Un apel la onoare şi la responsabilitate politică

Stimaţi Parlamentari ai Puterii

În Piaţa Universităţii în iulie 1997 preşedintele SUA a recunoscut: „Nici un popor din Europa nu a suferit mai mult represiunea comunistă, nici un popor nu a plătit un preţ mai mare pentru dreptul fundamental de a trăi liber.”
Azi nu mai poţi să pleci în munţi ca să lupţi pentru adevăr, pentru bunăstare, pentru libertate, ci poţi să o faci prin gesturi simple: să-ţi asculţi propria conştiinţă şi să nu stai prins „cu cătuşe” în băncile Parlamentului, votând pentru decimarea propriului tău popor.
Vi se pare prea dur cuvântul decimare? Dar, ce se întâmplă cu pensionarii României, cu bolnavii de cancer lipsiţi de medicamente, cu atâţia sinucigaşi care găsesc astfel o rezolvare a vieţii lor înglodate în datorii, cu tinerii care stau cu diplomele în buzunar şi fără un loc de muncă, cu nou născuţii abandonaţi de părinţi încă de la naştere pentru că nu au resurse să-i crească, cu regiile care au atins cifre astronomice, inumane?
Stimaţi parlamentari din coaliţia la putere aşteptăm să vă exercitaţi dreptul fundamental la vot, vineri 27 aprilie 2012, la Moţiunea de Cenzură, aşa cum cereţi cetăţenilor României să fie prezenţi la urne în iunie şi în noiembrie 2012! Vă cerem un gest de onoare şi de responsabilitate politică.

Lucia Hossu Longin

De ce tace presa în cazul Islandei ?

Revoluţia islandeză ca lecţie europeană?

În Islanda, ţara în care guvernul a fost demis în totalitate, marile bănci au fost naţionalizate, s-a decis să nu se plătească datoria creată în Marea Britanie şi Olanda, din cauza politicii lor financiare rău intenţionate şi s-a creat un grup popular pentru a rescrie constituţia.
Şi toate acestea paşnic. O revoluţie împotriva puterii care ne-a adus la criza actuală.
De ce aceste fapte nu au devenit cunoscute de doi ani.
Ce se întâmplă dacă alţi cetăţeni UE vor lua exemplu?
Iata pe scurt, istoria evenimentelor:
2008. Se naţionalizează cea mai mare bancă din ţară. Se prăbuşeşte moneda, bursa îşi suspendă activitatea. Ţara este în stare de faliment.
2009. Protestele populare din faţa parlamentului fac să fie convocate alegeri anticipate şi provoacă demisia prim- ministrului şi a membrilor guvernului în bloc. Continuă situaţia economică nefavorabilă.
Printr-o lege se propune rambursarea datoriei către GB şi Olanda având de plată suma de 3.500 de milioane de euro, o sumă pe care toate familiile islandeze să o plătească lunar pentru următorii 15 ani la 5,5% dobândă.
2010. Oamenii ajung să iasă în stradă şi cer ca această lege să fie supusă referendumului.
În ianuarie 2010, preşedintele refuză să o ratifice şi anunţă că se va consulta poporul.
La referendumul organizat în luna martie, 93% dintre voturi au fost împotriva acestei legi.
Pentru toate acestea, guvernul începe o anchetă pentru a rezolva responsabilităţile legale ale crizei. Începe arestarea mai multor bancheri seniori şi directori. Interpolul emite un ordin, şi toţi bancherii implicaţi pleacă din ţară.
În acest context de criză, se alege o adunare pentru a elabora o nouă constituţie care să includă lecţiile învăţate în urma crizei şi pentru a o înlocui pe cea curentă, o copie a constituţiei daneze.
Pentru a face acest lucru, se merge direct la poporul suveran. Se aleg 25 cetăţeni fără afiliere politică, din 522 care şi-au depus candidaturile, pentru care era necesar să fie majori şi să aiba sprijinul a 30 de persoane.
Adunarea constituţională începe activitatea în februarie 2011.
Prezintă un proiect de constituţie bazată pe recomandările poporului din diverse reuniuni din întreaga ţară.
Noua constituţie trebuie să fie aprobată de către actualul parlament şi de cel care se va forma după alegerile legislative.
Aceasta este scurta istorie a Revoluţiei din Islanda:
demisia guvernului în bloc, naţionalizarea băncilor, un referendum pentru a permite oamenilor să decidă cu privire la deciziile economice, închisoare pentru cei responsabili pentru criză şi rescrierea constituţiei de către cetăţeni.
S-a menţionat acest lucru în mass-media europeană?
S-a comentat cu privire la acest lucru în talk show-urile politice?
S-au văzut imaginile de la evenimentele la televizor? Bineînţeles că nu.
Oamenii islandezi au fost în măsură să dea o lecţie pentru toată Europa, să se împotrivească întregului sistem şi să ofere o lecţie de democraţie întregii lumi.

Romani. treziti-va pana nu este prea tarziu !

Dialog: Prigoană şi intelectualii. Şi alegătorul dintre ei

De Cristian Grosu | 6.4.2012 .

– N-aţi înţeles nimic, mă proştilor, şi mai ziceţi că faceţi politică de ani de zile. Ziceţi că sunteţi intelectuali, da nu vă duce mintea, intelectu ăla nu vă duce, că dacă vă ţineţi deştepţi când se duce şandramaua, tot ăla cu autostrăzile lui zburătoare o să câştige.
-- Păi tocmai de aia o să câştige, că în loc să venim cu un candidat fezabil, preocupat de agenda reală a bucureşteanului, care să explice priorităţile şi să vină cu un plan coerent şi aplicabil…
–Tocmai asta spuneam eu: voi nu înţelegeţi că alegerile sunt făcute ca să le câştigi, nu ca să vă daţi voi deştepţi. Şi abia după ce pui mâna pe voturi, vezi tu cum stă treaba cu planul şi cu priorităţile. Da fără voturi, frăţioare, te caci în ele planuri şi priorităţi.
-- Eu nu sunt aşa de sigur. Există multă dezamăgire, am pierdut electorat tocmai din cauza unei astfel de viziuni. Suntem un partid de dreapta, venim cu nişte principii, lumea şi-a dat seama că dincolo de discurs am renunţat la ele, sunt 25-30 de procente de oameni care văd că nu facem decât ce făcea PDSR-ul pe vremea…
– Mă omori.. Am pierdut ce? Îţi zic eu: fă cum face palavragiul ăsta şmecher cu braşoavele lui despre parcări de aur şi şosele zburătoare, da le ia banii la toţi şi mai câştigă o dată. Câştigă când vrea el.
Eu nu zic că nu pierzi nişte inşi – că-s prea gogonate toate – da tu te gândeşti ce câştigi? Tocmai asta nu vedeţi voi: că la fiecare vot pierdut câştigi altele trei..
– Depinde şi prin ce metode. Electoratul a început să judece, numai noi, clasa politică rămânem în urma aşteptărilor lui, vin oameni tineri, care au mai vizitat o ţară, au mai mers la muncă sau la studii, acum ştiu să facă şi ei o comparaţie. Şi noi ne pregătim să defilăm tot cu Prigoană.
– Ce-aveţi, moşule, cu el? Toţi, ăştia…! Hai nu, serios – voi chiar nu vedeţi care-i problema voastră? Că s-a dat în spectacol cu nevastă-sa: bun – păi asta-i şi ideea. Într-o ţară în care jumate din români îşi bate nevasta, Prigoană, care numai o înjură pe la televizor e-un intelectual sadea! Că asta înseamnă intelectual, nu să stai toată ziua ca prostu cu cartea în faţă. Şi, atenţie! Nu la orice televizor.
– Cu atât mai penibil – asocierea cu OTV ne îndepărtează de ..
– Da, te îndepărtează! Da te apropie de primărie! Tocma ăsta-i secretul, frate, pe care nu-l înţelegeţi voi: uită-te, dracului, în lada lui Dan Diaconescu şi alege şi culege de-acolo – tot, da tot, tot – buni, răi – suntem la alegeri nu la biserică.
Ai să zici: ăia-s bolnavi. Ei, da! Da sunt 20 la sută! Îşi dai seama? 20 la sută şi încă mai vin! Da unde scrie în Constituţie că dacă-s demenţi votul lor e mai mic? Ha?
Şi să-ţi mai spun ceva! Ştii de ce Prigoană e mai intelectual decât voi toţi? Că omul a înţeles! Şi că-i de-acolo! A: că poate nu le are cu treaba cu gnoseologie, ideologia, cu Vitgănştain, Malro, Haidegher şi ăştia… Da ştie cum merge treaba, îi merge creierul, are simţul publicului, are filingul cetăţeanului.. Că nu de prost şi-a demontat piciorul de lemn şi a dat cu el în masă la OTV în direct. La OTV, mă-nţelegi? 20 la sută!.. Şi zi că ia jumate din ăia douăjlasută numai aşa, că anunţă că candidează!
– Există şi alte opţiuni. Avem infrastructură electorală, suntem un partid mare, dacă ne-am concentra pe susţinerea unui candidat reprezentativ…
– Cum, cum?! Mai zi odată, candidat cum?
– Aţi auzit bine, am spus, da, reprezentativ, care să fie capabil să-şi asume nu doar un set de valori, ci şi schimbarea modului în care se face politică.
– E clar. June! Fii atent: voi, ăştia: v-aţi gândit câţi vor, de fapt, să fie schimbată, clasa politică?
– Nu-i aşa. Asta e o viziune care, de fapt, ne duce înapoi, în anii 90. Sau chiar mai jos. Există o veche clasă politică, al cărui mod de-a se manifesta şi de-a gestiona ţara s-a încheiat, intrăm într-o nouă etapă..
– Sigur, da, o nouă etapă. De aia ăştia pleacă de la Monica Macovei la Dan Diaconescu! Ce schimbare crezi tu că aşteaptă? Îţi zic eu: ăştia nu aşteaptă nimic decât să le bagi ceva în traistă în campania electorală. Că cred că nu iei pe bune referendumul lui Băsescu, cu scurtarea parlamentului şi cu unicameralul… Aia a fost o figură de-a marinarului, dacă trecea acolo pe foaie că să se desfiinţeze parlamentul toţi o votau, că nu se mai poate cu politicieni.. uite de aia şi marinarul e mai intelectual decât Cărtărescu: a înţeles. A înţeles de la bun început că..
– Nu mă laşi să termin: dacă noi, cu infrastructura şi cu resursele noastre, am fi mizat pe candidatura unui independent, cum fac ceilalţi cu Oprescu, iar noi să mergem cu Nicuşor Dan. Era o chestiune de paralelism: ceilalţi fac promisiuni vulgare, iar noi forţăm o viziune realistă şi de bun simţ tot printr-un independent. În definitiv, sunt doi independenţi susţinuţi de două megapartide.
– Greşit! Greşit pentru că ăsta micu, Dan … Nicuşor, da, e independent. Ştii ce înseamnă asta? Că lumea nu ştie de unde să-l ia. Da Oprescu, despre ce vorbim? – doar ştim care-i treaba cu independenţa şi ştie şi poporul, are el filingu ăala…
Şi-apoi unu ca Nicuşor Dan: de unde-ţi recuperezi banii pe care-i bagi în curul lui? O bordură, o vrăjeală la puz ceva, un contract pe gunoi, de-o asfaltare, de-un semafor cu laser ceva, de-un ozene…
Păi unu ca ăsta o să creadă ce s-a făcut singur primar.. De unde să ştie el că ne-a costat trei-patru euro pe fiecare cap de guvide care l-a votat? Îţi zic eu: pe unul ca ăsta nu-l votează nici englejii..
– Scuzaţi-mă, dar dumneavoastră vă gândiţi unde o să ajungem cu o asemenea mentalitate? Şi că poate că ăsta e un moment favorabil să impunem o schimbare – suntem la putere, putem susţine valoarea, avem forţa şi organizatorică, şi logistică, şi financiară de a fi-nan-ţa! – ca să zic aşa – o astfel de schimbare?
– Într-un fel, ai şi tu dreptate, da uite că treaba nu stă aşa, nu merg aşa treburile.
Hai să spun ce cred eu, pe bune: bă, n-aveţi faţă de politică. Uită-te la muia ta de profesoraş arogant la care-i pute totul. Câţi dintre puleţii care or să meargă la vot văd dimineaţa în oglindă faţa ta, şi nu faţa lui Vanghelie? Uite – alt intelectual care a înţeles – înţeles! mă-nţelegi? : acolo, in Ferentari – şi-au pus toţi bocancii pe gâtu lui, da ăla tace şi face, o să câştige – o să vedeţi cum o să le-o tragă la toţi…
Ascultă-te oleacă cum vorbeşti: câţi dintre guvizi or să se recunoască în vocea ta? Şi nu într-a lu papagalu ăsta cu bordurile lui suspendate? Şi aici până şi Prigoană are o problemă – numai matracuca aia blondă nu-şi dă seama, ea crede că a pus-o dacă-l face candidat pe Prigoană, da ăsta ştie că are toate şansele să piardă.
Pentru că nici Prigoană nu-i intelectual adevărat: n-a înţeles până la capăt. N-a înţeles că nu banii pe care-i bagi în campanie-s totul. Mai e şi prestaţia. Prestaţia, moşule: abureşte-l, promite-i, bagă din top cu izolarea blocurilor, cu câinii, cu parcările, cu autostrăzi cu paraşută, cu pana mea. Tâmpeşte-l!
Ei, abia aici e greu: trebe să-l tâmpeşti mai tare decât e tâmpit el, guvidele, ceea ce – ca să zic aşa – paradoxal -  e chiar greu, că trebuie să semene cu tine, un intelectual! Deşi Prigoană chiar dacă pierde, şi-a negociat deja noncombatu cu papagalu, ani buni o să trăiască, şi dacă pierde, din candidatura asta.. Ei, mă-nţelegi? Cum faci? Ia zi, cum faci asta, tu, care n-ai priceput cu toţi maxvebării tăi că în ţara asta şi peste 20 de ani ai să găseşti căcat pe clampa uşii?
– Rămân la părerea că a susţine un candidat precum Nicuşor Dan e singura soluţie rezonabilă: tot partidul se mobilizează, iar în caz de eşec ne rămâne măcar setul de principii prin care anunţăm noua clasă politică, urmând a se forma în jurul …
– Mai taci, bă! În jurul lui Ungureanu, vrei să zici. Da, aia o să fie o chestie care cred că o să iasă, da nu după setul de principii care… Aia-i o chestie decisă în altă parte, cu un alt sprijin, cu o altă miză, faza asta cu principiile, cu … muci… Că şi-acolo, dacă nu-ţi intră carte… adică dacă nu-ţi intră asul…
Uite,. Da: cu Nicuşor Dan: bun lucru că candidează: în felul ăsta o să ştim câţi inşi mai pun preţ pe unu ca ăsta, şi o să ştim să ne facem strategia pentru parlamentare. O să ştim cui îi dăm zăhărel, cui o să-i dăm untură de peşte hehe..!
– Da, dar în ritmul şi-n sensul ăsta n-o să reuşim să creăm clasa politică necesară să ne reprezinte intersele nici măcar aici, darămite în Europa, sau într-o lume în care globalizarea schimbă regulile pe care măcar cei care decid treuie să le înţeleagă. Mie mi-e ruşine cum arată oraşele noastre şi mi-e ruşine că ..
– Gărgăuni… Ţi-am zis că eşti prost. Frate: unde-s voturi, nu-i ruşine! Hai că m-ai enervat. N-am auzit în viaţa mea politician care să intre în campanie electorală şi să-l intereseze ce citeşte el în cărţile alea a lui, în loc să fie sensibil la ce vrea să vadă şi să audă cetăţeanul.
Atenţie: zic „viaţa mea”, zic vorbă mare. Că, la urma urmei, vorbim de viaţa cetăţeanului. Care, dacă e s-o luăm pe-a dreaptă – haha! – nu-i chiar aşa de rea. Îi curge apa din perete, apasă pe buton şi aprinde lumina, încă n-am văzut pe nimeni murind de foame la marginea drumului. Despre ce pana mea vorbim? Şi pastea le facem tot noi, care ştim cum merge treaba, care avem grijă de om, care facem să fie parlament liber, primărie liberă, societate liberă, popor liber! Şi care trebuie să-i slujim interesele şi să-l integrăm în Europa, nu?
Na, că vorbesc şi eu ca intelectualii.. Băga-ţi-ai!..

MANIFESTUL CĂTRE ŢARĂ PENTRU REÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC

Vechi popor european şi unul dintre primele popoare creştine, ROMÂNII au suferit constant din cauza presiunilor şi a uneltirilor străine, dar şi a trădărilor şi slăbiciunilor din interior, având ca efect o cvasi-permanentă dezbinare în Evul Mediu. Epoca modernă a adus constituirea statului naţional român şi apoi desăvârşirea unităţii lui teritoriale, dar, în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale şi mai ales după aceea, tragedia Basarabiei şi a Bucovinei, căzute sub jugul sovietic, a cunoscut noi pagini dureroase.
Pentru o binemeritată dreptate reparatorie asupra noastră a Românilor, României şi a istoriei noastre comune (a tuturor provinciilor româneşti străbune), NOI, ROMÂNII adunaţi azi la Marea MANIFESTARE de la Piteşti, din ziua de 27 martie 2012, dedicată « Zilei Unirii Basarabia cu România », la 94 de ani, am redactat şi suţinut în faţa opiniei publice prezente -

MANIFESTUL CĂTRE ŢARĂ
PENTRU REÎNTREGIREA
NEAMULUI ROMÂNESC


şi
CEREM:

1. Condamnarea oficială de către autorităţile statului român a Păcii de la Bucureşti din 16/28 mai 1812, dintre Turcia Otomană şi Rusia Ţaristă, prin care aceasta din urmă şi-a însuşit prin corupţie şi trădare, partea de răsărit a Principatului Moldovei, numită apoi BASARABIA.
2. Demararea procedurii de anulare a prezentului Tratat Politic de Bază între România şi Republica Ucraina şi perfectarea altuia, legitim istoriceşte, în sensul garantării reale, sub mandat european, a drepturilor comunităţilor de origine şi limbă română din nordul Bucovinei, ţinuturile Herţa şi Hotin, Bugeac, teritoriul dintre Nistru şi Bug, Maramureşul istoric şi Pocuţia, ca răspuns demn şi legitim la violarea sistematică de către autorităţile ucrainene a tuturor angajamentelor în materie, anterior asumate.
3. Declanşarea unei campanii sistematice, în plan istoriografic, mediatic şi diplomatic, la nivel european şi euro-atlantic, în vederea lichidării consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov, după modelul ţărilor baltice (în particular, combaterea analogiei România-Polonia, reliefând faptul că statul polonez a primit, după 1945, compensaţii teritoriale serioase în vest, în schimbul provinciilor ocupate de U.R.S.S. în 1939, aflate azi în componenţa Ucrainei şi a Bielorusiei).
4. Iniţierea operei de integrare sistematică a actualei Republici Moldova cu România, în vederea creării condiţiilor materiale şi instituţionale concrete pentru reunificare.
Reafirmăm categoric că, fără gesturi concrete de reparare a nedreptăţilor făcute POPORULUI ROMÂN, nu poate fi vorba cu adevărat de pace, stabilitate şi cooperare în estul şi sud-estul Europei Unite.
Acest MANIFEST CĂTRE ŢARĂ, este adresat:
Domnului TRAIAN BĂSESCU, Preşedintele României
Domnului VASILE BLAGA, Preşedintele Senatului României
Doamnei ROBERTA ALMA ANASTASE, Preşedintele Camerei Deputaţilor României
Domnului RĂZVAN MIHAI UNGUREANU, Prim- Ministrul al României
Domnului CRISTIAN DIACONESCU, Ministrul Afacerilor Externe al României
ÎNTREGULUI POPOR ROMÂN DE PRETUTINDENI ŞI OPINIEI PUBLICE INTERNAŢIONALE

P.S. Pentru reuşita doleanţelor noastre, semnaţi şi susţineţi pe mai departe Apelul nostru înserat în acest MANIFEST.

Piteşti 27 martie 2012

Lasati-ne sa fim români !

Etnicii ruşi din Basarabia încep a înţelege că trebuie să înveţe limba română. Spre deosebire de altii...

 

„Eu învăţ limba română pentru că, atunci când voi creşte şi voi merge să mă angajez, dacă îmi vor cere, vreau să pot discuta în română. 

Cred că toţi din clasa noastră, dar şi toţi oamenii din ţară trebuie să ştie limba noastră, româna”. Astfel gândeşte Rostislav, un puşti de numai 12 ani, de etnie rusă, care învaţă în clasa a V-a la Liceul „I. Neciui-Leviţchi” din capitală şi pe care l-am cunoscut la un curs experimental de educaţie civică.

Lecţia de educaţie civică pentru elevii din clasa a V-a de la Liceul „I. Neciui-Leviţchi” din Chişinău este ceva mai specială. Unii o adoră, iar alţii o detestă - asta pentru că, deşi este un liceu cu predare în limba rusă, la lecţia de educaţie civică toţi vorbesc în română. Cursul face parte dintr-un proiect-pilot, implementat de Guvern în zece şcoli alolingve din republică, prin care se încearcă predarea mai multor obiecte în limba română. Astfel, la Liceul „I. Neciui-Leviţchi” sunt predate trei cursuri în limba română: în clasa a IV-a se studiază educaţia moral-spirituală, într-a V-a - educaţia civică, iar într-a VI-a - educaţia fizică.

Lecţia de educaţie civică, de regulă, decurge într-un mod interactiv. Joi, când le-am făcut o vizită, profesoara a pregătit o mulţime de aplicaţii la tema „Abuzul şi violenţa. Riscurile acestora”. Unii elevi au fost foarte activi, au răspuns la întrebări şi au primit note mari, chiar dacă pe alocuri nu s-au exprimat corect româneşte sau au avut nevoie de ajutorul profesorului pentru a traduce o frază. Alţii însă au fost reticenţi şi categoric n-au vrut să răspundă la lecţie decât în limba lor maternă.

Olesea Cucu, profesoară de limba şi literatura română, de educaţia civică şi educaţia spirituală la liceul rus, ne spune că lecţiile sunt interesante, în ciuda faptului că elevilor le este cam greu să se exprime în română. „A fost cam dificil la început. Este primul an de când le predau şi, iniţial, îmi era foarte greu să-i conving să citească. Spuneau că nu vor, nu pot.Dar, pe parcurs, ne-am împrietenit şi încercăm să ne înţelegem. La lecţii vorbim doar în română, dar, dacă nu înţelege cineva vreun cuvânt, îl traducem în rusă, îl repetăm. Cred că experimentul îl vom duce până la capăt cu rezultate bune”, spune (optimistă) profesoara. Ea consideră că acest proiect este unul binevenit şi că nu le dăunează copiilor, ba dimpotrivă. „Materialul este simplificat la maximum, astfel ca să nu le dea mare bătaie de cap, dar îşi îmbogăţesc vocabularul”, spune Olesea Cucu.

Ca şi în societate, părerile copiilor sunt împărţite: unii chiar au refuzat să-mi răspundă româneşte, în timp ce alţii mi-au cerut să vorbesc cu ei doar româneşte, deoarece le face mare plăcere să discute cu cineva în limba de stat. Spre exemplu, Rostislav mi-a spus că adoră limba română şi că a fost foarte bucuros atunci când a aflat că lecţiile de educaţie civică vor fi în limba română. „Aşa înveţi cuvintele mai bine şi poţi să vorbeşti normal. Părinţii credeau că o să-mi fie greu, dar mie îmi plac aceste lecţii. Eu şi înainte vorbeam un pic româna, dar acum îmi este mai uşor”, spune puştiul de 12 ani, care consideră că toată lumea din R. Moldova trebuie să cunoască limba de stat. Şi colegul său, Artiom, deşi se exprimă mai greu în română, consideră foarte bună ideea de a preda în liceul lor în română.„Iniţial, când am auzit de acest proiect, îmi imaginam că o să fim ca nişte şoareci de laborator asupra cărora se fac experimente. Limba română este cam complicată, dar această lecţie mă ajută să nu uit ceea ce am învăţat până cum”, consideră Artiom. Nu la fel de optimistă este Alina, o copilă de 11 ani, care nu prea înţelege româneşte şi nici nu-şi dă silinţa. „Probabil, dacă ai de gând să trăieşti în Moldova, trebuie să cunoşti această limbă. Eu, când voi creşte, o să plec din ţară”, mi-a zis scurt eleva în limba rusă.

Liudmila Rochiţcaia, directoarea Liceului „I. Neciui-Leviţchi”, este încântată de proiect şi spune că, în anii următori, şi-ar dori să-l extindă. Ea povesteşte că o parte dintre părinţi şi-au exprimat acordul faţă de proiect, în timp ce alţii se tem că le va fi prea greu copiilor, „dar, în final, toţi susţin că cunoaşterea limbii de stat este foarte importantă pentru viitorul copiilor lor. Cunoaşterea limbii le oferă posibilitatea să se integreze mai uşor în societate”, subliniază directoarea.

De la începutul acestui an şcolar, în zece licee-pilot, cu predare în limba rusă, este implementat proiectul „Integrarea socială şi lingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline şcolare studiate în limba română”. Noua disciplină este predată în limba română de 29 de profesori în 57 de clase alolingve.

Ministrul Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi: „Mă bucur că tot mai mulţi etnici ruşi conştientizează: dacă nu cunoşti limba română, nu poţi să te integrezi în mediul relaţional existent. Părinţii lor sesizează disconfortul pe care-l au copii atunci când nu pot comunica cu semenii. Ei au înţeles că, fără cunoaşterea limbii române, nu pot obţine studii de calitate, nu se pot afirma în mediul profesional”.


SURSA : Timpul.md

Mircea Miclea: Cartea nationalista jucata de UDMR va legitima nationalismul romanesc

Mircea Miclea: Cartea nationalista jucata de UDMR va legitima nationalismul romanesc - (sursa ZIARE.COM)

     

Foto: buzznews.ro

Fostul ministru al Educatiei Mircea Miclea crede ca miza scandalului de la UMF Targu Mures este una electorala, el fiind "iscat de politicieni, pentru profitul lor, nu pentru binele comunitatii". 
Miclea avertizeaza asupra pericolului ca demersul nationalist al UDMR sa se intoarca impotriva comunitatii maghiare.

Intr-un interviu acordat pentru Ziare.com pe tema schimbarilor preconizate a avea loc la UMF Targu Mures, fostul ministru al Educatiei subliniaza ca "nu exista autonomie mai presus de lege", dar atrage atentia ca infiintarea unei noi facultati nu se poate face fara avizul obligatoriu al senatului universitatii respective, prin urmare Hotararea de Guvern adoptata marti nu este o solutie, ci o simpla amanare a unei decizii.

In opinia sa, UDMR joaca o carte nationalista pur electorala, in conditiile in care pe studentii la medicina ii intereseaza doar calitatea educatiei, iar pe bolnavi doar calitatea actului medical, indiferent de nationalitatea lor sau a medicilor care ii ingrijesc.

- Cum comentati solutia adoptata marti de Guvern? Este o solutie "damboviteana" sau europeana? 

Mie mi se pare ca Guvernul nu a adoptat inca o solutie, asteapta sa vada rezultatul dezbaterii publice. N-a avut forta sa ia o decizie si atunci a amanat-o. Ce avem acum de la Guvern nu are nici un efect juridic.

Infiintarea unei facultati noi la UMF Targu Mures fara voia Senatului acestei universitati este o incalcare a autonomiei universitare. Singurul in masura sa stabileasca misiunea, strategia institutionala si structura universitatii este Senatul universitar.

UDMR poate sa solicite acest lucru, in baza libertatii de expresie, dar Guvernul trebuie sa respecte Legea Educatiei Nationale si Constitutia, care garanteaza autonomia (vezi art. 123 din Legea Educatiei Nationale).

Nu e prima data cand UDMR solicita infiintarea de facultati maghiare in interiorul unei universitati, e o cerere recurenta, asociata cu fiecare ciclu electoral. Face parte din strategia electorala a UDMR-ului.

Primarul din Tg. Mures: Ne rezolvam problemele singuri la UMF, restul e circarie politica

- Credeti ca prin discutiile purtate cu rectorul UMF Tg Mures, ministrul Educatiei a incalcat principiile autonomiei universitare? Care sunt, potrivit legii, limitele autonomiei universitare? 

Ministrul Educatiei are dreptul si indatorirea sa discute cu fiecare comunitate academica. A discuta nu inseamna a incalca autonomia. Autonomia universitara se exprima prin faptul ca fiecare comunitate academica are dreptul sa isi stabileasca misiunea proprie, strategia institutionala, structura (deci inclusiv cum se organizeaza pe facultati), activitatile, oganizarea si functionarea proprie, cu respectarea stricta a legislatiei in vigoare.

Nu exista autonomie mai presus de lege.

Potrivit art. 132, alin. 3 din Legea Educatiei Nationale, Guvernul poate infiinta programe de studii sau facultati numai cu consultarea senatului universitar. Avizul e unul obligatoriu, nu e unul consultativ, pentru ca tine de autonomia universitara, garantata de Constitutie.

In plus, chiar Guvernul poate initia aceasta procedura doar daca aceste programe de studii "raspund unor cerinte stringente de instruire si formare profesionala in domenii de interes national". Nici UDMR-ul, nici Guvernul nu au vreun document prin care sa demonstreze ca infiintarea unei facultati noi ar raspunde unei astfel de cerinte, care nu ar putea fi satisfacuta de actuala organizare.

De altfel, acest articol are o istorie ciudata.

Am revazut textul articolului, asa cum a fost el inaintat dinspre Comisia Prezidentiala spre ministrul Educatiei. Textul era mult mai clar: Guvernul poate infiinta numai PROGRAME DE STUDII (nu si facultati), si numai cu APROBAREA, (nu cu avizul) senatului universitar.

E de intrebat ministrul Funeriu de ce textul s-a modificat, daca a fost vorba de nestiinta sau de premeditare.

Dar, repet, chiar si in formularea actuala, coroborand art.123 si 132 din Legea Educatiei, infiintarea unei facultati nu se poate face fara voia senatului universitar.

- Care este miza acestui scandal? Este unul etnic, politic, tine strict de domeniul universitar...? 

Scandalul e unul cu miza electorala. Din pacate, cartea nationalista jucata de maghiari va legitima nationalismul romanesc in aceasta problema.

Tehnic si legal vorbind, ARACIS poate sa nu acrediteze aceasta facultate, chiar daca o vrea Guvernul, pentru ca ARACIS e independent de Guvern.

Cred ca pe studentii la medicina ii intereseaza doar calitatea educatiei, nu structura academica in care ei o primesc. La fel, bolnavii, inclusiv cei maghiari, sunt interesati doar de calitatea actului medical, indiferent ce nationalitate are cel care il ofera si in ce facultate s-a pregatit el.

Scurt spus, e un scandal iscat de politicieni pentru profitul lor, nu pentru binele comunitatii!

- Reprezinta UMF Targu Mures un precedent periculos? Exista riscuri reale de segregare etnica? 

N-as gandi in logica pericolului, as gandi in logica legalitatii. Nu e mare pericol, dar e ilegal si aceasta e suficient. 

C. Croitoru : Domnule Miclea, in lege au aparut mai multe modificari fata de ceea ce bine fusese gandit si chiar au disparut cu totul articole aprobate in sedinta de Guvern din seara de dinaintea asumarii raspunderii. Articolele au disparut in drum spre Monitorul Oficial prin interventia directa a lui Funeriu. Incompetenta si imoralitatea merg mana in mana dupa cum se vede.