"O lovitură demnă de Putin". "Ungaria e primul stat UE care pune în discuţie prezumţia că democraţia e ireversibilă". "Noua Constituţie aboleşte practic libertăţile personale în cadrul Ungariei şi, prin extinderea cetăţeniei la minorităţile ungare de peste hotare, ameninţă stabilitatea din regiune". Ce poate face UE pentru a pedepsi Ungaria. "Financial Times" ia la bani mărunţi situaţia din ţara vecină şi eventualele remedii, într-o serie de comentarii şi articole.
Uniunea Europeană are puterea de a acţiona şi a corecta încălcările valorilor democratice din Ungaria, scrie "Financial Times", într-un comentariu. Potrivit articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, Consiliul European poate suspenda de facto dreptul de vot al unui stat membru care încalcă valorile-cheie ale Uniunii Europene, inclusiv valorile ce ţin de libertate, democraţie şi respectarea drepturilor omului. Şi poate lua această decizie cu majoritate calificată, ceea ce înseamnă că procedura nu poate fi blocată printr.un veto.
Modificarea a fost introdusă în Tratatul de la Nisa (2000), anul în care 14 din cele 15 state de atunci ale UE au boicotat Austria în cadrul Uniunii, după ce la guvernare în această ţară a venit partidul de extremă dreapta al lui Jörg Haider. La acea vreme însă, Comisia Europeană şi celelalte instituţii UE nu au participat la boicot pentru că nu exista încă mecanismul acesta de apărare a democraţiei în cadrul UE. Mecanismele există deci, la fel, şi precedentul. Asfel, provocarea pe care o prezintă Ungaria este una de natură politică. Nu se pune problema dacă UE poate să acţioneze, ci dacă vrea să acţioneze.
Democraţia în cadrul UE nu e ireversibilă
În editorialul publicat pe 4 ianuarie, FT apreciază că ceea ce se întâmplă în această ţară echivalează cu o lovitură constituţională. Noua Constituţie a Ungariei, care a intrat în vigoare pe 1 ianuarie, împreună cu un mănunchi de legi adoptate rapid la finele anului, au eliminat orice control şi echilibru între puterile statului, dându-le pe toate guvernului ungar şi partidului de guvernare - Fidesz. Iar regulile electorale au fost schimbate în aşa fel încât partidul premierului Orban să fie sigur că se va menţine la putere încă un mandat. Schimbările legislative dau guvernului o influenţă fără precedent asupra presei, sistemului judiciar, băncii centrale şi autorităţilor de reglementare bugetară. În alte cazuri, Orban îşi va exercita puterea prin intermediul unor comitete în fruntea cărora a numit oameni din partid pentru un mandat de nouă ani şi care pot fi înlocuiţi doar cu ajutorul a două treimi din voturile Parlamentului.
În sfera legală, un prieten apropiat al lui Viktor Orban este cel care deţine puterea de a numit judecători. Iar Curtea Constituţională a intrat şi ea sub papuc. Fidesz a mers mult prea departe şi în ceea ce priveşte impunerea autorităţii statului asupra religiei. A redus numărul cultelor oficiale la 14. Iar acestea nu includ nicio altă religie din lume în afară de creştinism şi iudaism.
Cele mai multe din aceste măsuri sunt, din start, incompatibile cu statutul Ungariei de membră UE. Bruxelles-u şi restul statelor UE ar trebui să se alăture SUA şi să condamne vehement derapajele. Pentru că ele expun şi carenţele legislaţiei UE. În timp ce candidaţii la aderare trebuie să demonstreze că respectă toate normele democratice, celor care sunt deja în UE şi încalcă aceste norme nu li se aplică pedepse sau corecţii Pe măsură ce UE se extinde către ţări care au rădăcini democratice mai şubrede, aceste carenţe trebuie rezolvate. Ungaria este primul stat UE care pune în discuţie prezumţia că democraţia e ireversibilă. Şi, în contextul turbulenţelor economice din Europa, ar putea să nu fie ultima.
O lovitură ungurească "demnă de Putin"
A trece cu privirea traseul lui Viktor Orban de la militant anti-comunist la xenofob populist înseamnă a repeta aceeaşi greşeală pe care UE a făcut-o în cazul Greciei. Pentru că turbulenţele din micile state UE pot însemna pericole mari după colţ, scrie FT, într-un alt comentariu dedicat situaţiei din Ungaria.
Modificarea a fost introdusă în Tratatul de la Nisa (2000), anul în care 14 din cele 15 state de atunci ale UE au boicotat Austria în cadrul Uniunii, după ce la guvernare în această ţară a venit partidul de extremă dreapta al lui Jörg Haider. La acea vreme însă, Comisia Europeană şi celelalte instituţii UE nu au participat la boicot pentru că nu exista încă mecanismul acesta de apărare a democraţiei în cadrul UE. Mecanismele există deci, la fel, şi precedentul. Asfel, provocarea pe care o prezintă Ungaria este una de natură politică. Nu se pune problema dacă UE poate să acţioneze, ci dacă vrea să acţioneze.
Democraţia în cadrul UE nu e ireversibilă
În editorialul publicat pe 4 ianuarie, FT apreciază că ceea ce se întâmplă în această ţară echivalează cu o lovitură constituţională. Noua Constituţie a Ungariei, care a intrat în vigoare pe 1 ianuarie, împreună cu un mănunchi de legi adoptate rapid la finele anului, au eliminat orice control şi echilibru între puterile statului, dându-le pe toate guvernului ungar şi partidului de guvernare - Fidesz. Iar regulile electorale au fost schimbate în aşa fel încât partidul premierului Orban să fie sigur că se va menţine la putere încă un mandat. Schimbările legislative dau guvernului o influenţă fără precedent asupra presei, sistemului judiciar, băncii centrale şi autorităţilor de reglementare bugetară. În alte cazuri, Orban îşi va exercita puterea prin intermediul unor comitete în fruntea cărora a numit oameni din partid pentru un mandat de nouă ani şi care pot fi înlocuiţi doar cu ajutorul a două treimi din voturile Parlamentului.
În sfera legală, un prieten apropiat al lui Viktor Orban este cel care deţine puterea de a numit judecători. Iar Curtea Constituţională a intrat şi ea sub papuc. Fidesz a mers mult prea departe şi în ceea ce priveşte impunerea autorităţii statului asupra religiei. A redus numărul cultelor oficiale la 14. Iar acestea nu includ nicio altă religie din lume în afară de creştinism şi iudaism.
Cele mai multe din aceste măsuri sunt, din start, incompatibile cu statutul Ungariei de membră UE. Bruxelles-u şi restul statelor UE ar trebui să se alăture SUA şi să condamne vehement derapajele. Pentru că ele expun şi carenţele legislaţiei UE. În timp ce candidaţii la aderare trebuie să demonstreze că respectă toate normele democratice, celor care sunt deja în UE şi încalcă aceste norme nu li se aplică pedepse sau corecţii Pe măsură ce UE se extinde către ţări care au rădăcini democratice mai şubrede, aceste carenţe trebuie rezolvate. Ungaria este primul stat UE care pune în discuţie prezumţia că democraţia e ireversibilă. Şi, în contextul turbulenţelor economice din Europa, ar putea să nu fie ultima.
O lovitură ungurească "demnă de Putin"
A trece cu privirea traseul lui Viktor Orban de la militant anti-comunist la xenofob populist înseamnă a repeta aceeaşi greşeală pe care UE a făcut-o în cazul Greciei. Pentru că turbulenţele din micile state UE pot însemna pericole mari după colţ, scrie FT, într-un alt comentariu dedicat situaţiei din Ungaria.
Premierul Ungariei este dovada vie a traseului familiar de la haos economic la tiranie politică. Uniunea Europeană a avut două mari proiecte după căderea Zidului Berlinului: moneda unică şi extinderea democraţiei către Est. Euro are de înfruntat azi pericole serioase. Iar Orban transmite un mesaj puternic în privinţa pericolelor pe care le are de înfruntat democraţia. Noua Constituţie e croită pentru a alimenta ambiţia partidului unic. Aboleşte practic libertăţile personale în cadrul Ungariei şi, prin extinderea cetăţeniei la minorităţile ungare de peste hotare, ameninţă stabilitatea din regiunea extinsă, diversă din punct de vedere etnic. Constituţia consfinţeşte controlul statului asupra conştiinţei personale şi religiei. Avortul şi căsătoriile între persoane de acelaşi sex sunt scoase în afara legii.
Paradoxal pentru un politician atât de visceral în ostilitatea sa faţă de Rusia post-sovietică, Viktor Orban practică o versiune de democraţie ce i-ar smulge aplauze lui Vladimir Putin. Ca şi în Rusia lui Putin, domnia legii este subordonată dorinţei partidului unic. Ca şi în Rusia, ungurii pot încă să voteze şi să protesteze, iar presa privată poate să critice. Dar este o democraţie falsă. Instituţiile statului, tribunalele şi posturile publice sunt ţinute strâns în mâinile Fidesz. Partidul arată cu degetul haosul moştenit de la guvernul socialist, laolaltă cu incompetenţa şi corupţia. Dar premierul Orban a depăşit orice graniţă rezonabilă pentru a atinge scopul repunerii pe picioare a ţării. Un conducător nu îşi poate extrage autoritatea din păcatele predecesorilor săi democratici. Orban a apucat cu ambele mâini şansa de a juca o carte a naţionalismului ungar în vreme de criză. Ceea ce îl transformă din ideolog în oportunist radical.
Unii autocraţi mizează pe speranţele şi aspiraţiile oamenilor. Un asemenea autocrat e premierul turc, Recep Tayyip Erdogan. Alţii preferă să se joace cu prejudecăţile şi temerile oamenilor, iar Orban face parte din această a doua categorie. O strategie economică de tip "lup singuratic" - desprinderea de politicile UE şi cele ale FMI provine din acelaşi scenariu naţionalist.
Dar, aşa cum o demonstrează actuala situaţie, această reţetă economică a eşuat. Reducerile de taxe nu au redus deficitul şi datoriile Ungariei. Obligaţiunile guvernamentale au ajuns la nivelul "junk" (nerecomandat investiţiilor). Investitorii străini nu se mai pot baza pe un stat de drept. Ungaria se îndreaptă către faliment. Nimic din toate acestea nu scade pericolul pe care îl reprezintă Fidesz. Opoziţia centristă nu a câştigat mai nimic din scăderea de popularitate a lui Orban, în schimb a câştigat dreapta radicală - Jobbik - cu care Orban a tot flirtat în ultima vreme.
Europa poate interveni
Iar protestatarii au nevoie de organizare şi leadership în Ungaria şi de sprijin din exterior. Dacă Vestul poate cere libertate politică în Maghreb sau în Belarus, cu siguranţă poate face acelaşi lucru şi pentru Europa centrală. Primul pas poate fi ca restul liderilor UE să-şi facă public dezacordul faţă de politica Fidesz. Unde sunt declaraţiile dure din partea Angelei Merkel, ale lui Nicolas Sarkozy sau David Cameron?
Un al doilea pas ar fi ca miniştrii unguri să fie "eliminaţi din joc" la reuniunile Uniunii Europene.
Grecia ar fi trebuit să funcţioneze ca un semnal de alarmă pentru Eurozonă. Ungaria accentuează acum riscurile politice ale unui eşec economic. Dreapta naţionalistă câştigă teren peste tot în Europa. - de la "Adevăraţii Finlandezi" la Partidul Libertăii în Olanda şi Frontul Naţional în Franţa. Ţările cu tradiţii democratice mai slabe sunt cele mai vulnerabile. Europa ar trebui să fi văzut până acum pericolul contagiunii.
SURSA : ADEVARUL.RO
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu