Mihai Eminescu
Pentru libertatea presei
Reproducem acest ultim articol al lui Eminescu din „Timpul” cu sentimentul că el reprezintă un adevărat testament pentru toate generaţiile de jurnalişti, dar şi pentru a-l pune în contextul recomandărilor recente din Raportul MCV asupra României referitoare la „îngrădirea” libertăţii presei.
Victoria în alegeri, îngenunchierea naţiunii înaintea puterii uzurpatoare, deşteaptă şi apetituri tiranice, printre care pretenţiunea, mai-nainte de toate, de a fi aprobat şi aplaudat uzurpatorul în faptele sale, pe toate căile.
E logic într-adevăr ca, după un câştig să se urmărească un altul, şi în fine tot, spre deplina satisfacţiune a acaparatorului.
Regimul dobândise darea din mână şi chiar din picioare, a celor ce poartă numele de mandatari ai naţiunii; astfel dispune el la discreţiune de toată puterea în stat, făcând ori şi ce vrea fără a fi controlat şi nu se gândeşte decât la mijlocul de a se întări în această situaţie de desfătare şi răsfăţ.
Singurul lucru asupra căruia n-a putut încă triumfa a rămas numai presa, şi aceasta se consideră, credem, de către regim, cu atât mai nesuferită, cu cât el, în exerciţiul puterii discreţionare, a trebuit să devină năzuros, adică supărăcios din lucru de nimic.
Ziarul „Timpul”, din 29 iunie 1883, cu ultimul articol publicat de Eminescu despre libertatea presei. Foto: Roncea.ro
Presa, pentru omnipotentul nostru
regim, cu strigătele ei, cu lamentele ei continue, îi face negreşit
efectul unei hărăitoare din Braşov, care prin scârţâitul ei strident dă
crispaţiuni nervoase. Neapărat dar că se simţea şi nevoia de a
pune în practică mijlocul prin care să se năbuşească ţipătul contra
trădării şi contra fărădelegilor regimului, spre a fi liniştit în domnia
sa absolută.
Însă, ca contra a tot răul ce cată a fi combătut, aşa şi contra presei cată să se uzeze de arme îndestul de eficace de a o învinge.
Ei bine, care ar fi fost acelea ?
Dacă întru abaterea constiinţei
alegătorilor, s-au dovedit cele mai eficace arme: corupţiunea, frauda,
ameninţarea; dacă cu acestea s-a putut respinge opoziţiunea de la
exercitarea controlului asupra puterii; de bunăseamă că ele n-au
putut nimic contra presei, pe cât timp aceasta, în majoritatea ei, este
în opoziţiune cu guvernul, bucurându-se de sprijinul public.
Armele ce numirăm sunt într-adevăr
numai bune pentru cei cu bucate pe câmp şi pentru cei cu copii de
căpătuit, ori pentru aceia care ei înşişi urmăresc un folos direct,
nepătrunşi fiind de datoria de cetăţean şi de sânţenia votului ce li s-a
încredinţat; dar, cât pentru persoana jurnalistului, hârşit în luptă şi
îndărătnic în profesarea principiilor, sunt custure fără tăiş.
Contra presei şi jurnalistului a cătat regimul să recurgă la acte de răsbunare; şi
aşa, după ce că a intentat proces de presă, prin Creditul funciar
rural, unuia dintre organele de publicitate care au cutezat să formuleze
acuzaţiune specială contra neregularităţilor de la zisul credit; după
ce că în acest proces de presă a cătat să sustragă pe jurnalist de la
judecătorii săi naturali, juraţii, şi l-au târât dinaintea tribunalelor
guvernului, recomandând acestora să se declare competente şi
recompensând pe magistraţii care au avut lipsă de scrupul pentru
justiţie şi s-au supus trebuinţei regimului; acum a mers cu iuţeala
pentru a prescrie chiar expulzarea directorului acelui jurnal, a d-lui
Galli, adică fundatorul foii francese L'Independence roumaine pentru că
acesta este străin neîmpământenit încă.
În cazul de faţă guvernul, care este
evident că a voit să lovească în existenţa jurnalului L'Independence
roumaine , s-a folosit de o lege decretată de dânsul acum doi ani, şi
care priveşte petrecerea străinilor în ţară.
Dacă vom ţine socoteală de mobilul care a
dictat facerea acelei legi, nu vom putea scuza dispoziţiunea de
expulsare luată în privinţa d-lui Galli, pentru că într-adevăr ea nu a
fost concepută decât sub impresiunea asasinatului comis asupra
Împăratului Alexandru II şi în spiritul de a combate şi a depărta de
ţara noastră acele parazite care îşi caută existenţa din acte de
teroare, pe străinii fără căpătâi pe nihilişti mai ales, în vreme ce
directorul jurnalului francez L'Independence roumaine era aici un
muncitor liniştit, stabilit de mai mult timp în ţară şi exercitând în
asociaţia cu români comerciul de tipograf, îndeosebi de calitatea sa de
jurnalist.
Când însă ne vom aminti de împrejurarea
că numitul director al foii L'Independence roumaine a fost încurajat şi
susţinut ca jurnalist chiar de către guvernul actual, când vom aminti
aci că dl. Galli, prin un alt jurnal fundat de dânsul, L’Orient, a
debutat în ţara noastră ca sprijinitor al politicii guvernului, atunci
desigur că se va vedea şi mai bine cât de necuvincioasă este
dispoziţiunea de expulsare de acum.
Ce fel? Pentru ca să cânte
guvernul, un străin poate fi tolerat şi încurajat, iar de a-l critica
nu? Atunci se neagă fără rezon principul echităţii care nu admite
dreptul ciuntit, care nu poate admite facultatea de a zice da fără a o
admite pe aceea de a zice ba.
Una din două: ori străinul dintru început
nu este învoit a face politică în ţară, şi atunci înţelegem raţiunea
unei dispoziţiuni de expulsare când şi-a permis el a face politică
locală; ori că, dacă s-a tolerat odată străinului d-a face politică
guvernamentală, urmează a i sa tolera să facă şi politică de opoziţiune.
Fapta de la început a acestui guvern cu dl Galli, îl obliga la
toleranţa lui în urmă.
Dar credem că nu este nevoie a
argumenta mult, spre a convinge despre urâta pornire a guvernului asupra
presei. Trebuie să-l aşteptăm de acum la alte măsuri şi mai odioase,
pentru că panta este alunecoasă şi nu are piedică până-n prăpastie.
Cât pentru presă, am putea să-l
asigurăm pe regim că oricât de cumplite ar fi actele sale de răzbunare,
nu va fi în stare nici el a abate unele caractere tari ce se găsesc
într-însa, şi teamă ne e că, căutând victoria peste tot, va pierde şi
cea deja câştigată în monstruoasa sa pornire de a-şi subjuga şi presa.
(Timpul, Buc. 8(1883), nr. 142, iunie 29, p. 1. Sublinirile aparţin redacţiei cotidianul.ro)
SURSA : cotidianul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu