joi, 2 iunie 2011

Testamentul Maresalului Ion Antonescu dupa 65 de ani de la executie


Testamentul Maresalului Ion Antonescu dupa 65 de ani de la executie

  • Miercuri, 1 iunie 2011 15:11
  •  
  • |
  •  
  • 949 vizualizari
  •  
  • |
  •  
  • Opinii

Testamentul Maresalului Ion Antonescu dupa 65 de ani de la executie
Pe 1 iunie 2011 se implinesc 65 de ani de la moartea maresalului Ion Antonescu, iar pe 2 iunie se implinesc 129 de ani de la nasterea sa. AIM va prezinta ultimele cuvinte scrise de maresal inainte de a fi executat la Jilava. 
"Scump popor roman, sunt mandru ca am facut parte dintr-o natie cu dubla ascendenta, romana si daca, a carei istorie a fost luminata de stralucitoarea figura a lui Tarian si de jertfa marelui Decebal!
Am luptat in doua razboaie pentru gloria ta!
Sunt fericit sa cobor cu cateva clipe mai devreme langa martirii tai. Toti au luptat pentru dreptatea ta! Fostii mei colaboratori au incercat sa se desolidarizeze de mine. Eu nu ma desolidarizez de greselile lor. Las Tarii tot ce a fost mai bun in guvernarea mea. Tot ce a fost rau iau asupra mea, in afara de crima! Acest razboi care s-a sfarsit cu infrangerea Germaniei hitleriste, nu va pune capat conflictului mondial deschis in 1914.
Prevad un al treilea razboi mondial, care va pune omenirea pe adevaratele ei temelii sociale. Ca atare, Dv si urmasii Dv veti face maine ceea ce am incercat sa fac eu astazi, dar am fost infrant! Daca as fi fost invingator, as fi avut statui in fiecare oras al Romaniei. Cer sa fiu condamnat la moarte si refuz dinainte orice gratiere. In felul acesta voi fi sigur ca voi muri pe pamantul Patriei, in schimb voi, ceilalti, nu veti fi siguri daca veti mai fi aici cand veti fi morti.
Am terminat. Dar, inainte de a incheia, vreau sa va reamintesc:
Scipio Africanul a urmarit pe Hanibal peste campurile Frantei, ale Spaniei, ca sa-l infranga pe nisipurile fierbinti ale Africii, la Zama, razind de pe suprafata pamantului marea Cratagina. Astfel, el a pus bazele stralucirii Romei. Ca si Temistocle si Vespasian, care si-au servit tara, si el a murit in exil.
Imi vin in minte, in aceste clipe tragice ale vietii mele, fara sa ma gindesc ca as putea fi comparat cu ilustrul general roman, cuvintele pe care el, pornind in exil, le-a adresat, de pe puntea corabiei, poporului sau:
„Tie, popor ingrat, nu-ti va ramane nici cenusa mea”.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu