FAETON, CERCUL, CÂND, ÎNCOTRO, a AMEŢI, cuvinte duse de rumânii geţi în INDIA şi la ROMA.
de Lucian Iosif Cueşdean la 13 mai 2012 la 14:50 ·
Citeşte şi dă mai departe.
În cărţile LIMBA RUMÂNILOR NU SE TRAGE DE LA ROMA şi ISTORIA ANTICĂ a NEAMULUI ROMÂNESC, de Dr.Cueşdean, disponibile în librării şi prin poştă la telefon 0722.317.501, constataţi că, suntem altfel decât restul Europei prin faptul că noi eram agricultorii sedentari de milenii, în timp ce ceilalţi erau triburi de nomazi, prin faptul că noi avem un sistem de compunere sonoră a noţiunilor, folosind sunetele naturii ca semn lingvistic, în timp ce ceilalţi au doar etimologii străine, pe principiul arbitrariului semnului lingvistic al lui Ferdinand de Saussure , că toţi europenii au venit de undeva, spre deosebire de rumâni, prezenţi aici de 42.000 de ani, agricultori sedentari de 10.000 de ani şi că ROMÂNA ESTE FĂURITĂ DE MORFEMELE STEM DIN RĂDĂCINILE EI GETICE, fiecare frântură de cuvânt având un înţeles tot românesc, nu străin, pe lângă faptul că, în timp ce Roma era abia un punct pe hartă, neamul geţiţor vorbitori de rumână era cel mai mare popor, întins de la Gibraltar până în Punjabi, rumânii putându-se demarca de fraţii lor gemeni abia în India, unde romanii nu au ajuns niciodată.
Peste 2000 de cuvinte româneşti duse de geţi în în Punjabi, constituie dovezi incontestabile că româna nu se trage nici de la Roma şi nici de la Moscova.
Descoperirea etimoanelor ”latine” în dicţionarul limbii punjabi, din India, unde au ajuns în repetate rânduri geţii, dar nu a ajuns niciodată Imperiul Roman, clarifică originea autohtonă a limbii româneşti şi-i indică pe geţi ca fondatori ai Ginţii latine.
Să nu ne mai lăsăm înjosiţi de proşti şi de răuvoitori.
Se cuvine a remarca la români deosebitul conservatorism simbolistic, evident în, păstrarea obiceiurilor, păstrarea decimilenară a unor simboluri grafice şi păstrarea decimilenară a unor simboluri sonore în cuvinte regăsite după peste 2500 de ani, vorbite azi în India, precum şi în păstrarea numelor antice de râuri şi localităţi ori locuri şi a sunetelor din natură în vorbire, onomatopeele, din care se compun mii de cuvinte specifice româneşti, în opoziţie cu teza fantezistă a abandonării limbii daco-gete şi a romanizării tuturor dacilor, după 165 de ani de ocupaţie parţială a Daciei.
Legiunile din Dacia nu erau cu ”etnici” romani, ci cu sclavi şi mercenari geţi (numiţi şi traci).
Opriţi Academia română să ne mai facă de râs limba şi să ne înveţe copiii că ei sunt străini în România, că ei sunt veniţi aici de la Roma şi că ei sunt rodul unor mame violate de către toţi cotropitorii.
Dexul nu este făcut numai de români ci şi de străini deghizaţi sub nume româneşti care s-au străduit din răsputeri să ne păcălească, spunând că am fi de la Roma, de la Moscova, de la Istanbul ori de la Atena, de oriunnde, numai sub nicio formă din Bazinul Dunării de Jos nu.
Cuvintele, faeton faia, cercul ciarca, când cad, încotro kitţon, a ameţi gumeta, pană pana fana, băut biia, rege ragia, a înmărmuri marna, care care kera, a încălzi tezi, precaut caucas, a la dulai, a spăla dulai, vălurit cial, noi asin asni, mulţumire malţan, armă haţiar, unire pe viaţă viahuna, şiră sira, ape abi, a înjunghia jang, alarmă larai, cald calm garm, fiert garm, termic ta garmai, prinsoare şort, nuc acor, a vagabonda bonda, a cerşi caribi, dorinţă doria, a ceda ciadna, a veghea vagat, palid pila, a vicia vicarna, voce vitci, fără gust foca, a jura carar, jurământ manaut, rămăşag başi baji, bătrân buta budda, boşorog buzurg, a vedea vekhna, curat cuar, percepţie pargatai, venin vis, naţional vatani, barcă bera, veteran vuţurg buzurg, uşă usara, a adora adar, a omeni a venera mana, nerv nervură nar, a cuteza tez, salt săritură şal cial, pişătoare paşab, noi sanun, mult mullon, a învinge hunja, a aduna la vedere vadauna, cât catti, oală pentru flori fulan uala, morbid bimar, suite ute, deasupra upra, superior uparra, a tulbura tolna, uniune milauna, a dărâma darauna, a deprima gapra, căpos cappa, nevăzut anvechia, a uni lagauna, a în-vă-ţa (voi vă) ţah, pre-ţuire ţahrauna, p-ăţanie h-aţa, virulent virodi, s-tângaci cu-ţanga, a prinde pand, a cădea ţeda, gurgui burji, geamăn giauna jiaura, doi do, a înţelege ţah, azi azi, limbaj boli, a vagabonda avagaun, a despărţi despardes, a călători cialan, fior furacna, a înflori fluon, direct dore, aşa aşea, a cultiva cala a plugări, câţi catţi, închis chisia, al tău tera, tu tun, a treia triia, fir farona parâmă, aţă adţa aţuca ţaga, încercare carcava, a acoperi capara, sărit saria, pe tine tainun, atunci atont, ger garmi, zece zac, a înceta ciatna, loc ilaca, teroare taraua, ţâţă ţan, sân ţan , maţe matţa, dantură dandan, a desena dassna, unghie pahuncea, agapă gapp, plânge plur, ruptă patna, mamelă mamma, flori ful, a afâna afarna, a plăcea phulna, masă mez, ceartă ciarcia, bocit batcit, a înghiţi gutt, o gură garahi, zău zaunh, umflat fulnah, miţos miţas dulce, rază de soare ran, a iradia iran, răsară asară, dimineaţa mun, nume nam, a căta catauna, , a înconjura ghera, durere duracna, sumă sual, vară garma, soare surai, insolaţie sarsam, nu puteau ajunge în India decât duse de către rumânii antici de acum peste 2500 de ani.
“Româna” în copie vorbită azi în Punjabul din India şi Pachistan conţine peste 200 de cuvinte exclusiv româneşti. Pe lângă acestea mai sunt 1800 de lexeme numai româneşti, dar transmise de ei şi celorlalţi “indo”-europeni, dovedind că rumânii geţi sunt cuceritorii europeni ai Indiei şi Pakistanului şi ai vestului european.
Dacii erau geţi.Doar romanii i-au numit daci pe geţi.”Geţii erau cei mai bravi dintre tracii cei mai numeroşi după inzi”, după grecul Herodot.Geţii erau cei care sunt născuţi în Bazinul Dunării de jos, stăpânii celei mai vechi culturi din Europa, Civilizaţia Danubiană, a fluviului ce constituie axul continentului nostru.Din faptul că ei sunt cei mai vechi decurge şi constatarea că româna a dat cuvinte tuturor celorlalte limbi europene, contrar părerii ne fondate că ea ar fi primit toate cuvintele de la alţii.Vorbele lui Herodot au fost răstălmăcite.Tracii erau unii dintre geţi şi nu geţii unii dintre traci.Geţii au ajuns atât la Gibraltar ca Iler- geţi, Indi-geţi, cât şi în India ca Mass-geţi (massageţi), geţii maximi, Geţii cei Mari (în limba pahalavi a perşilor cf. Wikipedia), vobind româneşte atât pe parcursul până în Spania, cât şi pe cel până în India.
Rumânii geţi, cuceritorii antici ai Indiei, au lăsat aici pe lângă 240 cuvinte exclusiv româneşti şi 1800 lexeme româneşti comune cu alţi indo-europeni, în realitate toţi descendenţi ai lor, după ultima glaciaţiune.
Dovezile palpabile nu pot fi negate.Am prezentat 400 de cuvinte româneşti atribuite fraudulos până acuma ”slavilor” sud dunăreni şi ”indo”-europenilor în general, deşi în Punjabi din India şi Pakistan, nu există alte cuvinte indo-europene decât cele din limba română şi nu din alte graiuri contemporane.
În facebook, notiţe la profil, redau zilnic câte 5 cuvinte extrase din anexa 1, a cărţii mele “Senzaţional, suntem români de peste 2500 de ani şi nu ne tragem de la Roma”.Nicio altă sursă nu dă 2000 de lexeme atât de apropiate de limba română contemporană ca acestea, deşi există scrise mii de cuvinte ( de obicei toponime) atribuite dacilor, tracilor şi ilirilor. Daţi click pe linkul http://ijunoon.net/punjabi_dic/ introduceţi în dicţionarul Punjabi to English, scris pe coloana din stânga, cuvintele punjabi, pentru a obţine toate sensurile româneşti contemporane.
Găsiţi cartea la 0722.317.501 şi la
http://solif.wordpress.com/oferta-de-carte/
Fondul latin ancestral al limbii române are particularităţi specifice şi cuprinde termeni ai unei societăţi latine, mult anterioare Imperiului Roman, înainte de a se inventa cuvântul CENTUM.
Latina românilor este latina cea mai veche, de dinainte de a se întemeia Roma.
LATINA GEŢILOR PĂTRUNŞI ÎN INDIA. Anexa nr.1
(1154 cuvinte primare, în ordinea dicţionarului englez.
În dicţionarul English to Punjabi online introduceţi de exemplu abreast şi obţineţi cuvântul nalonal.
În dicţionarul Punjabi-English introduceţi nalonal şi obţineţi abreast şi simultaneously= n-ALO-nal=ALĂ-turi.
Căutaţi înţelesul cuvântului englez în dicţionarul English to Romanian online).
Românesc getic etimonul latin cuvântul englez punjabi
1126.-FAETON FAIA FAETON(it) wheel phaia
1127.-CERCUL(roată) CEARCA CIRCUS wheel charkha
1128.-CÂND CAD QUANDO when kad
1129.-înCOTrO COTţin;CHITŢON IN-CONTRA-UBI whereto kitthon 1130.-AMEŢI gUMETA L*AMMATTIRE to whirl ghumeta
1121.-PANĂ(de despicat) PANA PINNA wedge phanna --------plÂNGE ANGIU PLANGERE weep hanju --------BINE BANIA BENE fabulous;well made bania
1122.-BEA(BĂUtură) BIIA BIBERE wet bhijia
1123.REGE RAJA REX king raja
1124.-înMĂRMURit MARNA MARMOR whack;trap;stop marna
1125.-CARE CARE;KERA QUALIS which(kehra);what khehra
Observăm că şi în latină MAS înseamnă MASIV, MARE, MĂREŢ, ca şi în MAS a GETĂ; masa geţii=GEŢII cei MARI.
De ce s-ar trage a îm-BOLD-i din slavul BOLD-li=ghimpe şi nu de la sinonimul get BALD pentru boul îm-BOLD-it de noi, ce a generat probabil englezul BULL (taur) şi numele nobililor cruciaţi BALD-WIN, de Flandra, ajunşi prizonieri ai Asăneştilor.
Cum să ne mirăm că ASUPRIRE a ajuns ZABARDASTI, trecând poate prin ASAPRADAStI, când ALB a ajuns BLA, la francezi, adică BLA-nş, a devenit negru la englezi, adică BLE-k şi GÂN-DIN-d a devenit (DEN-GEN), DENKEN, la geţii goţi, la germani, deşi el era a GÂNDI, GHINTI (ginti), la masa geţi.
În sfera semantică “a aduna-a desprinde”= “a strânge-a expanda” se situează morfemul stem S*R, din a SOR-bi, a SĂR-I, cu etimon latin, SAR-male cu etimon turc, dovedind că cele trei cuvinte nu pot fi decât de origine română.Dacă reuşim să înţelegem acest lucru, vom reuşi să înţelegem şi faptul că, românescul bi-SER-ic-ă este străin de ba-ZIL-ic-ă şi derivă din SAR-an, sanctuar în masagetă, pentru că ambele cuvinte spun pe româneşte că lumea se strânge la bi-SER-ic-ă, -SER-, precum se strânge la SAR-an, de unde difuzează (SAR-e) înţelepciunea divină sau se adună, ca la orice SĂR-băt-oar-e.Morfemul ZIL, din ba-ZIL-ic-ă, este străin şi nu face parte din sfera semantică românească “a strânge, a se aduna—a expanda”, din care vă reamintesc, a se SĂR-ut-a, SÂR-mă, SÂR-bă, SĂR-bă-toar-e---a SĂR-i, a ră-SĂR-i.Romanii s-or fi salutat când se (SAL-utau=) SĂR-ut-au, dar rumânii se strâng, se adună unul cu celălalt, când se SĂR-ut-ă.
Unii lingvişti fac tot felul de reguli de transformare a sunetelor europene din etimoanele lor scrise, descoperite ca documente istorice.Prima problemă este că limba scrisă este influenţată de cel care a scris-o şi ca atare depinde de educaţia lui şi de capacitatea scrisului de a reda vorbirea, plus intenţia vădită a educatorului de a crea o limbă unitară în cadrul unei şcolarizări.Latina scrisă nu a ajuns niciodată în contact cu marea masă a dacilor ca ei să îngâne ABIA după AD VIX.În acest domeniu există nişte falsuri uşor de identificat.Soare este pronunţat de români SUARE, iar în prima limbă a lumii europene, SANSCRITA, cuvântul este cel românesc, SURIA, APA, SUTA şi nu SOL, AQUA, KENTUM, care lipsesc cu desăvârşire din ceea ce se numeşte indo-europeana primordială, iraniană sau vedică, una şi aceeaşi cu cea admisă de toată lumea ca fiind şi limba dacilor sau sciţilor din teritoriul nostru.Româna are un tipar specific, dat de morfemele stem şi este o limbă scrisă de abia câteva secole, menţinând încă vocabularul ei natural intact.În cazul în speţă, cuvântul românesc pătruns într-un mediu străin a suferit uneori modificări mari şi alteori doar mici ajustări observate şi de lingvişti.M în N, de exemplu la MIC în NICA, de exemplu, dar ALĂ-turi păstrează pentru morfemul ALĂ, înţelesul de grup al noţiunii “cuplat-decuplat” al morfemului stem *L*( sunet vocalic fictiv *), din care putem înşira cel puţin două cuvinte româneşti, a se ALIA, a sta ALĂ-turi, şi a fi decuplat de noi, ĂLA, ALE-sul, ELI-minatul, etc, din care etimonul imperial roman latus (-L*) face parte doar tangenţial, ALA-tus ne existând.Pe de altă parte există câteva cuvinte de tipul warma=gimlet=sfredel pe care nu le-am introdus în studiu deşi atât varma cât şi viermele fac găuri având o înrudire sonoră şi semantică românească, în sfera: ”V*R=”găurit, ne găurit, găureşte”, VIER-mănos, VER-igă, VER-ig-et-ă, VIR-gină, VÂR-ât-u, VÂR-ful, VIER-mel-e, VIER-u, VIR-ilu, VAR-ma, sfredel în masagetă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu