Liceul de Muzică din Cluj, mutat într-o hală industrială

Cristina Horvath - COTIDIANUL

 

Mult trâmbiţata reformă a învăţământului, care poartă marca celui mai incapabil ministru al Educaţiei pe care l-a avut România în douăzeci de ani, are efecte dezastruoase în sistemul şcolar românesc. Una dintre măsurile cele mai aberante gândite de Funeriu este comasarea unităţilor şcolare. Această măsură combinată cu lipsa acută a resurselor financiare a generat o adevărată tragedie pentru una dintre cele mai prestigioase şcoli de muzică din ţară, Liceul "Sigismund Toduţă" din Cluj, care va fi mutată, din toamnă, într-un banal atelier de practică al Liceului Industrial "Unirea-16 Februarie" din zona industrială a oraşului.

În locul strungurilor şi polizoarelor sunt aduse, în aceste zile, într-o clădire cu aspect dezolant de la periferia Clujului, sensibilele instrumente muzicale la care au studiat artişti valoroşi cu un palmares impresionant.

Elevii Liceului de Muzică din Cluj au fost anunţaţi că după încheierea anului şcolar vor trebui să-şi mute instrumentele şi mobilierul într-un liceu industrial din apropierea zonei Clujana. Cu toate că prestigioasa şcoală de muzică clujeană este cel mai mare furnizor de talente artistice, cheltuielile acestui liceu au devenit o povară pentru municipalitatea condusă de urmaşul lui Emil Boc, urmând a fi mutat din centrul istoric al oraşului. Primăria Cluj a decis să înceteze să plătească chiria Cultului Franciscan, repus în posesia mănăstirii în care a funcţionat şcoala, încă de la înfiinţare.

Motivul mutării este simplu şi se rezumă la bani. Ordinul Călugărilor Franciscani, proprietarul clădirii în care a funcţionat zeci de ani Liceul de Muzică "Sigismund Toduţă", nu s-a mai înţeles cu primarul PDL Sorin Apostu în privinţa sumei reprezentând plata chiriei. Vestea a căzut ca un trăsnet asupra foştilor elevi, artişti de prestigiu cu premii la festivaluri internaţionale. Toată vara au avut loc adevărate pelerinaje atât la Liceul de Muzică din centrul oraşului, cât şi la Liceul Unirea, viitorul sediu al şcolii de muzică, situat în zona industrială a municipiului Cluj-Napoca. Nostalgicii absolvenţi vin să vadă fostul sediu în care şi-au petrecut tinereţile, după care se duc să vadă locul unde vor fi mutate pianele lor nepreţuite. Printre ei se numără şi Emil Simon, fostul director al Filarmonicii Transilvania. "E locul în care am dirijat prima dată, unde am primit primele lecţii de muzicologie, am cunoscut-o pe viitoarea mea soţie, unde m-am semnat pe stâlpul central, ca mulţi alţi colegi", a declarat Simon pentru cancan.ro. Imaginea de la Liceul Industrial este dezolantă şi seamănă cu decorurile din filme suprarealiste. Muncitori cu excavatoare şi macarale scot prin pereţi strungurile vechi, pentru a face loc instrumentelor muzicale.

Tunde Peter, inspectorul şcolar adjunct al judeţului Cluj, a declarat că această măsura de comasare a liceelor este de fapt o metodă prin care se va "ridice nivelul calitativ al actului de învăţământ". Pe de altă parte, Primăria Clujului recunoaşte că problema principală a fost chiria plătită franciscanilor. "Am rezolvat cu Inspectoratul Şcolar problema datorată retrocedării clădirii franciscanilor. Mutarea Liceului de Muzică la Liceul Unirea este totuşi provizorie, până când va fi finalizată construcţia clădirii care va adăposti Academia de Muzică şi Liceul de Muzică din cartierul Mănăştur", a declarat pentru cancan.ro Iulia Maxim, purtătorul de cuvânt al primăriei clujene. Proiectul acestei Academii este, însă, atât de vechi, încât nimeni nu mai crede că va fi realizat vreodată. Ambrus Adam, administratorul franciscanilor, spune simplu şi la obiect că mutarea a fost o chestie de negociere. "Am cerut majorarea chiriei, nu a fost acceptată."

Elevii Liceului de Muzică sunt profund afectaţi de ideea că vor trebui să părăsească frumoasa clădire a şcolii în care au învăţat ani întregi. S-au ataşat de clădirea mănăstirii, din centrul oraşului, pe care o părăsesc cu regrete. Ultima promoţie care a terminat recent liceul a ţinut să sublinieze acest lucru chiar la festivitatea de predare a cheii. "Ne va fi dor de mănăstire, aşa cum este ea, cu curtea interioară ca o puşcărie, cu sălile ca nişte chilii, cu culoarele întortocheate, cu sala mare în stil gotic, cu podul şi subteranele misterioase, cu parcul cu skateri", au spus absolvenţii cu lacrimi în ochi.

Nu doar elevii muzicieni sunt loviţi de măsura aberantă a Primăriei Cluj şi a Ministerului Învăţământului. Şi la Liceul Industrial Unirea- Material Rulant se strâng semnături pentru evitarea strămutării şi a comasării. Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj a decis să facă loc muzicienilor, prin comasarea liceului industrial cu elevii de la Liceul Agricol Alexandru Borza din Cartierul Gheorgheni. Chestiune care i-a nemulţumit profund şi pe elevii Liceului Industrial Unirea.

Printre cei care au studiat la Liceul "Sigismund Toduţă" se numără compozitorul Cornel Ţăranu, violoncelistul Răzvan Suma, taragotistul Dumitru Fărcaş, Claudiu Purcărin, baterist Sistem, Adrian Tetrade de la "Cârcotaşi" sau Titus Flueraş, de la orchestra YouTube.

Şi maestrul Johnny Răducanu a criticat dur mutarea liceului în zona industrială. "Este o crimă, ruşine să le fie! Nici comuniştii nu ar fi fost în stare de aşa ceva, să ducă arta din centrul istoric. Pentru o şcoală de fotbal sigur găseau bani, dar pentru un izvor de cultură, nu. Este o porcărie tipic orientalo-slavo-comunisto-românească!", a declarat marele jazzman, unul din absolvenţii celebri ai Liceului "Sigismund Toduţă".

Probabil că maestrul Johnny Răducanu are dreptate! Ceea ce se întâmplă, nu doar cu Liceul de Muzică din Cluj, ci în întreg sistemul de învăţământ din România, este o mizerie tipic românească, o copie pedelistă, peste ani, a "celebrei" Revoluţii Culturale importate de Nicolae Ceauşescu din China şi Coreea de Nord, la începutul anilor '70.