joi, 14 aprilie 2011

ANI a sesizat DNA in cazul Melania Mandas Vergu. Fosta consiliera a ministrului Educatiei este acuzata de incompatibilitate si de schimbarea destinatiei unor fonduri europene

de Attila Biro HotNews.ro
Joi, 14 aprilie 2011, 10:01 Dosare Anticoruptie

Melania Mandas Vergu
Foto: Agerpres
ANI a anuntat intr-un comunicat oficial ca a sesizat DNA in cazul fostului consilier ministerial Melania Mandas Vergu. Inspectorii ANI sustin ca Vergu ar fi utilizat diverse sume de bani provenite dintr-o finantare europeana pentru a-si renova apartamentul. ANI o mai acuza pe fosta consiliera si de incompatibilitate. Melania Mandas Vergu a detinut functia de consilier personal al ministrului Daniel Funeriu din decembrie 2009 pana in iunie 2010 cand si-a dat demisa dupa aparitia in presa a informatiilor legate de cheltuirea improprie a fondurilor europene. Decizia de incompatibilitate formulata de ANI nu este definitiva; ea poate fi contestata in instanta.


ANI a transmis joi, 14 aprilie, un comunicat prin care anunta ca a constatat starea de incompatibilitate a Melaniei Mandas Vergu, fosta consiliera a ministrului educatiei. In acelasi comunicat, ANI a mai mentionat ca, in urma verificarilor, inspectorii agentiei au descoperit ca Vergu a utilizat in mod impropriu aproape 500.000 lei dintr-o finantare europeana pentru a-si renova propriul apartament si pentru alte achizitii neprevazute in contractul de finantare. Vezi mai jos comuncatul ANI:

Dupa exprimarea punctului de vedere de catre doamna Melania VERGU, conform prevederilor art. 21 din Legea nr. 176/2010, inspectorul de integritate a considerat ca sunt elemente in sensul incalcarii legislatiei in vigoare, dupa cum urmeaza:

1.Indicii temeinice privind savarsirea de catre doamna Melania VERGU a infractiunii impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, prevazuta si pedepsita de art. 182, alin. (2) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, ca urmare a schimbarii, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea.
  • La data de 22.02.2010, dupa semnarea Contractului de finantare nr. POSDRU/60/2.1/S/20143 (la data de 18.11.2009), doamna Melania VERGU, manager de proiect si administrator al S.C. Edu Tim Consultanta Europeana S.R.L., a schimbat sediul social al S.C. Edu Tim Consultanta Europeana S.R.L., in baza unui contract de comodat.
  • Sediul initial al Proiectului POSDRU/60/2.1/S/20143, conform cererii de finantare depusa de S.C. Edu Tim Consultanta Europeana S.R.L., se afla pe Bulevardul Aviatorilor, sector 1, Bucuresti.
  • Activitatile manageriale si administrative ale Proiectului POSDRU/60/2.1/S/20143 au fost, in fapt, efectuate la un imobil situat in Bucuresti, sector 1, Strada Ion Campineanu, aflat in proprietatea doamnei Melania VERGU, in care aceasta isi are si domiciliul.
In cadrul Proiectului POSDRU/60/2.1/S/20143, au fost raportate si decontate cheltuieli majore efectuate cu schimbarea destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Comunitatilor Europene, reprezentand plati in valoare totala de 486.872,00 lei, dupa cum urmeaza:
  • amenajarea sediului, conform contractului de furnizare nr. 63/14.04.2010, in valoare de 102.000,00 lei,
  • proiectare-montarecentrala termica, conform actului aditional la contractul de furnizare nr. 63/14.04.2010, in valoare de 6.722,00 lei,
  • achizitie mobilier, conform contractului de furnizare nr. 176/08.06.2010, in valoare de 75.630,00 lei,
  • achizitie echipamente de calcul, aparatura video si foto, conform contractului de furnizare nr. 63/14.04.2010, in valoare de 294.117,00 lei.

2.Indicii temeinice privind savarsirea de catre doamna Melania VERGU a infractiunii de conflict de interese, prevazuta si pedepsita conform prevederilor art. 2531 din Codul Penal al Romaniei, constand in indeplinirea unui act ori participarea la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura.
  • La data 24.12.2009, doamna Melania VERGU a fost numita in functia de Consilier Personal in cadrul Cabinetului Ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
  • La data de 18.11.2009, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale  Directia Generala Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) a aprobat Cererea de Finantare cu titlul Practica sa inveti, invata sa practici, nr. 20143/08.10.2008, pentru o finantare nerambursabila, in valoare de 14.678.765,45 lei.
  • La data de 27.01.2010, data la care doamna Melania VERGU detinea functia de Consilier Personal al Ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, a fost incheiat Contractul de finantare nr. POSDRU/60/2.1/S/20143, intre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale  Directia Generala Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) si S.C. Edu Tim Consultanta Europeana S.R.L.
  • Obiectivul general al Proiectului POSDRU/60/2.1/S/20143 consta in cresterea gradului de informare si constientizare asupra rolului programelor de pregatire practica in dodandirea competentelor profesionale de catre elevi si studenti, precum si in cresterea ocupabilitatii si insertiei acestora pe piata muncii.
Activitatile prevazute in proiect, conform cererii de finantare, erau stabilite a se derula in unitatile de invatamant din mediul rural si urban din Romania, aspect care releva conflictul de interese in ceea ce priveste beneficiul patrimonial intervenit la data la care doamna Melania VERGU a fost numita in functia de Consilier Personal in cadrul Cabinetului Ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, data la care aceasta detinea in cadrul Proiectului, atat calitatea de manager de proiect, cat si pe cea de administrator al S.C. Edu Tim Consultanta Europeana S.R.L.

Avand in vedere cele de mai sus, s-a procedat la intocmirea raportului de evaluare si s-au dispus urmatoarele:
  • Sesizarea Directiei Nationale Anticoruptie, in vederea efectuarii de cercetari cu privire la savarsirea de catre doamna Melania VERGU a infractiunii impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene, prevazuta si pedepsita de art. 182, alin. (2) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si a infractiunii de conflict de interese, prevazuta si pedepsita conform prevederilor art. 2531 din Codul Penal al Romaniei, aspecte asupra carora doar organele judiciare au competenta de a se pronunta;
  • Continuarea procedurilor de evaluare a averii dobandite impreuna cu familia, respectiv, a modificarilor patrimoniale intervenite in perioada exercitarii functiei publice de catre doamna Melania VERGU.

sâmbătă, 9 aprilie 2011

Pe Cseke si Hunor ii doare-n pusta ma-sii de Emil Cioran

Uite unde am ajuns cu tradarea asta de neam a PDL, care se caciuleste la UDMR sa le dea voturile in Parlament. Dupa ce autonomia teritoriala e ca si facuta odata cu promovarea euroregiunilor, basca legea aia vanduta de pedelisti prin "aprobare tacita", acum ungurii de la putere au ajuns sa-si bata joc de noi.
Kelemen Hunor a considerat el ca nu e nevoie de manuscrisele lui Emil Cioran. Ministrul ungur al Culturii romane (asa ceva nu s-a vazut niciunde pe planeta, rad si bosimanii de noi) n-a gasit de cuviinta sa participam la licitatia pentru cumpararea pretioaselor documente ale marelui filosof, intr-o licitatie de la Paris. Hunor bácsi e mult mai preocupat de chestiunile cu care se confrunta garda maghiara in Tinutul Secuiesc decat de i-a trecut lui Cioran prin cap.
Cand scriam cu o saptamana in urma ca UDMR a inceput pogromul impotriva romanilor, odata cu desfiintarea spitalelor, nu credeam ca o sa iasa cu morti si cu raniti. Attlila Cseke, alt monstru al iredentismului a trecut la fapte sa aplice planul de exterminare in masa a romanilor, o natie imbatranita si bolnava, numai buna de un genocid. Uite ca incepem sa ne numaram mortii, iar astia de la PDL stau si se uita, cu aceeasi frica de voturile din Parlament.
Daca nu e suficient, mai e si Laszlo Borbely, de la Mediu si Paduri. El deja lucreaza in taina, ungurii ne cumpara Ardelaul cu bucata, cu terenurile si cu padurile. Asta in vreme ce pe romani ii arde cu taxa auto si le da pe la nas cu programul Rabla. Era sa zic pogromul Rabla. Cam tot aia! Mai e un ungur la Educatie, mana dreapta a lui Funeriu, cel ce e grangure peste tineret si sport. Mai e un baiat de asta pe la Economie, altul joaca tare la Finante. Nu pot sa nu observ ca peste tot pe unde e un scandal in tara asta e si mana unui udemerist pe acolo. Bine, mai e si mana lui Tudy...
De cand a disparut Marko Bela de la conducere, parca i-a apucat strechea. Omul era mai echilibrat, mai avea si cultura, se gandea totusi si la tara in carea a crescut, il mai citise si pe Eminescu nu numai pe Petrofi Sandor. Dar de cand au venit "lupii tineri", astia n-au nici mama, n-au nici tata. Maghiarii din Romania sunt indemnati in bloc sa devina si cetateni ai Ungariei,ministere cheie sunt preluate de unguri, romanii mor deja. ce mai trebuie?!
Boc se face in continuare ca nu pricepe. Iar Basescu, ce sa mai vorbim, el s-a dus cu cateva luni in urma in Tinutul Secuiesc cu translator dupa el sa dea mana cu Laszlo Tokes, care l-a tinut ca prostul in ploaie. Asta in loc sa-i zica, de la obraz: "Ia, mai du-te, ba, in pusta ma-tii!"
Bogdan Comaroni

SURSA :   http://www.agentia.org/opinii/pe-cseke-si-hunor-ii-doare-n-pusta-ma-sii-de-emil-cioran-9018.html

Ca să nu uităm politrucii anilor 50 !

Repetarea celor mai triste perioade din istoria unui popor, fie ca este facuta din ignoranta sau, cel mai adesea, din slugarnicie, carierism si lichelism, reprezinta o crima impotriva acelui popor. 


MEDIAFAX :
Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a declarat, sâmbătă, la Sibiu, că "salariile cadrelor didactice ar trebui să fie mai mari", dar "România nu-şi permite acum aceste măriri salariale extinse la nivelul tuturor dascălilor", care ar însemna un efort financiar de două miliarde de lei anual.



Funeriu: România nu îşi permite acum măriri salariale extinse la nivelul tuturor dascălilor
Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a declarat, într-o conferinţă de presă, că Legea salarizării profesorilor pentru care Guvernul intenţionează să îşi asume răspunderea va aduce "echitate şi unitate" în sistemul de învăţământ, lucruri la care ţine foarte mult, transmite corespondentul MEDIAFAX.
"Cadrele didactice din toată România, pentru muncă egală, vor primi exact acelaşi salariu. Este clar pentru toată lumea, atât pentru mine, care sunt ministru al Educaţiei, cât şi pentru colegii mei, că salariile cadrelor didactice ar trebui să fie mai mari. Situaţia economică a României este de asemenea natură încât acestea sunt resursele ţării. Eu am ales încă de la instalarea în funcţie să fiu onest şi să nu vând iluzii, pentru că, de prea multe ori, cadrelor didactice din România li s-au vândut iluzii, niciodată onorate. Am încercat să nu fac acest lucru şi am preferat să spun adevărul, chiar dacă uneori este dificil, decât să mint frumos. Cred că acesta este primul semn de respect faţă de cadrele didactice", a declarat Daniel Funeriu.
Funeriu a afirmat că "este momentul" pentru onestitate şi atât dascălilor, cât şi românilor, în general, să li se spună care sunt resursele ţării şi ce se poate face cu acestea.
"Această paradă cu iluzii care s-a pus în faţa cadrelor didactice consider că este o eroare politică colectivă. Este momentul însă să fim oneşti, să spunem clar ce se poate şi să oferim credibilitate cadrelor didactice. A fost o greşeală politică colectivă şi este important să ieşim din criză, dar este şi mai important cu ce lecţie ieşim din criză. Ar fi de dorit să ieşim din criză mai conştienţi de greşelile noastre şi una dintre aceste greşeli a fost excesul de populism, în perioadă pre-electorală, când economia mergea bine. Este o greşeală pe care nu doresc să o mai repetăm", a spus Funeriu.
El a afirmat, citând datele oferite de Ministerul de Finanţe, că oferirea unor salarii mai mari tuturor profesorilor din România ar însemna un efort financiar anual de două miliarde de lei şi ar trebui disponibilizaţi 100.000 de bugetari.
"România nu-şi permite acum aceste măriri salariale extinse la nivelul tuturor dascălilor", a încheiat Funeriu.

Hărdău: Demisia lui Funeriu nu a fost cerută de parlamentari în genere, ci de sistemul educaţional

Preşedintele Comisiei de Învăţământ din Senat, Mihail Hărdău (PDL), afirmă că demisia lui Daniel Funeriu "din fruntea Ministerului Educaţiei nu a fost cerută de parlamentari în genere, ci de propriul sistem educaţional" şi îl invită "să nu caute ţapi ispăşitori în zona Parlamentului".

Hărdău: Demisia lui Funeriu nu a fost cerută de parlamentari în genere, ci de sistemul educaţional (Imagine: Adi Piclisan/Mediafax Foto)
Senatorul PDL Mihail Hărdău a afirmat, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă, că, având în vedere situaţia creată la nivelul salarizării profesorilor în învăţământul preuniversitar, îi solicită ministrului Daniel Funeriu "o analiză atentă a felului în care s-a promovat reforma în educaţie", transmite corespondentul MEDIAFAX.
"Apreciez că demisia din fruntea Ministerului Educaţiei nu a fost cerută de parlamentari în genere, ci de propriul sistem educaţional. Nu găsesc rostul şi suportul unor afirmaţii irealiste cum că demisia este cerută de unii parlamentari în scopuri personale", a arătat Hărdău.
Senatorul PDL l-a invitat public pe Daniel Funeriu "să nu caute în mod repetat ţapi ispăşitori în zona Parlamentului, inducând ideea că i se vânează postul şi să se uite mult mai îndeaproape".
Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, declara, marţi, întrebat în legătură cu solicitarea unor democrat-liberali de a-şi da demisia, că "demisia de obicei se cere atunci când nu rezolvi probleme".

Deputatul PDL de Arad Marius Gondor afirma că ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, trebuie să îşi dea demisia pentru "prejudiciile cauzate cadrelor didactice" prin întârzierea apariţiei unei legi care să stabilească modalitatea de calcul al salariilor în învăţământ.
Gondor declara, marţi, că în contextul în care ICCJ a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general privind aplicarea Legii 221/2008 referitoare la creşterile salariale în Educaţie, ministrul Funeriu trebuie să îşi prezinte demisia.
Marius Gondor preciza că la întâlnirea de luni cu Emil Boc nu a vorbit despre demisia ministrului şi nici nu i-a pronunţat acestuia numele când a formulat unele reproşuri faţă de situaţia din învăţământ, însă spunea că după apariţia deciziei ICCJ consideră că demisia ministrului este necesară.
ICCJ a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general privind aplicarea Legii 221/2008 referitoare la creşterile salariale în Educaţie, cadrele didactice având astfel dreptul la plata diferenţelor dintre drepturile salariale cuvenite potrivit OG 15/2008, aprobată prin legea 221.
"Gândul " relata că parlamentarii PDL i-au cerut premierului Emil Boc, luni, la întâlnirea de la Parlament, să ia în calcul înlocuirea lui Daniel Funeriu de la şefia Ministerului Educaţiei, nemulţumiţi de proasta gestionare a situaţiei care a dus la încă o asumare şi slaba comunicare a ministrului.
Haosul salarizării din învăţământ şi trecerea a încă unei legi privind Educaţia prin asumare a guvernului i-a revoltat pe parlamentarii democrat-liberali, care i-au cerut premierului Boc să ia în calcul înlocuirea lui Daniel Funeriu de la şefia Ministerului Educaţiei. Prezent luni în Parlament pentru a-i convinge pe deputaţii şi senatorii PDL de necesitatea asumării legii prin care se vor plafona salariile cadrelor didactice care au câştigat în instanţă venituri majorate, Emil Boc a fost întâmpinat cu plângerile pedeliştilor, scria "Gândul".
"Daniel Funeriu nici măcar nu este astăzi prezent aici ca să ne explice şi să-şi asume în faţa noastră acest proiect", i-a spus, prim-ministrului, deputatul Marius Gondor, susţinut de către colegul său, Marius Spânu: "I-am spus mai demult că se va ajunge la situaţia în care nu vor mai fi bani, dar nu a ascultat".
SURSA : MEDIAFAX

Incep sa apara „PILONII” REFORMEI !

Scris de Lucian Paulescu - ZIUADEVEST.ro
Joi, 07 Aprilie 2011 11:24
 Rectorul Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, Lizica Mihuţ, a reuşit să acceadă în funcţii importante (membru CNCSIS, structura care se ocupă cu cercetarea ştiinţifică în învăţământul superior românesc, de exemplu) în baza unui CV umflat, la propriu, cu date fie irelevante, fie cu afirmaţii false, fie cu… articole publicate, de-a lungul anilor, în presă şi botezate pompos studii ştiinţifice pe diverse teme. Am arătat deja cum acelaşi personaj a reuşit, parte şi în baza acestui CV, să pună mâna pe bani nemeritaţi din proiecte şi programe europene, unde apare fie ca director de proiect, fie ca membru în echipă deşi nu are competenţe în domeniile respective.
Vezi CV-ul rectorului
Ca fapt divers, chiar declaraţia sa de avere postată pe site-ul oficial al Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad (www.uav.ro) atestă că Lizica Mihuţ a încasat din aceste programe şi proiecte peste 140.000 lei într-un an, adică, aproape un miliard şi jumătate de lei vechi. Nu vom mai insista asupra acestui aspect dar vom analiza alte surprize scoase la lumină de acelaşi CV care, ignorat de cei cu drept de decizie, a permis ca Lizica Mihuţ să-şi construiască o nemeritată aură de specialist care i-a facilitat, printre altele, accesul în organisme importante şi chiar în postura de conducător de doctorat într-o disciplină pentru care nu are pregătirea superioară necesară, în afara diplomei de licenţă.
Lizica Mihuţ, o viaţă concentrată într-un… rând
Nu este vorba, evident, de întreaga sa carieră, ci de primii 48 ani de viaţă sau, mai precis, despre primii 25 de ani de experienţă profesională, după absolvirea, în 1968, a Universităţii din Timişoara. Nu găsim nici un detaliu concret despre ce a făcut Lizica Mihuţ în perioada 1968-1993, în afara menţiunii: „01.09.1968-01.10.1993-Profesor în învăţământul preuniversitar”. Evident că în aceşti ani, 25 la număr, Lizica Mihuţ a avut o activitate profesională însă, din CV, aceasta nu poate fi cuantificată. A predat în câteva şcoli şi licee din Arad însă rectorul de azi, conducător de doctorat în Gramatica limbii române, membru a diverse comitete şi comiţii care de care mai prestigioasă, autor de volume pe care le vinde studenţilor şi masteranzilor (parte dintre ei profesori titulari, cu grade didactice) nu a reuşit, la vremea respectivă, să ocupe post de profesor titular în vreuna dintre aceste unităţi de învăţământ preuniversitar din Arad.
Mai mult, din CV-ul care atestă parcursul profesional al Lizicăi Mihuţ lipseşte un capitol însemnat, de aproximativ un deceniu, în care a fost cadru didactic la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad. Există sute de foşti studenţi care au urmat cursurile predate de actualul rector al Universităţii „Aurel Vlaicu” la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”. Omisiunea în acest caz nu ascunde nimic altceva decât, eventual, o problemă de caracter a celei care şi-a publicat CV-ul detaliat pe site-ul universităţii.
Fantezii de CV
Pentru că un CV de cadru didactic universitar trebuie să evidenţieze, în principal, competenţele acestuia în domeniul căruia i s-a dedicat şi, mai ales, anvergura ştiinţifică a celui care l-a întocmit, nici din CV-ul Lizicăi Mihuţ nu puteau să lipsească detalii legate de specializări şi studii ştiinţifice realizate şi publicate de-a lungul anilor. O simplă lectură a documentului însă scoate la lumină de la început multe semne de întrebare. Fără a intra în toate detaliile (www.uav.ro), evidenţiem doar câteva fantezii care au fost plasate de cea în cauză pe post de materiale doveditoare ale competenţelor ale. La capitolul „Specializări” putem găsi, de exemplu, câteva mostre din perioada celor 25 de ani de discreţie despre care am amintit anterior care ridică semne de întrebare: o aşa-zisă specializare la Biblioteca Naţională din Ierusalim (Israel) din 1988 sau cele de la Sremski Karlovici (Iugoslavia), Arhivele Academiei de Stiinţe (1986, 1987). Trecând peste inerentele dubii privind modul cum a ajuns în perioada comunistă în cele două ţări, ne punem întrebarea ce şi în ce limbă a putut studia Lizica Mihuţ în cele două specializări externe atâta vreme cât nu stăpâneşte limba oficială a nici uneia dintre cele două ţări. Nu mai vorbim despre „specializările” asumate de un filolog prin formaţie la Universităţi Politehnice din Barcelona, Londra, Coimbra (Portugalia) sau la un Institut de Mine din Saarbrucken. Urmează apoi o sarabandă de universităţi vizitate de Lizica Mihuţ după ce a devenit rector, unde a avut eventual discuţii despre parteneriate universitare, în nici un caz nu a urmat specializări.
Presa, domeniu de… cercetare ştiinţifică
În lipsă de lucrări de referinţă (trecem aici peste volumele de Gramatică, scrise ca autor unic sau co-autor, după anul 1995, nota bene, care intră în domeniul său de competenţă), filoloaga Lizica Mihuţ a ales să-şi umfle CV-ul cu… articole publicate în presă. Un impresionant capitol din CV, Capitolul 3, este dedicat lucrărilor de Management universitar. Pentru un lector neavizat, cele 10 lucrări postate pot epata. Însă în opt cazuri, este vorba despre binecunoscutele cărţi dedicate Universităţii „Aurel Vlaicu” pentru fiecare din anii în care Lizica Mihuţ a devenit rector, compuse în majoritate din culegeri de articole din presă despre activitatea Universităţii, dublate de documente administrative, Laudatio ale personalităţilor distinse cu titlul de Doctor Honoris Causa etc. Orice, numai teorie de management nu. Diferenţa până la totalul de 10 este dată de un articol la o sesiune de comunicări, unde Lizica Mihuţ apare coautor şi un document despre sistemul de credite transferabile ECTS, unde apare tot ca şi coautor. Apogeul este atins însă în capitolul VII – Publicaţii în reviste de cultură. Alte reviste şi ziare. Selectiv. Aici, ne-am aştepta să găsim, aşa cum se practică în cazul unor universitari sau cercetători de prestigiu, dovezi de studii profunde, în domenii ştiinţifice legate de pregătirea profesională a titularului de CV. Şi găsim… articole publicate în presă, de-a lungul anilor, de Lizica Mihuţ, cum ar fi fostul cotidian judeţean de partid „Flacăra roşie”, care cu siguranţă nu a fost un ziar cultural şi nici nu a avut pretenţii ştiinţifice. Merită consemnat faptul că mare parte dintre articolele de aşa-zisă istorie a culturii reprezintă detalii despre istoria teatrului care apar şi în controversata teză de doctorat a Lizicăi Mihuţ, susţinută, conform unor autori, în problematici legate de Teatru, nu de Filologie. Cele mai semnificative postări din CV apar la sub-capitolul numit simplu: Alte articole. Cităm câteva titluri: Invitaţie la băi (Flacăra roşie nr. 11909, 15 septembrie 1984), Vacanţele copiilor la Năvodari (Litoral, nr. 1489, 1985), o întreagă serie dedicată Năvodariului şi vacanţelor la Năvodari, Minunaţi oameni care ne fac vacanţele frumoase (Litoral, nr. 1740, 1987), Agricultura… (Flacăra roşie, nr. 13330, 16 aprilie 1989) şi multe de acelaşi calibru. Completate de interviuri publicistice cu personalităţi, alte articole de ziar şi, în concluzie, aproape orice în afară de adevărate studii şi articole ştiinţifice care ar fi trebuit să compună un CV la asemenea nivel.
Congrese şi sesiuni ştiinţifice inventate
Pentru că dă bine, un universitar de prestigiu, cu bogată activitate ştiinţifică, trebuie să participe obligatoriu la sesiuni de comunicări şi congrese internaţionale. Este drept, într-un domeniu oarecum limitat privind vizibilitatea internaţională, cum este cel al gramaticii limbii române sau al limbii române contemporane, e dificil să găseşti congrese internaţionale pentru a viza participări. Dar dacă nu le găseşti, le poţi inventa. Este cazul Lizicăi Mihuţ, care enunţă o bogată listă de localităţi unde ar fi participat la asemenea congrese. Parte dintre ele par să fie aşa-zisele specializări amintite anterior la Universităţi Politehnice (vezi Barcelona, Coimbra) sau la Institutul de Mine din Saarbrucken. Culmea este însă atinsă cu menţionarea localităţii ungare Gyula (2002, 2003, 2004 şi 2005) ca loc al unor asemenea sesiuni sau congrese de prestigiu. La Gyula nu există nici o universitate care să le fi găzduit, însă există apartamentul proprietate personală cumpărat de Lizica Mihuţ după ce a ajuns rector…
Aşteptăm reacţia celor în drept
Postarea de informaţii nereale într-un document cum este CV-ul, la acest nivel, mai ales atunci când în baza sa semnatarul vizează funcţii importante, ne poate duce cu gândul la un fals în declaraţii. Pentru că CV-ul Lizicăi Mihuţ impresionează doar prin volum, nu prin conţinut (spre comparaţie, să menţionăm CV-ul tatălui ministrului Educaţiei, profesorul universitar doctor Ionel Funeriu, cadru didactic şi prodecan la aceeaşi universitate de stat din Arad, un document extrem de consistent şi serios care, spre deosebire de Lizica Mihuţ, chiar atestă o bogată activitate ştiinţifică), este evident că toţi cei care i-au permis accesul în aceste funcţii în baza CV-ului au închis vinovat ochii şi au dat drum liber imposturii. Nu este târziu ca organele în drept să se sesizeze, să analizeze temeinic documentul şi să ia măsurile care se impun.
Până acum, Lizica Mihuţ a reuşit să îşi rezolve problemele aruncând cu titluri de Doctor Honoris Causa spre persoane unde avea interese: vezi cazurile academicienilor Eugen Simion şi Marius Sala, care i-au facilitat obţinerea conducerii de doctorat, a fostului ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, care a sprijinit-o neîntrerupt şi, mai recent, a profesorului Adrian Curaj, preşedinte al structurii de finanţare a învăţământului superior, prin care Universitatea „Aurel Vlaicu” a primit fonduri discreţionare şi totodată vicepreşedinte al Comisiei de Etică a Cercetării, comisie care, deşi sesizată asupra unui posibil plagiat legat de numele Lizica Mihuţ, se încăpăţânează să nu se pronunţe în acest caz.

Scris de Sorin Marascu - ZIUADEVEST.ro
Miercuri, 23 Martie 2011 13:00


Sunt binecunoscute scandalurile legate de rectorul Universităţii „Aurel Vlaicu” (universitate de stat) din Arad, Lizica Mihuţ. Este vorba despre manevre de a rămâne pe post în ciuda cumulului de mandate (trei la număr), a atingerii (de mult) a vârstei de pensionare sau, aşa cum au arătat doi cercetători, de faptul că a acces la grade universitare (conferenţiar şi profesor universitar) fără a îndeplini condiţiile legale, legate de domeniul în care a obţinut diploma de doctor şi de condiţiile de cărţi şi studii publicate în domeniu, conform legislaţiei în vigoare.
Nu putem omite nici suprafinanţarea de care se bucură universitatea de stat arădeană, comparativ cu alte universităţi româneşti, legată, aşa cum s-a mai arătat şi de faptul că ministrul Daniel Funeriu devine mult mai sensibil atunci când este vorba despre o universitate în care tatăl domniei sale ocupă o funcţie de prodecan deşi are doar o prezenţă simbolică la Arad.
Mai puţin cunoscute sunt însă alte aspecte legate de modul în care Lizica Mihuţ a reuşit, pe de o parte, să-şi creeze o aură de valoros om de ştiinţă, bazat pe un CV care, în locul unor creaţii ştiinţifice autentice şi solide abundă în citări de articole scrise de respectiva în ziarele vremii, pe post de cercetări ştiinţifice sau de pretinse participări la sesiuni ştiinţifice inventate în oraşe din toată lumea pe unde Lizica Mihuţ s-a plimbat de-a lungul anilor. Toate acestea pot fi găsite chiar pe site-ul oficial al Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad (www.uav.ro), analizând CV-ul postat de aceasta. Mult mai semnificativ este însă faptul că Lizica Mihuţ, absolventă de Filologie, fără nici un document de studii în domenii legate de Management sau gestionarea de proiecte cu finanţare europeană, se împăunează cu calităţi de director de proiect, membru în colectivul proiectului sau manager de proiect pentru proiecte cu finanţare europeană în domenii cum ar fi nanotehnologii, textilele inteligente sau alte domenii de inginerie specializate, în care domnia sa nu are nici un fel de competenţă. În aceste zile în care Europa este cu ochii pe România în urma aşa-zisului caz legat de europarlamentarul Adrian Severin, este interesant de văzut cum aceeaşi Europă ar putea reacţiona văzând cum o profesoară de limba română ajunge specialistă în proiecte finanţate cu bani (europeni şi guvernamentali) grei, în domenii pentru care nu are expertiză şi competenţă. Sau, mai scurt spus, cum Lizica Mihuţ a tocat banii europeni beneficiind de munca colegilor săi care într-adevăr sunt specialişti în aceste domenii.
Filoloaga din Arad, specialistă în... nanotehnologii
Pentru a-şi contura o imagine de specialist în accesarea de finanţări europene, Lizica Mihuţ a postat în CV-ul său personal proiectele în care a ocupat funcţii importante. O scurtă lectură a acestora, selectiv, din documentul respectiv, ne arată fără nici un dubiu faptul că aceasta a eludat regulile elementare care guvernează accesarea de fonduri europene, care spun că posturile şi poziţiile din echipele de proiect pot fi ocupate doar de specialişti (cu documente în regulă, eliberate după absolvirea de cursuri specializate, acreditate de Comisia Europeană) în domeniile respective. Iată câteva exemple de competenţe (conform CV-ului) pentru Lizica Mihuţ, absolventă a Facultăţii de Filologie de la Universitatea din Timişoara, promoţia 1968: director într-un proiect NATO – Biosensors for environmental polluant monitoring (Biosenzori penru monitorizarea poluanţilor de mediu) – 2006-2009, membru în echipa proiectului CEEX Modulul III – Partexnet- parteneriat ştiinţific în domeniul nanotehnologiilor aplicate – februarie 2006 – decembrie 2007 sau membru în echipa proiectului CEEX Modulul III – Eurotexmed – Reţea regională de excelenţă în micro-nano-biotehnologiilor şi materialelor textile pentru aplicaţii medicale. Şi lista ar putea continua, cu alte exemple dintr-un CV fabricat să fie cât mai stufos şi spectaculos.
Trebuie menţionat că aceste proiecte sunt extrem de valoroase şi reprezintă de fapt rodul muncii adevăraţilor specialişti din corpul didactic al facultăţilor de profil tehnic din Universitatea arădeană, Lizica Mihuţ apărând doar cu numele.
Lista proiectelor de care Lizica Mihuţ şi-a legat numele este mult mai lungă însă, ciudat, deşi CV-ul său a fost înaintat pentru accesarea de poziţii în instituţii cum ar fi CNCSIS sau ARACIS, nimeni nu s-a sesizat de faptul că postările respective sunt simple laude fără acoperire, care au permis ca o persoană fără competenţe reale să se pretindă a fi specialist în forurile respective şi pretins om de ştiinţă.
Presa, a patra Putere... în cercetare
Lizica Mihuţ şi-a construit un CV de 23 de pagini, impresionant la o primă vedere, care însă la o sumară lectură (nici măcar nu este nevoie de o analiză prea aprofundată) demonstrează faptul că aceasta are în spate o activitate de cercetare subţire, unde, de exemplu, apar drept aşa-zise lucrări de management strategic nişte culegeri de articole din ziare locale sau centrale despre activitatea universităţii pe ani, botezate, pompos, lucrări de... management universitar (vezi cele 9 ediţii ale volumelor Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad- fiind menţionat fiecare an universitar începând cu anul 2000, cel când Lizica Mihuţ a fost aleasă pentru prima dată rector. Drept studii ştiinţifice apar în acelaşi CV zeci de articole publicate în diferite ziare iar pentru a proba participarea la sesiuni ştiinţifice, găsim menţionate asemenea sesiuni în localităţi unde nu există universităţi şi nu au fost organizate sesiuni de anvergură academică (oraşul ungar Gyula, unde Lizica Mihuţ deţine un apartament şi unde a participat la acţiuni fără legătură cu cercetarea ştiinţifică, de exemplu). Nu lipsesc pretinse specializări (vezi una, la Saarbrucken, în Germania, de exemplu, în anul 2002, la... Institutul de Mine, Înnobilarea Materialelor şi Ştiinţa Muncii), în ţări a căror limbă Lizica Mihuţ nu o stăpâneşte.
Lizica Mihuţ, banii europeni înapoi!
Atragem încă o dată atenţia forurilor în drept şi în special Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, asupra acestor aspecte legate de dimenisunea „ştiinţifică” reală a rectorului universităţii de stat din Arad, pentru adoptarea măsurilor legale care se impun, şi asta făcând abstracţie de faptul că tatăl ministrului (un cadru didactic cu o carieră deosebită, de altfel şi cu o operă ştiinţifică autentică, spre deosebire de cea a rectorului) predă acolo şi deţine chiar o funcţie de prodecan la una dintre facultăţile universităţii. CV-ul în cauză, cunoscut la Minister, ar fi necesar să genereze o analiză atentă şi, dacă se va constata că banii europeni au fost accesaţi de persoane neavizate, cum este cazul Lizicăi Mihuţ, să fie returnaţi înainte ca un nou scandal legat de fondurile europene să aducă din nou România pe prima pagină a presei europene.