De Ce corupția este aproape
inexistentă în Monarhii. Ce efect ar avea reinstaurarea Monarhiei asupra
corupției din România
Transparency
International a publicat topul celor mai puțin corupte țări din lume, unde opt
din primele 11 poziții sunt ocupate de Monarhii. Victor Alistar,
directorul executiv al Transparency International România, a explicat pentru DC News ce
legătură există între forma de guvernământ și nivelul de corupție dintr-o țară
și ce efect ar avea asupra corupției din România reinstaurarea Monarhiei.
Există
vreo legătură între forma de guvernământ și Indicele de Percepție a Corupției?
“Da, există. Gândiți-vă că partidele
politice la alegeri au nevoie de acces la resurse și de cele mai multe ori nu
sunt resurse transparente. Funcția prezidențială fiind cea care se schimbă,
există o relație directă între stabilitatea funcției de șef al statului și
nivelul de corupție politică. Al doilea motiv este reprezentat de faptul că în
țările care sunt monarhii, Parlamentele au un rol proeminent mai puternic decât
în țările care sunt republici, deoarece controlul Guvernului se face partajat
între Parlament și președinte. Și al treilea motiv este că funcția de garant al
legalității și al statalității este una care nu este dependentă de conjuncturi
economico-politice”.
O
eventuală reinstaurare a Monarhiei în România ar putea duce la scăderea
nivelului corupției din țară?
“Da, absolut! Eu sunt convins de
chestiunea asta. Și nu are legătură cu faptul că suntem unii pro-monarhiști și
alții mai puțin monarhiști, ci are strict legătură cu stabilitatea poziției,
care nu necesită tipuri de compormisuri între grupurile de interese și
grupurile politice, pe de-o parte. Pe de altă parte, planurile de societate
sunt pe termen mediu și lung, ceea ce creează predictibilitate.
Predictibilitatea este un element esențial al transparenței. Această formă de
guvernământ este mai puțin predispusă la corupție”.
Cum
explicați căderea României cu cinci poziții față de anul trecut, până pe 69?
“Este mai degrabă o sancționare a
neatingerii așteptărilor care au fost stabilite. Faptul că România a scăzut
față de anul trecut, deși corupția în sine nu este mai mare, are strictă
legătură cu faptul că așteptările erau foarte mari. Restructurarea rețelelor
mafiote nu s-a întâmplat la nivelul așteptării, iar acesta este un viciu de
percepție a corupției. Și întotdeauna când vorbim de percepție, vorbim de
încredere. Deci mai degrabă nu putem să spunem că se sancționează o creștere a
corupției, ci o neatingere a unui target așteptat în combaterea corupției”.
SURSA : DC News
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu