ de piatră seacă şi fier vechi, bunurile realizate de tine, sub oblăduirea şefilor lor, împart banii, apoi sunt “judecaţi” de ochii lumii şi primesc pedepse cu suspendare, adică “mulţumesc, la revedere, te mai chemăm noi când avem nevoie de serviciile tale”.

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

🔥🇷🇴💥 Oştirea ţării este batjocorită, decimată, dezarmată, pusă în slujba  altora, copiii tăi mor pe pământuri străine, iar Hatmanul Suprem vine în faţa ta şi spune că suntem într-o mare încurcătură, vom fi nevoiţi să împrumutăm avioane străine pentru a ne asigura siguranţa aeriană, de parcă asta s-a întâmplat peste noapte şi nu este urmarea politici sale dezastruoase, de parcă nimic din ceea ce se întâmpla românului azi nu i se datorează  lui.

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

🔥🇷🇴💥 Dispar din instituţii  ale statului arhive cu invenţii şi inovaţii de interes  strategic privind cercetarea nucleară. Cei puşi să le  păzească nu păţesc nimic, iar cei ce trebuie să investigheze, spun că nu e nimic deosebit.

‼🇷🇴 Tu taci !! ‼

🔥🇷🇴💥 Şi se fură voturile,  iar comisia care trebuia să investigheze pe cei care au  fost prinşi cu vot dublu, nu dă nici un răspuns, deşi  există dovezi că ai fost furat şi voinţa ta răsturnată.

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

🔥🇷🇴💥 În divan, se fură la  2-3 mâini, unii chiulesc, alţii se fac că lucrează, iar  alţii mânuiesc legile după bunul plac, în văzul tuturor  şi nu li se întâmplă nimic.

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

🔥🇷🇴💥 Sistemul educaţional  se reduce la bani, bani la înscriere, bani la examene, bani  la absenţe, bani la promovare, bani la angajare, bani la  reexaminare. Copiii tăi nu mai ştiu nici cum îi cheamă dacă nu se uită pe internet sau nu primesc un  SMS.

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

🔥🇷🇴💥 Dacă te  îmbolnăveşti, nu ai unde să te duci, s-au închis  spitalele, s-au scumpit medicamentele, trebuie să mergi dacă eşti operat cu faşele şi anestezicul de acasă, altfel mori neoperat sau deschis şi neînchis. Intri în spital pentru o unghie lovită şi ieşi cu 10 boli pe care  nu le aveai la intrare.

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

🔥🇷🇴💥 *Un copil de 15 ani, român sportiv, este bătut de colegii de echipă maghiari, pentru că e român, chiar de Ziua Naţională a României. Nu se întâmplă nimic.

Ceva mai târziu, Hocheiştii Naţionalei României (de naţionalitate maghiară) la un meci cu

selecţionata Ungariei, tac când se intonează Imnul României, dar cântă cu foc imnul Ungariei şi pe cel al Ţinutului Secuiesc, imn care nu avea ce căuta la o manifestare oficială. 

‼🇷🇴 *Toţi tac !!!*‼

‼🇷🇴 *Tu taci !!!*‼

🔥🇷🇴💥 Guvernanţii nu fac  altceva decât să te jupoaie, îţi bagă mâna în buzunar  şi îţi iau banii, pentru că eşti prea bogat în viziunea lor, sau nu meriţi ce ai câştigat, iar ţara nu  are bani. Se împrumută lăsându-te dator pe sute de ani, fără să le pese ce vor face şi de unde vor plăti  datoriile cei ce le vor urma.

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

🔥🇷🇴💥 Duşmanii tăi, cei ce  vor să te vadă dispărut pentru a îţi lua locul, îţi  impun ce să mănânci, ce să bei, ce medicamente să iei,  fac experimente cu tine, te folosesc drept cobai cu avizul şi ajutorul trădătorilor din fruntea ţării, care le aplică legile într-un Codex Alimentarius care te duce la pieire.

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

🔥🇷🇴💥 Parlamentarii îşi  votează legi speciale, se protejează împotriva  judecăţii pentru hoţiile şi prostiile pe care le fac, se  acoperă cu legi făcute numai pentru ei, şi fură  acoperindu-se unul pe altul.

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

🔥🇷🇴💥 Preşedintele ţării  îşi exprimă oficial acordul de modificare a Constituţiei  ţării, la cererea unor străini, care îşi urmăresc propriile interese, fără a consulta măcar parlamentul, dar să te mai consulte pe tine…

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

🔥🇷🇴💥 Un român plecat de acasă, descoperă peste hotare că ţara lui are de recuperat o sumă mare de bani de la alt stat. Ce fac parlamentarii români ? ⁉ Refuză să investigheze cazul, pentru că nu vor să îi supere pe cei ce îi ţin pe jilţuri, fără să le pese de interesul naţiunii, trădând jurământul făcut la  investire.

‼🇷🇴 Tu taci !!! ‼

👩‍🌾 🇷🇴 🔥 ASTA SE ÎNTÂMPLĂ  ASTĂZI, POPOR ROMÂN, ŞI TU TACI !!! ‼

🤔 📚 ✍ Dacă ar fi ca tot  ceea ce se întâmplă să se răsfrângă numai asupra ta, românul de azi, nu ţi-aş scrie un cuvânt. Te-aş lăsa  să lâncezeşti, să dormi până se aşterne praful peste tine şi mătura istoriei te va scoate afară din mintea celor ce vor urma, ca pe o întâmplare  neplăcută. 😣

🔥🇷🇴‼ Dar tu popor român de  azi, eşti legat de cel de ieri şi de cel de mâine şi odată cu tine piere nu numai trecutul, dar şi viitorul acestui neam.

⁉🇷🇴 Cât o să mai taci ? ⁉

🔥🇷🇴💫 Trezeşte-te, popor  român, 🌟 trezeşte-te roman adormit şi nu lăsa să se şteargă dintr-o trăsătură de condei, tot ce ti-au  lăsat părinţii, nu îţi lăsa copiii pe drumuri, sclavi ai celor ce nici nu existau pe când tu ştiai să scrii.” 

✝📚 Arhimandrit Justin Parvu ✍

ALIANȚA ADUNAREA NAȚIONALĂ

 

Andrei Marga: `Personalități` de mucava nu pricep că falsurile lor nu lovesc China ci îi împiedică pe români să aibă relații cu un stat care schimbă lumea

Profesorul Andrei Marga revine cu un nou comentariu pe teme de actualitate. De această dată face referire la China, un stat pe care îl numește un ”o țară care participă amplu la configurarea lumii” și care cel puțin în Europa și mai cu seamă în România nu este înțeleasă la adevărata ei însemnătate și valoare. El susține că a abodat această temă deoarece în actualul context geo-strategic mondial ”Demersul este esențial în situația în care stăruie încă prejudecăți și clișee grosiere cu privire la acea parte a lumii, datorate sărăciei informării și îngustimii opticilor.”

”Vederile Chinei

de Andrei Marga

Afirmarea Chinei ca supraputere este deja loc comun. Tot mai mulți acceptă afirmația celui mai bun specialist german în materie, Eberhard Sanschneider, că, oricare ar fi împrejurările, China nu mai poate fi oprită (Globale Rivalen. Chinas unheimlicher Aufstieg und die Ohnmacht des Westens, 2007). Dată fiind interdependența țărilor, nu există alternativă rațională la cooperarea cu China (Theo Sommer, China First. Die Welt im chinesischen Jahrhundert, 2019). Confruntarea este o eroare.

Deja Andre Malraux avertiza cât de gravă pentru lume ar fi oprirea, fie și parțială, a producției, de pildă la Canton. Azi se vede bine că încetinirea ritmului de creștere economică în China pune economia mondială în dificultate. Și că, pe de altă parte, multe țări câștigă enorm cooperând amplu cu China.

Guvernările mature caută astăzi această cooperare. De aceea, interesează acum nu numai ponderea Chinei în lume, ci și vederile cu care ea vine pe scenă. M-am referit în alt loc la cultura ei (vezi A. Marga, China ca supraputere, Niculescu, București, 2021). Aici mă opresc asupra felului în care China privește lumea ca întreg.

O carte excelentă și-a propus să capteze vederile esențiale ale „uriașilor” Asiei – China, India, Japonia – care urcă pe scena lumii și o modifică (Mathieu Duchatel, Max-Jean Zins, Guibourg Delamotte, Le monde vue d’Asie, Philippe Picquier, Arles, 2012). Demersul este esențial în situația în care stăruie încă prejudecăți și clișee grosiere cu privire la acea parte a lumii, datorate sărăciei informării și îngustimii opticilor.

Din capul locului, este de subliniat că acești „uriași” aduc perspective asupra lumii ce nu au de a face cu zvonurile exotice și impresiile celor care vorbesc  fără a cunoaște câtuși de puțin. Ele scapă descrierilor colonializatorilor de altădată. Ele nu au nimic comun cu optica atribuită „asiatismului”. Sunt vederi reprezentative, de care este de ținut cont.

Cartea deja amintită consemnează mai întâi pragurile de viziune ce au fost trecute în China și apoi în lume. Bunăoară, deja în secolul al treilea î.e.n. s-a creat viziunea asupra lumii axată pe „centralitatea” acestei țări. China este considerată „imperiul de mijloc (Zhongguo)”, în raport cu care sunt țări tributare (chaogongguo), iar țările nontributare erau considerate „barbare”. „Împăratul” chinez este socotit trimisul de sus, cu un „mandat al cerului (tianming)” și însărcinat să aplice „ordinea cerului (tianxia)” printre pământeni.

Nu numai că a dat tabloul sinocentric al lumii, dar China a izbutit în timp sinizarea populațiilor din jur, începând cu mongolii. În epoca modernă, China a devenit, însă, obiect al imperialismului de diferite origini, ceea ce a creat printre chinezi imaginea unei țări care nu este singură și sigură în lume, ci trebuie să-și afirme  profilul printre alții.

În ultima decadă, China a devenit a doua putere economică mondială. Ea privește lumea prin prisma priorităților ei interne și întreține o dezbatere în chestiunile majore ce o privesc: să participe la guvernanța mondială?, este ea țară în curs de dezvoltare sau mare putere?, trebuie să devină putere navală?, acceptă ea ordinea mondială actuală sau caută să o modifice?, ce este de folosit din globalizare?, trebuie intervenit în treburile altor state sau urmate interesele proprii?

Pe fondul amestecului extern în treburile Chinei din secolele anterioare, s-a forjat noțiunea de „suveranitate (zhuquan)”, ce stă pe frontispiciul abordării chineze a relațiilor internaționale. Suveranitatea a și devenit mentalitate populară la chinezi, iar în politica internațională, China o apără și astăzi. Se poate adăuga, din perspectiva a ceea ce se petrece acum, că „în marile ideologii – naționalismul și socialismul – China își va regăsi resursele pentru a-și recuceri independența și a-și redefini raportul său cu lumea” (p. 37), încât ea promovează azi aceste opțiuni majore. Lunga tradiție diplomatică îi procură Chinei suplețe în promovarea acestor opțiuni, iar cine vrea relații profitabile cu ea, are a le lua în seamă.

Cu această privire asupra lumii, China a modificat deja în câteva rânduri politica internațională în ultimul secol. De exemplu, Mao Zedong a refuzat divizarea lumii în Est și Vest și a formulat „teoria celor trei lumi”, prin care a lansat mișcarea nealiniaților. Deng Xiaoping a pus problema depășirii „lumii unipolare” (p. 44). Sub Jiang Zemin, s-a trecut  efectiv la construcția „lumii multipolare”. Hu Jintao a cerut paritatea Chinei cu celelalte țări sub conceptul „lumii armonioase (hexie shijie)”. Xi Jinping a decis finanțarea de către China a construirii rutelor comerțului global.

China se socotește țară amputată de unele dintre teritorii (Taivan este numai unul), iar „unificarea finală a teritoriilor chineze” este o prioritate a politicii internaționale a Chinei (p. 48). Reprezentanții ei  au elaborat conceptul de „putere bazată pe convingere (huayuquan)” – un echivalent al conceptului „puterii blânde (soft power)”, creat de Joseph Nye – și lucrează la extinderea audienței culturii chineze. Prezența instituționalizată pe glob a Chinei este azi fără egal. Îți dai seama de anvergura ei unică fie și numai observând rețeaua mondială a Institutelor Confucius. O cunosc după ce am avut onoarea de a funcționa ani la rând, alături de specialiști americani, germani, francezi, chilieni, australieni, unguri, în grupul consultativ internațional al Fundației Hanban din Beijing, care coordonează ansamblul.

China își asumă că „drepturile omului” trebuie promovate neslăbit. Ea pune în față „dreptul la dezvoltare” – care înseamnă „responsabilitate ce se impune prin prioritatea oricărui guvern de a satisface nevoile materiale ale populației” (p.57). În optica Chinei, aducerea în fruntea administrației a cetățenilor capabili să servească concetățenii este cheia dezvoltării și soluțiilor, încât un regim are a fi mai presus de orice meritocratic.

Nu se poate despre China, la obiect, fără a o cunoaște direct și fără a-i înțelege istoria. De aceste condiții este convins americanul Michel Schuman, cu o carte monumentală, Superpower Interrupted (Hachette Book Group Inc., 2012), tradusă în germană sub titlul Die ewige Supermacht. Eine chinesische Weltgeschichte (Propyläen, Berlin, 2022), din care și cităm. Autorul a petrecut două decenii în China și cunoaște detaliat arhivele.

El argumentează că dea lungul istoriei chineze – care este cea mai lungă dintre istoriile naționale, vestigiile ei scrise datând de mai mult de un mileniu înainte de Hristos – regăsim o viziune elaborată și de rară durabilitate asupra lumii. „Chinezii au, cu siguranță, propria concepție asupra lumii, care era înrădăcinată în istoria lor, filosofia lor politică și percepția lor. Potrivit acestei concepții, China trebuia să stea pe un postament propriu, care să fie de departe superior altor popoare” (p. 309-310). Această vedere era legată de o superioritate ce vine din adâncurile istoriei și înaintează. „În istoria universală a Chinei a existat un sistem global de acțiune deja cu secole în urmă, înainte ca portughezii să se ivească pe coastele Indiei. Iar China era inima care alimenta cu substanță vitală întreaga economie a lumii, spre deosebire de Europa de Vest, care juca un rol nesemnificativ în această ordine timpurie a lumii. În același timp, China era un consumator de nesaturat al mărfurilor provenind din restul lumii – de la jad trecând prin piper la relicvele budiste – și un centru de producție care era capabil să dea mărfuri de lux într-o măsură mai mare decât orice economie de atunci” (p. 225). Conexiunile Chinei cu alte civilizații nu erau mai prejos. „Deja în secolul de dinaintea nașterii lui Iisus Hristos s-au format rețele comerciale care se întindeau asupra pământurilor Asiei și au legat marele civilizații ale Chinei, Indiei, Persiei și Romei una de alta” (p.226). Notoritatea produselor chineze era deja largă. „Totuși, dea lungul unei mari părți a istoriei umanității, China era cunoscută prin articolele de lux excelent fabricate, de înaltă valoare, care fuseseră produse cu o tehnologie și cunoștințe de specialitate ce nu erau cunoscute nicăieri căci oamenii nici nu se apropiaseră de această cunoaștere” (p. 233). Inițiatorul filosofiei moderne în Europa, Francis Bacon, a elogiat trei invenții ale umanității – tiparul, praful de pușcă și compasul – care au schimbat literatura, ducerea războiului și navigația. Nici lui nu-i era limpede că toate trei erau invenții chineze (p.249). Iar paternitatea chineză nu se reduce nicidecum la acestea.

„Izvorul” prezenței extraordinare în lume a Chinei, care a făcut din ea o supraputere de-a lungul istoriei, a fost „capacitatea uimitoare de a crea lucruri și de a descoperi, iar aceasta pe o paletă largă de științe și tehnologii – de la astronomie, prin chimie, la simpla fabricare. De-a lungul marii părți a istoriei documentate, europenii nu puteau concura sub aspectul tehnologiei cu China”  (p.249). Deja în Antichitate, chinezii aveau întreprinderi de producție (p.254) și au deținut apoi secole la rând avansul. Tăria Chinei a fost mereu cultivarea persoanei (p.185) care se ridică prin educare și caracter la înălțimea răspunderilor sociale. În China, „funcționarii învățați (gelehrten Beamte)” au controlat birocrația (p. 210), iar chinezii au încredere nestrămutată în cultura proprie.

Chinezii au avut motive să considere că „civilizația chineză ar fi civilizația însăși. Acest principiu al considerării de sine și a lumii din jur, felul chinez de a privi, susține întreaga istorie imperială, relațiile cu alte popoare – însăși istoria prezenței în lume a Chinei” (p.397). Principiul stă și astăzi la baza unei viziuni asupra lumii. „Civilizația chinezilor a fost în centrul lumii; ei erau cei care puneau condițiile pentru contactul lor cu restul lumii, nu invers. Ideile, produsele și instituțiile chineze se varsă în exterior, lumea vine după China atunci când este vorba de bogăție, cărți, filosofie și lucruri minunate” (p.452). A fost fapt, dar rămâne și aspirație continuă.

În istoria lor, chinezii s-au condus și se conduc după felul propriu de a privi lumea. „Statalitatea Chinei în secolul al 21-lea are mai multe asemănări cu predecesoarele sale clasice imperiale decât se poate recunoaște la o primă privire” (p.33). Autorul cărții Superpower Interrupted aduce o amplă argumentație în sprijinul tezei după care China a avut, totuși, continuu profilul de „supraputere”(p. 28). El pledează în favoarea părăsirii prejudecăților generate de istoria europeană modernă, asumând, cu toate consecințele, împrejurarea că în China s-a profilat o  abordare a lumii diferită de cea euro-americană (p.36), după ce însăși viața chinezilor a fost alta. Sunt foarte multe aspectele de diferență specifică ale acestei abordări.

Bunoară, din timpuri mai vechi decât cel al scrierii Bibliei, în China s-a scris despre „marele potop” (p. 46), despre oamenii buni care urcă pe tron (p.48) și despre omul din fruntea celorlalți având un „mandat al Cerului” (p.56). În vremea lui Socrate, a profeților evrei și a lui Buddha, un șir de cugetători, în frunte cu Confucius, a conturat această direcție și a orientat viața chinezilor.

Confucius însuși a dat formă „maniei chineze de a fi educat” (p.63), ca secret al vieții izbutite, și a fost, prin învățătura sa, la originea unei mari forțe unificatoare. Meritocrația, pe care a delimitat-o cu claritate, după ce el însuși a fost produsul ei, avea să marcheze continuu istoria Chinei  și i-a asigurat țării întâietatea. În baza ei, funcționarul public nu poate fi decât dintre cei mai educați oameni din societate. Pentru chinezii descoperitori ai „civilizației”, toți oamenii sunt egali și buni de la naștere (p.68), educația și caracterele lor fiind cele care îi diferențiază și le, procură prețuire.

De multe secole, chinezii au gândit chestiunile de stat și au acumulat cunoștințe și o înțelepciune proprie. Împăratul este pentru ei și „izbăvitorul” (p.95) comunității, trimis din Înalt. Convingerea superiorității Chinei este solidă dintotdeauna printre intelectualii ei (p.121), aceștia considerând lumea ca fiind o ierarhie, cu țara lor în frunte.

Chinezii consideră China drept „centrul și măsura ordinii mondiale” (p.126). Baza mereu solidă pentru asemenea pretenție este civilizația țării (p.133), care a făcut-o capabilă să integreze populațiile pe care le-a întâlnit de-a lungul istoriei. China a modelat alte culturi, începând cu coreenii și japonezii, și a rămas cultura originară a continentului asiatic.

De câteva decenii, psihologi americani proeminenți explorează direct faptul că în China s-a creat, dea lungul impresionantei ei istorii, o vedere asupra lumii alta decât cea euro-americană. Ea are realizări tot mai mult comparabile, încât se cere recunoscută ca atare. Ei vorbesc de „longevitatea diferențelor” culturale și de nevoia de a le lua în seamă fără tentația de a privi o cultură prin prisma alteia. Bunăoară, putem vorbi legitim în cele două culturi de „atribuire cauzală”, dar și, respectiv, de „modelare cauzală”, de „categorii și reguli”, dar și de „relaționări și similarități”, de „logica și legea noncontradicției”, dar și de „dialectică și calea mediană”. „Cogniția umană nu este oriunde aceeași.... Oamenii folosesc instrumentele cognitive care par să aibă sens pentru ei – în funcție de sensul pe care-l atribuie lumii” (Richard E. Nisbett, The Geography of Thought. How Asians and Westerners Think Differently .... and Why,  Free Press, New York, London, Toronto, Sydney, 2007, p. XVII). De la această premisă este de plecat.

În fond, sunt feluri ireductibile de a privi lumea ancorate în trăiri diferite ale realităților. Diferențele se regăsesc în abordarea multor chestiuni practice. De pildă, „nu ar trebui să fie o surpriză faptul că chinezi sunt înclinați să atribuie comportamentul contextului, iar americanii să atribuie același comportament celui care decide” (p.114). Peste toate, „pentru asiatic, lumea este un loc complex, compus din substanțe continue, inteligibile în termenii unui întreg, mai curând decât ai părților, și subordonat mai mult controlului colectiv, decât celui personal. Pentru occidental, lumea este un loc relativ simplu, compus din obiecte discrete ce pot fi înțelese fără a da importanță nejustificată contextului și considerându-le supuse în primul rând controlului personal” (p.100).

Analizele pe care le-am invocat sunt din nou actuale. Spun aceasta văzând avalanșa de considerente propagandistice care acoperă astăzi raportarea la „uriașii” Asiei, îndeosebi la China. Avalanșă ce se observă mai ales în țări europene cu dinamică redusă, în care dezbaterea publică și educația s-au umplut  iarăși de carențe. La noi, „personalități” de mucava nu pricep, aidoma agitatorilor de circumstanță, că falsurile lor curente nu lovesc China, cum speră, și nici nu servesc la ceva, ci îi împiedică pe români să fructifice relații cu o țară care participă amplu la configurarea lumii.

Oricine este liber să spună ce vrea. Dar considerentele ar trebui subordonate înțelegerii faptului că, în țările Asiei, funcționează un fel de vedea lumea care nu se lasă epuizat de ideologii și propagande, căci vine din adâncimea istoriei. Ordinea lumii pe care acest fel o propune este diferită. (Din volumul A. Marga, Ordinea viitoare a lumii, ediția a doua, în curs de publicare)