Circula pe net

O unguroaică se bucură că Transilvania este românească

Un text inedit circulă pe internet:

"Suntem recunoscători că Transilvania aparţine României"
Îmi pare rău, dar oricine care crede că maghiarii din Transilvania au de gând să voteze în masă la alegerile din Ungaria greşeşte profund. Respingem MASIV modul de gândire din Ungaria şi ne bucurăm că ardelenii revin MASIV in România.
Ne-am săturat de certurile permanente, de defăimarea românilor, de lipsa de suflet, de aderarea maladivă la anumite reguli, de deşertificarea relaţiilor umane, de lipsa totală a creştinismului. De toate acestea NU avem nevoie în Ardeal. Şi nu vrem să fim în conflict nici cu românii.
Până acum, necunoscând situaţia de la voi, din Ungaria, ne gândeam "uite, ce am pierdut, Ungaria este raiul pe pământ, etc.". Dar acum, după ce am aflat ce se întâmplă la voi, am început să fim fericiţi că Ardealul aparţine României, fiindcă altfel aţi fi făcut şi aici ce aţi făcut în ţara voastră, unde este considerat ungur numai cel care îi urăşte pe ceilalţi, care îi detestă pe ţigani şi pe evrei.
Păi, cu aşa ceva noi NU avem nimic în comun. Unei asemenea mentalităţi noi îi punem stavilă la graniţa de vest a României. Daca aţi fi trăit şi în România, ţară pe care sunteţi în stare să o dispreţuiţi atât de mult, după mine ar trebui să vă fie ruşine. Desigur, onoare puţinelor excepţii…
Eu sunt unguroaică, chiar dacă vă surprinde. Cunoscuţii tăi din Partium merg în Ungaria doar ca vizitatori, dar nu trăiesc acolo. Eu am trăit.
Patru ani acolo şi 37 de ani în România. Sunt unguroaică, dar pentru mine ungurimea din ţara-mamă este complet străină.
Vă spun vouă ce este ungurimea, sau cel puţin cea văzută din Borsod. Urlete la concertele Kárpátia şi răgete de beţivi, moarte jidanilor împuţiţi.
Încrederea în teoriile conspiraţioniste şi convingerea că tot ce există mai important în lume a fost inventat de unguri. Ponegrirea altor popoare, de la francezi la români şi de la ruşi la negri. Ridiculizarea ţiganilor, în glumă dar şi în serios. Afirmaţia că limba maghiară este divină. Credinţa în tot felul de tâmpenii, ca aceea că evreii vor o patrie nouă în Ungaria pentru proviziile ei de apă (notez că judeţele Békés şi Hajdú importă apă din România pentru că apa de acolo este nepotabilă).
Adică, vorbim aceeaşi limbă dar nu suntem aceeaşi naţiune. Între noi sunt deosebiri atât de mari încât, după euforia începutului, ungurul din Ardeal priveşte cu groază în jurul său, încă tremurând din cauza şocului cultural,
înjosirilor şi gândurilor neabordabile. Dumnezeule, unde am ajuns…
Atunci când stăm de vorbă cu voi, la început totul pare în ordine, dar după aceea începeţi să spuneţi nişte lucruri incredibile. În clipa aceea, ne dăm seama că ne-am înşelat amarnic şi că noi nu putem gândi la fel ca voi.
Societatea maghiară este în declin. În degradare accentuată. Oamenii nu se mai căsătoresc, nu fac copii. Deşi ei nu recunosc asta, dar totuşi aşa trăiesc. Mişcarea "Jobbik" (partid politic radical naţionalist, al 3-lea din Ungaria, considerat de unii ca fascist, rasist, antisemit – n.n.) devine tot mai popular tocmai fiindcă declară nişte ”adevăruri” pe care oamenii nu le spun, dar le gândesc. Lumea este plină acolo de organizaţii paramilitare, portaluri fasciste, care îi intoxică în masă pe oameni. Este exact ceea ce nouă nu ne trebuie. Asta nu e adevărata lume maghiară, ci înfumurarea arogantă a unei populaţii în scădere. Dacă acest proces nu încetează, Ungaria se va auto-falimenta. Un popor care nu este în stare să-şi recunoască greşelile şi în permanenţă îi arată cu degetul pe ceilalţi, îşi pierde posibilitatea de vindecare.
Vindecarea începe cu pocăinţă, nu cu aroganţă. Ardealul nu va urma această cale.

Text publicat publicat în 5 aprilie a.c. pe http://asymetria-anticariat.blogspot.ro/2013/04/halat-adunk-hogy-erdely-romaniahoz.html
Textul în maghiară a apărut prima dată în 10 martie a.c. pe http://maria.blog.hu/2013/03/10/halat_adunk_hogy_erdely_romaniahoz_tartozik

SURSA : Cotidianul.ro

Comunicat-manifest al comunităţii româneşti din Covasna

Comunitatea românească din Covasna a asistat cu emoţie, empatie şi totală solidaritate la gestul elevei minore M Sabina-Elena de a purta în şcoala pe care o frecventează simbolul identitar al României, o bentiţă tricoloră, cu onoarea mândria şi demnitatea unui copil pur, încrezător în simţirea şi bucuria de a fi român şi pe data de 15 Martie 2013.

Gestul Sabinei a fost catalogat de către profesorii şi elevii maghiari, dar şi de presa scrisă maghiară, drept unul provocator, neadecvat, nefiresc şi instigator la adresa etnicilor maghiari, un gest făptuitor care e vecin cu legea şi prin urmare trebuie mai întâi stigmatizat şi apoi pedepsit, prin agresarea şi culpabilizarea elevei curajoase „vinovată” de purtarea simbolului statal românesc înscris în Constituţia României, a libertăţii de exprimare a conştiinţei şi gândirii, sau pentru curajul de a gândi româneşte,întrucât gestul s-a dovedit unul în afara unei ordini a suprematismului etnic maghiar instituit în ultimii 20 de ani, cu preponderenţă, în judeţele Covasna şi Harghita.

Este încercarea de a crea presiune, coerciţie şi sfidare la adresa unei ordini care nu suportă alteritatea, ca să nu vorbim despre recunoaşterea demnităţii însemnelor naţionale. Înţelegem acum mai bine de ce tricolorul este un act de “teribilism” şi ,,copilăresc”, pentru Inspectoratul şcolar Judeţean Covasna şi mulţi profesori maghiari, deveniţi politicieni abili şi propagandistici în politizarea procesului de învăţământ, conform doctrinei de partid, a spiritului de autonomie, separare etnică şi construire a unei noi realităţi într-un spaţiu dat, prin cultivarea urii interetnice, intoleranţei, maghiarizării, umilirii şi subjugării românilor.

Nimeni nu se aştepta ca un simbol atât de teribil pentru maghiari, însemnele României, să aibă valoare comunitară, să reafirme identitatea unei comunităţi româneşti minoritară şi abandonată de autorităţile statului. Nimeni nu se mai aştepta să se mai ,,producă” în spaţiul locuit, decât cel mult vreun gest de formă şi nicidecum vreunul de fond. Pentru că român şi românism au devenit sinonime cu stigma. Stigma este etichetarea prin care se încearcă paralizarea acţiunilor individuale sau colective româneşti. Este expresia unui atribut indezirabil. Problema este cine hotărăşte ce e dezirabil şi ce nu, într-o comunitate românească minoritară?

Eleva minoră Sabina-Elena a îndrăznit să sfideze ignoranţa agresivă numită naţionalism şovin, iredentist şi xenofob, prin purtarea unei bentiţe tricolore, fără nici o formă zgomotoasă, ostentativă sau provocatoare, în linişte şi în demnitatea de a fi român, dar jignită şi lezată în sentimentul ei naţional, în dorinţa inconştientă de a reuşi să rupă coerciţia stigmei atunci când te manifeşti ca român, mai ales în judeţele Covasna şi Harghita. Este deja de notorietate manifestarea colegilor ei maghiari, care pe data de 29 Noiembrie 2012, cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Decembrie, premeditat îmbrăcaţi în negru, purtând panglici de doliu sau tricouri inscripţionate cu harta Ungariei Mari, au huiduit, fluierat, au făcut gesturi obscene şi arborat steagul Ungariei şi pe cel negru, deoarece pentru politicienii maghiari şi propaganda lor, inoculată doctrinar educaţional şi elevilor maghiari, ziua Naţională a României, 1 Decembrie, este declarată o zi de doliu. Este posibil ca într-o şcoală din România să faci cerere pentru a ţi se permite să intonezi Imnul Naţional de 1 Decembrie ?

Este posibilă o asemenea manifestare şi discriminarea românilor minoritari, deoarece puterea politică, administrativă şi educaţională în zonă este deţinută aproape exclusiv pe criterii entice, iar votul etnic este invocat decisiv şi hotărâtor. Unde politica dă greş, biserica istorică maghiară intervine, oferă logistica şi continuă propaganda şovină antiromânească. Când nu reuşeşte votul etnic, sau biserica istorică maghiară, se aplică stigma ce automat determină etichetarea gestului şi a individului, ce duce la ostracizare din propria comunitate prin discreditare. Această discreditare am conştientizat-o cu toţii în spaţiul virtual la adresa elevei minore Sabina Elena şi fiind insuficientă s-a ajuns şi la ameninţarea ei cu moartea.

Controlul şi impunerea în spaţiul real, la fel ca în cel virtual se fac cu persuasiune, machiavelism, învrăjbire a românilor, aroganţă şi superioritate, prin stigmatizarea conceptului naţional şi anularea unei voinţe naţionale.

George Orwell are o frază celebră: ,,Cine controlează prezentul, controlează trecutul şi cine controlează trecutul controlează viitorul,,. Realitatea zonei este construită atent şi meticulos în trepte, de la numele străzilor altă dată româneşti, la steag secuiesc, imn şi autocolante (cu inscripţia ,,SIC,, în harta aşa zisului ţinut secuiesc) lipite pe autoturisme, la statuile şi monumentele unor iluştri necunoscuţi puse obsesiv prin toate oraşele cu majoritate maghiară, pentru construirea unei realităţi maghiare aparent logică şi la înălţimea pretenţiilor autonomiste clamate, până la excesul de comemorări, festivaluri şi defilări maghiare în costume de husari călare, cu drapele în toate simbolisticile maghiare, sub numele oricărui pretext, totul este foarte programatic şi se desfăşoară cu un singur scop: pentru a şterge o istorie şi a o înlocui cu alta, prin cultivarea subliminală a construcţiei unei realităţi administrative sub forma unui aşa-zis ţinut secuiesc, pe care până şi echipa de hochei din municipiul Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita a ajuns sa-l promoveze pe tricouri, ca parte a acţiunilor provocatoare la adresa României şi la internaţionalizare a autonomiei.

În acest sens a fost inventat şi panoul cu inscripţia „SIC - Terra Siculorum”, prin care s-a dorit să li se amintească permanent şi provocator românilor, că judeţul Covasna este un ţinut etnic secuiesc, dar şi permanenta promovare a conceptului şi imaginii unui ţinut în care românii nu se regăsesc, sau au fost excluşi total ca şi când nu ar fi existat, nu există şi prin urmare nu au nici un viitor, fără a-i interesa pe UDMR-işti că prin astfel de gesturi, iredentiste, antiromâneşti şi şovine aduc atingere sentimentului naţional românesc şi legilor ţării.

Totul este indus a se întâmpla firesc; pentru a avea o identitate trebuie să ai o istorie, să ai o istorie trebuie să o creezi şi să o promovezi, (vezi manualul de Istoria Secuimii) cu mesaje grave în mentalul colectiv al comunităţii maghiare şi formarea educaţională a viitorilor tineri maghiari, istorie care apoi aplicată regiunii de identificare creează posibilitatea invocării autonomiei şi autodeterminării pe motivul “contaminării” spaţiului zonal cu o naţiune identitară şi drepturi colective!

Liderii maghiarii au ridicat la rang de mândrie, curajul de a sfida prin orice gest Statul Român şi a umili sentimentul naţional al românilor, pauperizarea zonei pe motiv de neschimbare a demografiei etnice, distorsionarea realităţii şi a respectului faţă de români şi ţara în care trăiesc. Aşa se explică că în oraşul-staţiune Covasna, deşi exsistă o minoritate românească de 34%, stema heraldică a oraşului nu cuprinde nici un simbol românesc, iar stema judeţului este cea din perioada scaunelor Imperiului Austro-Ungar.

Românii au ajuns să nu mai existe simbolistic, nu au voie la un viceprimar român, nu au voie să-şi amplaseze măcar o troiţă ortodoxă românească identitară în curtea şcolii, deoarece există un monument funerar compus din 9 (nouă) stalpi de căpătai memoriali ungureşti, dar elevii români din clasele terminale trebuie să accepte exclusiv simbolistica maghiară pe tabloul şcolar de sfârşit de an, pentru că aşa doreşte direcţiunea şi pentru că aşa se impune propaganda şovină maghiară.

La Zăbala este editată o monografie a comunei, exclusiv cu date istorice ale minorităţii etnice locale maghiare şi toponomime maghiare, exclusiv doar în limba maghiară, (excepţie pliantele de prezentare). Deşi românii sunt un sfert din locuitori, aceştia lipsesc cu desăvârşire, ceea ce denotă un grosolan fals istoric, iar la lansare nu a fost invitat nici un român, nici un reprezentant al comunităţii româneşti, comunitate care “nu are trecut” , deci nu trebuie să aibă nici viitor, atitudine de mare sfidare, aroganţă şi lipsă de respect faţă de românii din judeţul Covasna.

Care este rolul şi rostul unui manual de istorie secuiască, istorie scrisă fără o bază ştiinţifică şi neargumentată istoric, plină de neadevăruri şi interpretări personale ? Ce rol are batjocurirea românilor şi românismului, bazată pe mituri şi legende ? Nu oare de inflamare a spiritului românesc şi de intoleranţă la o convieţuire paşnică şi de respect reciproc? La toate acestea se adaugă predarea deformată a istoriei românilor la clasele maghiare sau predarea doar a teoriei Roesleriene, care nu face parte din trunchiul curricular obligatoriu, ci este doar o părere alternativă la interpretarea istorică.

Înregimentarea profesorilor în politică, îndoctrinarea acestora cu teze ideologice de partid duce la politizarea actului educaţional în sensul doctrinei partidelor maghiare de autonomie, separatism, propagandă iredentistă şovină şi xenofobă la ore de către profesori şovini care fac parte din PCM, UDMR, PPMT.

Angrenarea elevilor în activităţi politice, ce transmit un puternic mesaj antiromânesc, cum ar fi 10 martie, cel mai recent act de indoctrinare şovină şi îndemn la separatism, fără nici o legătură cu actul educaţional, dar şi existenţa unei expuneri gratuite a elevilor maghiari şi de mare ignoranţă, se fac în numele delirului autonomist şi intoleranţei faţă de români. Dacă managementul şcolar, actul educaţional şi cel bisericesc vor continua să menţină acelaşi spirit de îndoctrinare, în mod cert, în mai puţin de zece ani vom avea o nouă generaţie mânată de ură interetnică.

Paradoxal, toate aceste manifestări şcolare şi extraşcolare au fost acceptate, tolerate, trecute cu vederea sau escamotate de către inspectorul şef general Keresztely Irma, membru UDMR, consilier judeţean la Consiliul Judeţean Covasna, politician activ cu multe implicări personale in actele politice judeţene, în coordonarea, redactarea şi tipărirea manualului de Istoria Secuimii şi în funcţie pe acest post din anul 1996.

Incapacitatea de a înţelege evenimentele în profunzimea lor şi aplicarea unei sancţiuni- caricatură sunt inadmisibile, dovedind că inspectorul şef general Keresztely Irma, ori ne sfidează, ori nu înţelege ce se întâmplă în şcolile din judeţul Covasna, sau le cunoaşte, dar le tolerează, făcându-se astfel vinovată pentru toată situaţia creată la Covasna, unde avea datoria şi obligaţia să prevină din timp imixtiunea politicului sau a profesorilor politicieni in actul educaţional, sau manifestările acestora în unităţile de învăţământ. Cu siguranţă este greu să interzici exact ceea ce tu aplici!

Toate aceste manifestări provocatoare şi propagandistice ale politicienilor maghiari sunt într-un contrast flagrant cu toleranţa, respectul şi spiritul de convieţuire al românilor şi maghiarilor, din societatea covăsneană, care în marea lor majoritate, unde nu au fost afectaţi de îndoctrinarea politică autonomistă, convieţuiesc împreună în bună înţelegere şi ajutor reciproc, pentru că au înţeles că numai împreună pot trăi, convieţui în armonie şi bunăstare. (sau să fie doar o aparenţă indusă, o utopie şi iluzie românească?)

În spiritul de convieţuire al românilor şi maghiarilor, în toleranţă şi respect reciproc, considerăm necesare; existenţa activităţilor comune, şcolare şi extraşcolare a elevilor români şi maghiari, organizarea competiţiilor sportive mixte pentru promovarea prieteniei şi înţelegerii, nu a urii interetnice prin separatism, cultivarea valorilor statului de drept şi însemnelor naţionale, un parteneriat transparent, constant şi intens: şcoală –elevi – părinţi – cadre didactice, depolitizarea şcolilor şi crearea unui mediu educaţional performant pentru dezvoltarea unei personalităţi sănătoase şi echilibrate a elevilor.

Prin urmare, cerem instituţiilor abilitate ale statului român să aibă toleranţă zero faţă de asemenea manifestări şi abuzuri, să reacţioneze ferm şi exigent, prin tragerea la răspundere legală a tuturor celor care se fac vinovaţi de propagarea urii, into­leranţei şi şovinismului antiromânesc în procesul educaţional din şcolile româneşti, şi în general pe teritoriul României.

Pe cale de consecinţă solicităm imperios Ministerului Educaţiei Naţionale, domnului ministru Remus Pricopie, destituirea imediată a inspectorului şef general Keresztely Irma, aplicarea altor sancţiuni conexe în conformitate cu legea şi gravitatea faptelor comise, destituirea directorului principal şi directorilor adjuncţi de la Grupul şcolar ,,Korosi Csoma Sandor,, din Covasna, sancţionarea drastică a dirigintei incompetente şi impunerea unui climat sănătos educativ, de comunicare şi respect reciproc.

Comunitatea românească din Covasna mulţumeşte tuturor celor care în aceste momente grele de încercare si-au dovedit solidaritatea cu eleva minoră Sabina Elena şi cu românii din regiune, în încercarea de a supravieţui provocărilor şi ştergerii lor identitare, ne bucură să ştim că putem fi uniţi, solidari, patrioţi şi mândri că suntem români, dar considerăm că a sosit momentul să ne gândim fiecare dintre noi ce putem face pentru ţară şi nu ţara pentru noi, să ne cinstim demni trecutul măreţ, dar şi oropsit al înaintaşilor noştri să privim mândri viitorul nostru prin trecutul şi idealurile celor ce au înfăptuit România. Dumnezeu să binecuvânteze România şi pe romani! Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Tabelul anexă cu semnăturile de adeziune ale comunităţii româneşti din Covasna face parte integrantă din prezentul comunicat-manifest şi este deschis tuturor cetăţenilor români ce doresc să adere şi susţină acest document istoric.

Covasna,

28.03.2013

Comunitatea românească din Covasna

Lista cu semnături de adeziune la acest manifest este deschisă tuturor cetăţenilor români care împărtăşesc aceleaşi principii cu ale noastre, la următoarea adresă de e-mail : romaniidinharcov@gmail.com

O lectie de demnitate

Un profesor de istorie sârb din Voivodina, aflat zilele trecute la Satu Mare, a transmis redacţiei o reacţie pe marginea articolului “Afront adus românilor pe bani europeni”, apărut în numărul din 4.12.2012 al Gazetei de Nord Vest. Reproducem integral textul transmis de profesorul sârb Miodrag Stanojevic:

“Mă numesc Miodrag Stanojevic, sunt sârb din Vojvodina şi profesor de istorie în Novi Sad. Aflându-mă într-o călătorie către Ucraina, am zăbovit trei zile în urbea dvs., bucurându-mă de ospitalitatea unui vechi prieten şi a familiei sale. Menţionez că vorbesc fluent limba română deoarece am copilărit într-un sat mixt vlaho-sârbesc.
Ştiind că sunt profesor de istorie şi bun cunoscător al revizionismului unguresc, amfitrionul meu mi-a arătat articolul “Afront adus românilor pe bani europeni” apărut în ziarul Dvs. Totodată mi-a relatat câteva evenimente recente de acest gen:
- fenomenul Csibi Barna, un degenerat care îşi permite să dea foc în centrul României unei păpuşi reprezentând un erou naţional al românilor (n.r. Avram Iancu), autorităţile române ignorând acest gest.
Vă propun un exerciţiu de imaginaţie: Ce s-ar fi întâmplat dacă:
- un român ar fi dat foc la Budapesta unei păpuşi reprezentându-l pe Kosuth Lajos
- un turist german ar fi incendiat la Tel Aviv o păpuşă reprezentându-l pe David Ben Gurion (n.r. primul premier al Israelului) sau pe Golda Meir (n.r. de asemenea premier al Israelului)
- un ungur din Vojvodina ar fi incendiat la Novi Sad o păpuşă reprezentându-l pe Milos Obilic, eroul naţional al sârbilor de la Kosovopolje.
Meciul Steaua – Ujpest de acum 3 ani: la intrarea în România, suporterii unguri aflaţi în tren au afişat “Transilvania aparţine Ungariei”, iar pe stadionul Steaua din Bucureşti au afişat românii = ţigani. Acelaşi scenariu:
- ce s-ar fi întâmplat dacă Ujpest ar fi jucat la Beograd cu Partizan sau Steaua Roşie. Oare ar fi avut curajul ungurii să afişeze mesajele “sârbii = ţigani sau Vojvodina aparţine Ungariei”? Nu, nu ar fi îndrăznit, iar dacă ar fi fost atât de tâmpiţi să o facă, în aceeaşi seară ar fi cinat în Infern.
De ce îşi permit asta în România? De ce nu îşi permit acelaşi lucru în celelalte ţări unde au minorităţi maghiare şi revendicări revizioniste, adică Slovacia, Serbia, Ucraina? Simplu, pentru că ei ştiu (aşa cum au menţionat în “Traseul Legendelor Sătmărene)” că românii sunt “un popor paşnic, binevoitor şi primitiv” şi, completez eu, un popor “imbecil de tolerant”. Totodată ei ştiu că slavii (din Slovacia, Serbia, Ucraina) nu sunt aşa. Şi nu îşi permit.
Afirm cu tărie că nu există nicăieri în lumea civilizată o ţară care să acorde atâtea drepturi unei minorităţi alogene cum acordă România minorităţii maghiare. Şi totuşi nu vor fi mulţumiţi niciodată, sâcâindu-vă perpetuu (ca un ţânţar în miezul nopţii) cu aceeaşi pretenţie imbecilă: autonomie. Tupeul lor se manifestă şi prin faptul că ei consideră ca fiind similară pretenţia lor de autonomie teritorială în România cu cea a catalanilor din Spania, ignorând cu bună ştiinţă marea diferenţă: catalanii sunt băştinaşi în Spania, pe când maghiarii sunt alogeni asiatici în România.
Gazda mea mi-a spus că, pe lângă “valahi puturoşi” maghiarii vă mai numesc şi “mămăligari”. Îşi permit asta în ţara voastră. Sunt derutat şi confuz, neputând înţelege cum este posibil să nu existe în rândurile poporului român, “paşnic, binevoitor şi primitiv” un profesor de istorie altruist care să explice ungurilor ABC-ul istoriei lor efemere:
- în anul 700 sunt menţionaţi în cronicile coreene ca fiind nişte nomazi primitivi care jefuiau prin nordul Coreei şi estul Chinei
- în 896, şapte triburi maghiare şi trei triburi de turci khazari, fugărite din stepele Asiei de către pecenegi, se stabilesc în Panonia (locuită atunci de slavi, valahi, avari, germanici), în total 225.000 de nomazi sub conducerea lui Arpad. Prima lor preocupare după stabilirea în Panonia a fost jaful (logic). Incursiunile lor sângeroase s-au desfăşurat în toată Europa ajungând până în Spania, până când Otto I cel Mare i-a umilit la Lechfeld în 955.
- Ştefan cel Sfânt (997 – 1038) unifică triburile ungureşti şi îi creştinează. Totodată începe şi procesul de maghiarizare agresivă a populaţiilor din jur: germanici, valahi, slavi, acest proces fiind de fapt esenţa strategiei de supravieţuire a acestui mic popor migrator asiatic în Europa. Personalităţile proeminente ale istoriei lor nu au fost unguri: Matei Corvin, Petofi Sandor (Petrovici Alexandar – sârb, părinţii lui nu cunoşteau limba maghiară), Kosuth Lajos – slovac, precum şi majoritatea regilor Ungariei. În 1910 un istoric maghiar recunoaşte că doar 10% din unguri sunt urmaşii celor şapte triburi maghiare stabilite în Europa în 896, restul fiind populaţii maghiarizate de-a lungul timpului (valahi, germanici, slavi). De fapt cum ar putea un ungur blond din zilele noastre să fie urmaşul cetelor mongoloide venite în Europa în secolul IX?
Ceea ce trebuie accentuat este faptul că începând de la Ştefan cel Sfânt şi până la dispariţia regatului ungar în 1526, Transilvania nu a făcut parte niciodată din regatul ungar, fiind întotdeauna voievodat autonom.
- Înfrângerea de la Mohacs din 1526 în faţa turcilor şi cucerirea capitalei Buda în 1541 are ca urmare dispariţia de pe harta Europei a regatului ungar. Partea occidentală a Ungariei este anexată de Imperiul Habsburgic, iar restul, inclusiv Buda, devine paşalâc turcesc. Transilvania rămâne principat independent sub suzeranitate otomană.
- După respingerea asediului otoman asupra Vienei (1683), Imperiul Habsburgic ocupă teritoriul fostului regat ungar şi Transilvania, anexiuni recunoscute prin tratatul de la Karlowitz (1699).
- În 1849 Kosuth Lajos proclamă Ungaria stat independent, dar intervenţia habsburgică şi ţaristă înăbuşă această pretenţie.
- În urma pactului dualist din 1867, Ungaria devine regat în cadrul imperiului Habsburgic (numit din acel moment imperiul Austro-Ungar), având constituţie proprie şi o oarecare autonomie.
- În 1918, în urma înfrângerii din primul război mondial, imperiul Austro-Ungar se destramă, Ungaria devine stat independent iar Transilvania alege să se unească cu România.
Trebuie să subliniez imbecilitatea revizioniştilor unguri. Cum pot susţine că Transilvania a aparţinut Ungariei 1000 de ani, când regatul Ungariei a dispărut din 1541 până în 1867, perioadă în care a fost paşalâc sau provincie habsburgică, în timp ce Transilvania a fost voievodat autonom de la Ştefan cel Sfânt (997 – 1038) până în 1699 când devine provincie austriacă (ca şi Ungaria de altfel). Deci Transilvania şi-a pierdut independenţa în 1699 şi a aparţinut până în 1918 Imperiului Habsburgic, nicidecum Ungariei (care din 1526 până în 1867 nu a existat).
- În 1940, în urma Dictatului de la Viena, o parte a Transilvaniei este cedată (pentru prima dată în istorie) Ungariei. Până în 1944, când revine României, ce fac ungurii în Transilvania? Ce ştiu mai bine: ucid valahi şi evrei, consideraţi rase inferioare. Gena lor asiatică i-a ajutat pe unguri să devină cei mai zeloşi executanţi ai teoriilor rasiale naziste, golind practic Transilvania de evrei. În perioada 1940 – 1944, timp în care Transilvania a aparţinut Ungariei, populaţia evreiască de aici a scăzut cu 90%, marea majoritate fiind trimisă de către autorităţile maghiare către lagărele de exterminare naziste. La fel s-au purtat şi în Serbia odată cu invadarea alături de germani a Iugoslaviei în 1941.
În încheiere, ca să sintetizez relaţia dintre băştinaşii valahi şi alogenii unguri, îmi îngădui un scenariu: un ungur pribeag bate la uşa unui valah. Acesta, ospitalier, îl primeşte în casă. Îi întinde masa, oferindu-i ce are mai bun în cămară. Ungurul, în timp ce se ospătează, pune ochii pe nevasta valahului (frumoasă, bineînţeles) considerând că ar fi normal ca după ospăţ valahul să îi ofere şi un desert, adică nevasta. Indignat de faptul că după ce s-a săturat, valahul nu-i oferă şi nevasta, ungurul îi trage o palmă zdravănă valahului şi încă una. Înainte ca mămăligarul să se dezmeticească, ungurul fuge pe uliţă strigând din toţi rărunchii: săriţi oameni buni, că mă omoară valahul, sunt o victimă.
Aşa că, valahi, fiţi înţelegători şi daţi-le şi nevasta, dar vă avertizez că nu le va ajunge. Următoarea lor dorinţă va fi casa voastră.”