vineri, 30 septembrie 2016

OARE ATI SCAPAT DE FRICA?!

SA NU NE FIE FRICA SA FIM SOCIALISTI INTR-O TARA DISTRUSA DE CAPITALISM 



sâmbătă, 24 septembrie 2016

ALERTĂ GENERALĂ LANSATĂ DE NASA

Expert NASA avertizează: Încălzirea globală e un mizilic, adevarata catastrofă e tâmpirea globală!
de Societatea Julimea  31/07/2016 | 6:59 25Posted in Sanatate si Familie 

Un expert NASA care a avut acces la dosarele ultrasecrete ale Wikipedia rupe tacerea: fenomenul tampirii globale e mult mai periculos decat cel al incalzirii globale!
Desi aproape nimeni nu vorbeste despre tampirea globala, efectele ei sunt atat de evidente in zilele noastre incat nimeni nu mai poate contesta existenta acestui fenomen.

Dar sa-l lasam pe expertul NASA sa explice:
Tampirea globala reprezinta fenomenul de crestere anuala a mediei de tampiti la nivel mondial. Ritmul de crestere accelerandu-se alarmant de mult in ultimii 25 de ani, tot mai multe guverne isi pun problema consecintelor pe termen mediu ale acestui fenomen.
Tampirea a evoluat treptat si a luat diverse forme, pe masura ce omenirea a continuat sa polueze planeta cu tot felul de gunoaie umane, insa curba graficului care monitorizeaza tampirea planetei a inceput sa urce brusc in ultimii ani, pe masura ce tot mai multi pamanteni fac abuz de televizor si calculator.
Desi sunt zone mai predispuse la tampire decat altele, de exemplu Europa de Est, efectele ei se vad deja cu ochiul liber pe absolut toate continentele.
Vanatoarea de pokemoni, e doar varful iceberg-ului, unul dintre cele mai vizibile efecte ale fenomenului, insa un expert ca mine poate recunoaste tentaculele tampirii globale inclusiv in politica, mass-media, pe Facebook sau pur si simpu pe strada.
Efectele tampirii globale ne ameninta pe noi toti si pot duce chiar la distrugerea vietii pe Pamant asa cum o stim noi.
A declarat expertul american, celebru dupa precizia cu care a dezvaluit si in trecut anumite informatii clasificate.
In ciuda acestor evidente exista voci, de regula interesate, care contesta existenta acestui fenomen, ba unii chiar sustin contrariul, ca de fapt omenirea ar fi din ce in ce mai inteligenta, lucru extrem de improbabil in opinia majoritatii expertilor NASA…


duminică, 18 septembrie 2016

O ANALIZĂ PERTINENTĂ ȘI MAI ALES OBIECTIVĂ

Un concurs… ratat
Autor: Ion Fercu | 15/09/20161


Sa ne intelegem: concursul pentru managerii din scoli trebuia organizat. Interimatul are in fiinta sa pericolul diluarii responsabilitatii, acolo unde morala si profesionalismul sunt in ofsaid. Dar acest concurs este organizat „pe repede”… inapoi.
Daca era anuntat din timp si organizat in vara, era Ok. Acum are si iz politic. Se suprapune (dezinteresat?) peste zarva alegerilor generale. Metodologia sa este stufoasa. Unii candidati au intrat in concediu de studiu.
Prin cancelarii se glumeste amar: „Cine se mai retrage pentru studiu?” Organizam concursuri pentru tocilari sau pentru cei care au competente pragmatice? Am mai spus ca actualul ministru este o fiinta morala si profesionista, dar se crede ca subiectele pentru proba scrisa vor fi astfel elaborate, incât sa demonstreze ca zdrobitoarea majoritate a directorilor numiti cu delegatie sunt pesedisti. Bibliografia de concurs este putin curioasa si enigmatica.
Ce cauta la acest concurs si evaluarea aptitudinilor cognitive? De ce n-au fost oferite modele de subiecte? Prevederile potrivit carora directorul ales poate fi demis (tot) pe… repede de catre consiliul de administratie sau consiliul profesoral sunt tot aiurea. Unii directori ar putea fi santajati mereu de catre colegii care-si rezuma activitatea la plimbarea catalogului intre cancelarie si clasa.
Componenta comisiilor de concurs duhneste, si ea, a interese politice. Si nu doar atât. Din comisiile de evaluare vor face parte si inspectori scolari. Dar, intr-un judet precum Bacaul, ce legitimitate are un inspector scolar ca evaluator, de vreme ce el nu este decât un inspector cu delegatie, fara concurs? Nu era logic sa fie organizat mai intâi concursul pentru inspectori?
Sincer, cred ca vom avea, in multe scoli, un prim semestru scolar ratat. Cum ratat cred ca va fi, in mare parte, si acest concurs. Peste jumatate din scoli nu vor avea candidati inscrisi la concurs. Exigenta potrivit careia nu pot concura decât expertii in educatie este discriminatorie.
Unii experti sunt prafuiti. Alti profesori, tineri, plini de viata si locuiti de patima frumoasa a indraznelilor sunt tinuti la colt.


marți, 13 septembrie 2016

CONCURS DIRECTORI pe „principiul” - să plece ai voștri, să vină ai noștri ! Curat murdar...

Ministerul Educatiei a decis intempestiv organizarea concursului pentru posturile de directori. Graba cu care se doreste sa se deruleze acest concurs este mai mult decat suspecta si are evidente ratiuni politice.
Iata mai jos o analiza interesanta pe acest subiect facuta de directorul unui mare liceu bucurestean:
„Exceptie de neconstitionalitate privind Legea 1/2011 cu completarile si modificarile ulterioare:
I. Legea 1/2011 cu completarile si modificarile ulterioare
At. 258 alin (1) Inspectoratul scolar numeste comisia de concurs pentru ocuparea functiei de director, respectiv de director adjunct al unitatii de invatamant preuniversitar, unitatii conexe a invatamantului preuniversitar, unitatii de invatamant pentru activitati extrascolare. Comisia de concurs pentru ocuparea functiei de director/director adjunct este formata din 5-7 membri, din care un reprezentant al inspectoratului scolar/al municipiului Bucuresti, cadre didactice si reprezentanti ai autoritatilor publice locale propusi de consiliul de administratie al unitatii de invatamant pentru care se organizeaza concurs. In cazul unitatilor de invatamant preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, in comisia de concurs pentru ocuparea functiei de director/director adjunct sunt inclusi, in calitate de membri, in locul reprezentatilor autoritatilor publice locale, delegati ai ministerului de resort. In cazul Palatului National al Copiilor, in comisia de concurs este numit un inspector de specialitate din cadrul Ministerului Educatiei Nationale. La concursul pentru ocuparea functiei de director/director adjunct participa de drept reprezentanti ai organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate invatamant preuniversitar si un reprezentant al parintilor, cu statut de observatori.
Mai mult, grădinițele si anumite tipuiri de scoli (LEN 1/2011, art. 6. Alin. 2 cu 1) au in consiliul de administrație 1 singur reprezentant al Consililului local , cum ar putea desemna 2 reprezentanți ai acestui organism si cu ce drept, o instituție ( grădinița , de exemplu) desemneaza reprezentații unei alte structuri -Consiliul local?
Nu se poate ca o institutie –Unitatea de invatamant preuniversitar sa hotarasca in locul altei institutii –Consiliul local cine sa o reprezinte la Concurs!
Dupa ce timp de 10 ani nu s-a organizat nici un concurs de ocupare a functiei de director de unitate de invatamant preuniversitar ,acest subiect pentru cei in cauza este extrem de important mai ales ca nu a fost anuntata aceasta intentie a Ministerului de a organiza concurs. De altfel cadrele didactice care au acupat aceasta functia de director pot fi considerate persoane resursa si experienta acestora poate fi valorificata , daca cu adevarat Ministerul isi doreste acest lucru. Aceasta abordare ar fi o abordare europeana si ar duce la o mai mare profesionalizare a acestei functii. Abordarea prezenta a Ministerului care „scoate din caciula” un ordin de ministru „peste noapte” poate fi considerata lipsa de respect fata de directotrii de scoli cu rezultate deosebite si cu experienta in domeniu, o incercare de umilire publica a unei intregi categorii de oameni.
In metodologie eexista acest articol nelegal, art.12.
Art. 12 (1) Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director la unităţile de învăţământ de stat prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a), cu excepţia centrelor de excelenţă, se constituie, prin decizie a inspectorului şcolar general, în următoarea componenţă:
a) coordonator - un reprezentant al inspectoratului scolar;
b) 4 membri propuși de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ pentru care se organizează concurs: 2 cadre didactice titulare care au cel puţin gradul didactic II, de regulă membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional și 2 reprezentanți ai autorităților publice locale, care au cel putin acelasi nivel de studii cu al candidatilor
c) secretar – un inspector școlar/cadru didactic desemnat de inspectoratul școlar;
(2) In situatii exceptionale reprezentantii autoritatilor publice locale pot avea un nivel de studii inferior cu cel al candidatilor; Profesonalizare zic!
II. Metodologia de concurs :
O metodologie reprezinta un cadru general de masuri care se iau, sau reprezinta un set de proceduri , o metodologie nu poate excede cadrul legal prin introducerea unor termene.
A. Proiectul de Metodologie asumat de minister (Ordin nr.5080/31.08.2016) nu a fost in dezbatere publica:
-Nu exista un comunicat pe site-ul ministerului care sa anunte intentia Ministerului de a-siasuma acest ordin, mai ales ca aceste Concursuri nu s-au mai organizat de 10 ani de zile;
-Cadrele didactice, directorii in functie sau aspirantii la functia de director, autoritatile publice locale nu au fost instiintati de catre Minister cu privire la intentia organizarii concursului; CONCLUZIA: NU A EXISTAT O DEZBATERE PUBLICA REALA
B. Termenele privind organizarea concursului sunt date de legislatia muncii care se aplica oricarui concurs!
B.1Metodologia prevede propriile termene, ceea ce nu e legal:
Art 6). Concursul se desfasoara in perioada stabilita de Minister;
Art.8), alin 5 Inscrierea la concurs se incheie cu 10 zile inainte de prima zi a sesiunii de concurs .
B.2 In realitate concursul incepe in ziua in care te-ai inscris deoarece depui documente pe baza carora vei fi evaluat : scrisoare de intentie, oferta manageriala. De fapt de la momentul inceperii inscrierii pana la data la care te inscrii efectiv ar trebui sa treaca 30 zile.
B.3 Din momentul publicării in monitorul oficial si pana in momentul in care ordinul poate fi aplicat trebuie sa treacă 30 zile! Asa ca abia in 9 octombrie se poate demara organizarea concursului;
B.4 Din momentul anunțării concursului (9 octombrie) si pana in momentul susținerii acestuia trebuie sa mai treacă 30 de zile, deci prima proba poate fi organizata in 9 noiembrie!
C. Conform articolului 24 din Metodologie nu mai pot continua ca directori cei care sunt in funcție si nu se prezintă la concurs! Prezentarea la concurs este un drept si nu o obligație, deci in acest punct metodologia devine abuziva; Pot exista situatii in care neprezentarea la concurs sa se faca din motive medicale, pot exista situatii in care candidatul nu poate fi prezent la concurs din motive care nu ii pot fi imputate; Daca functia nu este ocupata prin concurs , directorul care era in functie si nu s-a putut prezenta numai poate continua pe functie desi are experienta in functa respectiva si rezultate pe masura; de asemenea daca directorul in functie realizeaza un punctaj intre nota 5 si 7 si functia nu se ocupa prin concurs, directorul care era in functie nu poate asigura interimatul, vine cineva care nu s-a prezentat la Concurs, deci care are nota 0 si ocupa functia. Propunerea ar fi ca , daca primesti nota 5 sa poti asigura suplinirea functiei, daca nu ocupa nimeni postul prin concurs:
D. Conditiile de inscriere la concurs sunt restrictive si creeaza discriminare:
Art. 3 din Metodologie
c) sunt titulare în învățământul preuniversitar au cel puțin gradul didactic II sau titlul științific de doctor și o vechime în învățământul preuniversitar de cel puţin 4 ani; (discriminare pe criteriul varstei)
d) dovedesc calităţi profesionale, manageriale şi morale, reflectate prin calificativele "Foarte bine" primite în ultimii 4 ani şcolari lucraţi efectiv la catedră în funcţii didactice sau în funcţii de conducere din unităţi de învăţământ/inspectorate şcolare/casele corpului didactic/Palatul Naţional al Copiilor ori în funcţii de îndrumare şi control din inspectorate şcolare, indiferent de perioada în care și-au desfășurat activitatea;
e) nu au fost sancţionate disciplinar în ultimele 12 luni anterioare desfășurării concursului, lucrate efectiv la catedră în funcţii didactice sau în funcţii de conducere din unităţi de învăţământ/inspectorate şcolare/casele corpului didactic/Palatul Naţional al Copiilor ori în funcţii de îndrumare şi control din inspectorate şcolare, indiferent de perioada în care și-au desfășurat activitatea;
f) nu au fost lipsite de dreptul de a ocupa o funcție de conducere în învățământ prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală;
D.1 Calificativul este un instrument de discriminare, daca ai gradul didactic corespunzator, esti expert manager, nu ai fost sanctionat disciplinar, nu este necesar calificativul anual;
D.2 La evaluarea CV-ului ( Anexa 3 la metodologie)
Daca nu esti abolvent de :studii aprofundate, masterat, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializaresi cursuri de perfectionare postuniversitare, in specialitate sau in management educational si finantare, studii juridice/economice, politici educationale, asigurarea calitatii educatiei, pierzi un punct la CV din cele 10 ce iti pot fi acordate. Conditiile legale sunt: sa ai gradul II si sa fii expert manager (poti deveni si prin cursurile de la CCD). Daca ai a doua facultate intr-un alt domeniu nu se ia in considerare.iar daca aceste masterate au atata greutate in punctarea Cv-ului, trebuie stiut cu 2 ani inainte, oricine care este absolvent de studii superioare poate urma aceste masterate.
Daca nu esti detinator al titlului de doctor pierzi inca 1 punct din cele 10 la proba de cv.
Deasemenea daca nu ai participat la stagii de formare/perfectionare in strainatate mai pierzi un punct la cv.
Deci : fara doctorat, masterat si stagii in strainatate abia poti promova proba CV-ului. (10-1-1-1=7)
Inca 1 punct este forte greu de obtinut din functiile de conducere, indrumare si control in inspectoratele scolare sau Ministerul Educatiei, membru in consiliul consultativ al specialitatii/al inspectoratului scolar, profesor metodist,responsabil de cerc pedagogic,membru in consiliul de administratie al inspectoratului scolar; Dupa parerea mea nici 1% dintre expertii manageri, care in conformitate cu legea au dreptul sa ocupe functia de director nu pot primii acest punt.
Deci 7-1= 6.
E. Nu prevede Metodologia cine face parte din comisia de elaborare a subiectelor, cine este Presedintele acestei Comisii Nationale, deci cine raspunde practic pentru aceasta activitate, cand se elaboreaza subiectel, nu explica ce intelege prin „aptitudini cognitive” si „abilitati manageriale” (termene?, ca pana acum a abundat de termene). Daca aceasta activitate de elaborare a subiectelor este externalizata ,cum se aude, in baza carei legi si cat a costat statul roman aceasta externalizare?
F. Organizarea concursul in același timp si pentru directori si pentru directori adjuncți, fara logistica necesară , cu același tip de comisie si la gradinite si la scoli generale si la licee si in urban si in rural, adică se bulverseaza tot sistemul.

MEMORANDUM PRIVIND JUSTIȚIA

Ca urmare:
A nerezolvării problemelor semnalate în memorandumul justiției din 2009 și a adăugării unor probleme suplimentare,
A scăderii dramatice a încrederii în justiție într-un singur an cu 13%,
A viziunii reductive a justiției, văzută doar prin prisma “luptei împotriva corupției”, eroare preluată și în MCV,
A refuzului actualului Consiliul Superior al Magistraturii de a-și îndeplini efectiv misiunea de garant al independenței justiției, inclusiv atunci când acest lucru a fost cerut de corpul magistraților, în situații precum limitele anchetei disciplinare sau penale având ca obiect pronunțarea unor hotărâri judecătorești, criticile aduse de actori importanți în actul de justiție, inclusiv de DNA, unor hotărâri definitive sau lămurirea interferenței dintre justiție și serviciile de informații,
A nerezolvării promovării într-un mod transparent în funcțiile de conducere și la Înalta Curte de Casație si Justiție,
A inexistenței unui instrument legal de revocare a membrilor CSM aleși,
A numirilor politice în funcțiile de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
A subfinanțării sistemului de justiție, bugetul alocat justiției pe cap de locuitor fiind cu mult sub media alocată în statele UE (e.g. suma acordată de stat pentru salariul unui judecător de fond pe dosar soluționat este sub 100 de lei, mai puțin de jumătate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din oficiu),
A inexistenței în multe instanțe si parchete a spațiilor proprii pentru magistrați și personalul auxiliar,
A folosirii în instanțe si parchete de aparaturi uzate fizic și moral, supuse oricând riscului unui blocaj definitiv,
A problemei resurselor umane în continuare acută, în lipsa suplimentării schemelor conform memorandumurilor asumate de Guvern din perspective implementării noilor coduri,
A salarizării inechitabile și discriminatorii dintre magistrații aflați în poziții similare,
A păstrării instanțelor sub autoritatea financiară a Ministerului Justiției, instituție cu evidentă conotație politică,
A zecilor de mii de litigii cauzate de un cadru legislativ incoerent (e.g. salarizare ori taxa auto/timbru de mediu) ce au implicat atât un efort extraordinar pentru instanțe cât și costuri financiare semnificative pentru stat și cetățeni,
A disfuncționalităților create de aplicarea noilor coduri, în special în materie penală,
A supraaglomerării instanțelor de fond (la un program de 8 ore pe zi, un judecător de fond ar trebui să aloce un timp mediu de soluționare pe dosar de mai puțin de 2 ore, durată absolut imposibilă),
A problemelor ridicate de modul de acțiune al Inspecției Judiciare în ceea ce privește respectarea independenței judecătorului în pronunțarea hotărârilor și unitatea de măsură în acțiune,
A temerii instaurate de Inspecția Judiciară prin modul arbitrar și abuziv în care au fost cercetați magistrații cu privire la soluțiile pronunțate,
A mutării actului de judecată din instanțe în spațiul public prin expunerea mediatică excesivă a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informații repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase și prin informarea incompletă a publicului în anchetele penale, fiind omise soluțiile favorabile persoanelor acuzate,
A nesocotirii importanței dreptului la apărare, inclusiv din perspectiva recunoașterii confidențialității client – avocat,
A perpetuării în spațiul public a unei justiții primordial represive,
A nerezolvării situației fostului serviciului secret SIPA, care a urmărit și șantajat magistrați,
A nepublicării procedurii efective urmare de CSAT, când s-a verificat situația ofițerilor acoperiți în rândul magistraților,
A neclarificării de către CSM și alte instituții a interferenței dintre justiție și servicii de informații, în condițiile în care justiția a fost calificata ca fiind “câmp tactic” pentru SRI, a lipsei de explicații privind modul în care serviciile de informații cooperează cu sistemul judiciar în cadrul anchetelor penale, precum și faptul că SRI face verificări anterioare numirilor în funcțiile publice,
Având în vedere că toate aceste aspecte afectează în mod direct independența justiției, Adunările Generale ale judecătorilor și procurorilor din România adoptă în intervalul 5 septembrie – 16 septembrie 2016 prezentul Memorandum prin care solicită respectarea independenței sistemului judiciar și implementarea următoarelor măsuri:
1. Justiția trebuie să aibă ca și preocupare esențială protecția, promovarea și garantarea tuturor drepturilor și libertăților cetățenești. În fața judecătorului cetățeanul este egal cu statul.
2. Celelalte puteri trebuie să asigure o independență reală a justiției, lipsită de orice tip de influențe, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil și accesibil, suport financiar, logistic și uman suficient pentru o justiție eficientă, modernă și de calitate.
3. Respectarea independenței instanțelor, a principiului separării puterilor în stat, a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei, precum și a egalităţii de arme dintre acuzare și apărare.
4. Garantarea şi respectarea statutului magistraților, independenței acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzătoare și asigurarea unor condiţii de muncă decente în sistemul judiciar.
5. În exerciţiul funcţiilor lor, judecătorii şi procurorii trebuie să fie şi să apară independenţi unii de ceilalţi, conform rolului ce revine fiecaruia.
6. Proceduri transparente în numirea în funcțiile de conducere din Ministerul Public. Eliminarea factorului politic din numirile în funcțiile de conducere din Ministerul Public.
7. Publicarea de către Comisia Europeană a metodologiei pe care o urmează în redactarea raportului privind MCV, a numelui experților consultați și a tuturor ONG-urilor și instituțiilor consultate cu privire la sistemul de justiție din România.
8. Asigurarea unei finanțări corespunzătoare bunei funcționări a justiției ca serviciu public. Înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială.
9. Preluarea efectivă a atribuțiilor referitoare la gestionarea bugetelor instanțelor de către ÎCCJ, așa cum prevede legea.
10. Adoptarea urgentă de măsuri legislative în ceea ce privește procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum și alte măsuri de natură a eficientiza activitatea acestei instituții.
11. Revizuirea competențelor Inspecției Judiciare pentru a se înlătura posibilitatea afectării independenței magistraților și vicierea actului de justiție prin exercitarea/declanșarea unor verificări similare controlului judiciar.
12. Asigurarea unei transparențe depline în cooperarea instituțională cu serviciile de informații, respectarea strictă a cadrului legal și asigurarea unui control jurisdicțional și civil efectiv asupra activității acestora.
13. Crearea unui corp de poliție judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public și crearea prin lege a unei autorități civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privința garanțiilor tehnice și legale.
14. Respectarea standardelor europene în materia prezumției de nevinovăție în acord cu Directiva Parlamentului European și a Consiliului, aprobată la data de 12 februarie 2016 de miniștrii statelor membre ale UE prin consolidarea legislației interne.
15. Garantarea independenței funcționale a procurorului, atât față de Executiv cât și în raport de ierarhia internă, în conformitate cu statutul acestuia de magistrat și de reprezentant al autorității judecătorești.
16. Relația dintre justiție și orice altă putere sau instituție a statului trebuie să fie stabilită prin legi ori protocoale care sunt publice, motiv pentru care CSAT trebuie să desecretizeze și să publice toate hotărârile acestei instituții care au efect asupra activității procurorilor sau judecătorilor.
17. Publicarea de către CSAT a procedurii urmate în vederea verificări concrete în ce privește existența unor persoane infiltrate în sistemul judiciar, angajați / colaboratori / informatori ai serviciilor de informații.
„Magistrații își rezervă dreptul de a apela la toate formele democratice de acțiune pentru ca aceste solicitări să fie puse în practică.", se anunţă în memorandum.


duminică, 11 septembrie 2016

România "ne-resetabilă" şi moştenirea "neamului prost

 Doru Pop – Conf. universitar la Babes-Bolyai Cluj:
Mai scurt, manelizarea Romaniei sau cum a explicitat Madalin Voicu cu ani in urma: „tiganii, din nationalitate conlocuitoare vor deveni nationalitate inlocuitoare”.., in loc sa se romanizeze tiganii, se tiganizeaza romanii, e mult mai simplu si pe intelesul tuturor.
România „ne-resetabilă” şi moştenirea „neamului prost”
 „Resetarea” societăţii în care trăim nu este posibilă pentru că purşisimplu nu există resursele   umane pentru a o realiza.
Marea problemă a României contemporane este golirea demografică. Catastrofa noastră este una biologică, ceea ce produce cumplite efecte politice.
Aşteptând această resetare, demonstrăm că suntem o comunitate care aşteaptă minuni din nimic.
Pare o constatare cinică, dar e o tristă realitate: România nu are oameni,nu are fondul genetic pentru a fi altceva decât ceea ce este acum.
De trei ori România a fost secătuită de cele mai bune resurse umane ale sale. Oameni de calitate, bărbaţi curajoşi şi femei inteligente, cetăţeni bine educaţi   şi intelectuali formaţi de-a lungul câtorva generaţii au fost ucişi sau au fugit din acestă ţară.  Am asistat nepăsători la decimarea biologică a celor mai buni dintre noi.
Naţiunile şi popoarele nu sunt un sac fără fund, bazinul lor genetic nu regenerează la nesfârşit. În teoria politică există o ştiinţă numită demografie politică, specializată în studierea efectelor transformărilor care au loc la nivelul structurii populaţiei asupra societăţii în ansamblul ei.
Funcţionarea unor sisteme politice sau disfuncţionalitatea socială nu pot fi înţelese fără studierea dinamicii populaţionale.
În întreaga lume asistăm la nişte transformări demografice fără precedent, iar dezechilibrele demografice au fost mereu o sursă pentru marile conflicte globale sau regionale.
Al Doilea Război Mondial
Aş vrea să atrag atenţia asupra efectelor negative ale acestei schimbări demografice pentru istoria recentă a naţiunii noastre şi asupra modului cum arată instituţiile publice şi private de la noi. Pretutindeni vedem surogate de profesionişti publici, fantoşe de politicieni, profesori contrafăcuţi, medici incompetenţi.
Peste tot întâlnim o lipsă cumplită de profesionalism şi ne ciocnim de zidul     competenţelor false.
De unde provin aceste defecte congenitale, extinse la nivel naţional? Din epuizarea demografică!
Prima golire demografică s-a produs la începtul secolui trecut şi a fost o consecinţă nefastă a celor două războaie mondiale.
În urma conflagraţiilor mondiale, România a pierdut, cumulat, aproape 10% din populaţie, mai ales de sex masculin.
Conform estimărilor, în urma primului conflict global am pierdut peste 600.000 de oameni (civili şi militari), iar în cel de-Al Doilea Război Mondial au murit peste 500.000 de oameni (civili şi militari).
La pierderile cumulate trebuie să adăugăm şi victimele Holocaustului şi pe cele ale pogromurilor rasiale, ceea ce înseamnă cel puţin încă 1,2 milioane de oameni. Catastrofa demografică a continat şi în România stalinistă. Urmând modelul sovietic, statul român a demarat un proces de epurare demografică pe criterii de clasă, orientându-se mai ales împotriva elitelor sociale şi intelectuale.
Astfel, conform evaluărilor din Raportul Tismăneanu, se pare că ar fi vorba de 350 de mii de victime – deşi alţi cercetători susţin că între 1948 şi 1989 au fost ucise 1,2 milioane de persoane.
Oricum încă 10% din cetăţenii statului român au fost eliminaţi, şi nu vorbim doar despre elita politică.
A fost distrusă o întreagă pătură medie, inteligentă şi valoroasă: săteni bogaţi, preoţimea educată, precum şi o mare parte a intelectualităţii urbane (medici, avocaţi, jurnalişti).
Evreii şi etnicii germani
La aceste victime politice se adaugă cumplita dispariţie a unor etnii întregi, care are consecinţe grave pe ansamblu.
Pierderea irecuperabilă a cel puţin două etnii foarte importante pentru structura socială a statului român modern, evreii şi etnicii germani, este incomensurabilă.
În aceeaşi perioadă au plecat din România aproape jumătate de milion de evrei (conform statisticilor din 1947 erau peste 400 de mii de evrei în statul român), dar distrugerea este şi mai mare, dacă ţinem cont că în 1930 România Mare număra peste 750 de mii de etnici evrei, în timp ce astăzi mai există doar 6.000 de persoane care se declară de această etnie.
Evreimea românească a avut un rol de urbanizare, de racordare la valorile cosmopolite şi de stimulare a vieţii artistice, culturale şi economice.
Să nu uităm nici că Nicolae Ceauşescu a primit jumătate de miliard de mărci pentru alţi aproape 200 de mii de etnici germani, pe care i-a vândut ca pe nişte bunuri de export.
Numai că, tot conform recensământului din 1930, ştim faptul că România avea peste 745 de mii de etnici germani. Astăzi mai sunt puţin peste 60.000. România a mai pierdut aproximativ 10% dintre cetăţeni, dintre care mulţi reprezentau o elită socială, modele publice de comportament.
Exodul după 1989
A treia şi cea mai mare golire demografică a avut loc după 1989. Deşi statisticile nu sunt concludente, pentru că mulţi români şi-au luat lumea în cap,
pur şi simplu au plecat fără să se mai uite în urmă şi fără să oficializeze această plecare, se estimează că undeva între 2,5 şi 3 milioane de concetăţeni au emigrat în ultimii 25 de ani.
Numai în 2007 au plecat voluntar aproape o jumătate de milion de români.
Şi nu au plecat infractorii, leneşii sau ignorantii. Au plecat tinerii de până în 35 de ani, oameni educaţi şi bine pregătiţi profesional, bărbaţi şi femei curajoşi şi cu iniţiativă,
cu profil psihologic de învingători, indivizi gata să muncească, dispuşi să facă eforturi remarcabile de adaptare la o nouă societate. Iarăşi, ce aveam mai bun din punct de vedere demografic.
Golirea etnică a dus şi la atingerea limitelor morale şi etice. Pentru că mârlănia şi primitivismului comportamentelor nu se schimbă peste noapte.
Lipsa de decenţă şi eleganţă în comportamentele publice nu pot fi predate sau învăţate din manuale de „bune maniere”.
Cine a luat locul acestor oameni, pentru că, de fiecare dată, după fiecare golire demografică, locurile goale au fost umplute de cineva?
Din păcate în locul unor oameni cinstiţi şi educaţi, instituţiile româneşti au fost populate cu hoţi şi şarlatani. În locul unor intelectuali de calitate am fost obligaţi să punem analfabeţi şnapani,
în locul unor oameni capabili să dialogheze civilizat, am adus făpturi care urlă şi creaturi care înjură şi scuipă, ghiolbanii şi primitivii i-au înlocuit pe oamenii inteligenţi şi serioşi,
urmând vechea filosofie mioritică: nimeni nu este de neînlocuit, cum nu se poate mai FALS.
Cu cât te pricepi mai puţin la un lucru, cu atât ai şanse mai mari să fii pus într-o funcţie care să-ţi permită să administrezi acel domeniu. Incompetenţa a devenit la noi o formă de calificare.
Miliţienii au ajuns profesori de democraţie, turnătorii au devenit instructori de etică şi morală, iar nulităţile s-au transformat în modele de comportament.
Cand vulgaritatea şi nesimţirea sunt substitutele bunei-creşteri, nu mai e nimic de făcut, nu mai poţi dobândi deprinderi civilizate la doctorat.
Pseudo-intelectualitatea compusă dintr-o clică nepotistă s-a instaurat definitiv şi confortabil în fotoliile lăsate libere de oamenii de calitate, diverşi mitocani iau drept libertate de exprimare sudalmele, şi orice semianalfabet care crede că vorbirea este egală cu inteligenţa îşi dă cu părerea despre cum ar trebui să arate lumea.
Farsorii dansează goi pe scena publică, mimând societatea civilă, iar mass-media este plină de ipochimeni care nu cunosc regulile de gramatică elementara, nimic nu-i împiedică să debiteze aberaţii.
Impostura academică pe care o vedem expusă zilnic este doar vârful de aisberg, cu cât coborâm mai jos în infrastructura demografică a ţării în care trăim, vedem pretutindeni dezastrul.
Din păcate, el se produce de mai bine de o sută de ani, de un secol şi mai bine asistăm cum se instalează domnia neamului prost – mai ales din punct de vedere moral,
nu doar organizaţional sau administrativ. Daca astazi suntem o natiune distrusa, nu e din cauza disparitiei fabricilor si uzinelor, aceasta fiind doar o consecinta, ci din cauza factorului UMAN, calitatea acestuia din urma stand in numarul de like-uri pe Facebook..
Am înlocuit neamul bun cu neamul prost, iar neamul prost continua să  se perpetueze.Democratia are multe plusuri,dar si  un urias minus, lipsa oricarui criteriu de selectie a liderilor.
Acolo, în rădăcina ADN-ului nostru, reformele şi resetarea sistemului nu mai înseamnă nimic, Romania este o colonie.., vasala multora, dar mai ales neamului prost.