Groparul invatamantului

de George Banu

Ca hienele s-au repezit omniprezentii cuvantatori de talk-show asupra profesorului acuzat de un viol departe de a fi dovedit. Bla-bla-bla si taca-taca, „capul” dascalului parea luat cu mult înainte ca judecatorul faptei sa-si îmbrace roba. Dintre toate acuzele si sentintele pronuntate pe sticla, una – si de fond – ramane fara putinta de tagada, intretinerea de relatii intime cu o eleva fiind oricui imputabila, daramite purtatorului de catalog.

Daniel Funeriu/INTACT IMAGES/ Foto: Marin Raica

Iata insa ca, usor-usor, ies la iveala lucruri ce-nfioara de-a dreptul. Colege de liceu ale acuzatoarei au furat niscaiva telefoane mobile. O alta a pozat… fara uniforma (gluma buna, nu-i asa?, fiind vorba de goliciune trupeasca, iar purtarea de imbracaminte similara si distinctiva este socotita, pur si simplu, degradanta, ofensatoare). Cluburile sunt pline de domnisoare de varsta presupusei victime. Iar cadrele didactice incep sa dea din colt in colt cand sunt intrebate despre absente, motivari, note.

Doar parintii nefecioarei tac. Au dat fugutza sa denunte presupusul viol, fara a explica in vreun fel de ce si-au transferat odrasla din Belgia, cat de bine au ajuns sa-i stie pasiunile si nevoile, cum ii urmaresc si indruma adolescenta plina de hormoni, de cate ori au fost la scoala, in cate randuri i-au dat bani pentru o carte sau o piesa de teatru si in cate dati pentru o seara-doua-sapte-noua prin cluburi s.a.m.d. Ei, mamicuta si taticutul, cei ai presupusei victime si ceilalti parinti prea ocupati si ingaduitori, ei  nu au nici o vina? Numai profesorul e de blamat, iar conducerea liceului de dat jos – cum a hotarat inspectoratul?

Insusi stapanul pixelilor a iesit sa critice public disfunctionalitatile, descoperite abia prin controlul ordonat de savanta-i persoana, de la ”Jean Monnet”. Domnul Funeriu crede ca a dat, prin ministeriala luare de pozitie, un semnal spre intregul sistem din subordine, fara a scoate o vorba despre simptomatologia bolii care nu e numai a unui liceu celebru, ci a intregului invatamant, in fruntea caruia a fost cocotat numai fiindca a elaborat teoria pixelilor. Fapte precum acestea petrecute la liceul din cartierul de lux razbat catre public din vreme in vreme, insa mult mai multe raman nestiute. Fiindcabuboiul e adanc si nu poate fi tratat doar prin destituiri (urmate, iata, de proteste).

Reteta posibil tamaduitoare ar trebui scrisa incepand cu prescrierea demisiei celui ce se proclama om de stiinta. Cel ce poseda, dupa cum demonstreaza prin tot ce face, stiinta distrugerii totale a sistemului de invatamant.

George Banu

George Banu a publicat 38 articole 

SURSA : GHIMPELE.RO

Mircea Geoană nu renunță la Președinție. Vrea să se bată cu UDMR în Harghita-Covasna

Mircea Geoană nu a renunțat la visul său de a ajunge președintele țării. Până la alegerile prezidențiale, vrea să intre cu noua sa construcție în alegerile locale de anul viitor și să se bată cu UDMR. Fostul președinte al Senatului își caută votanți în Mureș, Harghita și Covasna.

Chiar dacă nu mai este al doilea om în stat și a fost exclus din PSD, Mircea Geoană nu se lasă bătut și intenționează să intre în cursa pentru alegerile prezidențiale din 2014.

"Nu cred că are cineva vreun semn de întrebare că am abandonat această idee şi această speranţă. Nu am abandonat-o!(...) Mai spuneam eu de analogii de Liga Campionilor şi de campionate de tenis, trebuie să treci de semifinale. Faza de semifinale sunt alegerile din 2012. Dacă voi avea succes în 2012, dacă voi putea să construiesc sau să reconstruiesc, atunci cred că şansele pentru 2014 sunt destul de frumoase",  a declarat Mircea Geoană la emisiunea "După 20 de ani" difuzată de Pro Tv.

Vrea să câștige inimile alegătorilor din Harghita și Covasna

Întrebat ce mai face cu noul său proiect politic, Geoană a spus că acesta va fi lansat în scurt timp, că sunt colegi și din PSD, PNL care vor veni alături de el.

"Sunt convins ca mă voi intâlni cu colegii mei de foarte bună calitate din partid, că o să avem un traseu politic comun. Ceea ce încerc eu astăzi (n.r. - ca proiect politic) va duce şi la schimbarea actualei conduceri a PSD. Sunt convins că un număr mare din PSD, ca să nu spun majoritatea colegilor mei vor fi alături de mine", a spus Geoană.

Întrebat dacă va intra în cursa alegerilor locale de anul viitor, fostul președinte al Senatului a răspuns afirmativ și, mai mult decât atât, a anunțat că va concura UDMR-ul în Mureș, Harghita și Covasna.

"Degeaba le vorbește UDMR de autonomie din moment ce drumul din Miercurea Ciuc nu a fost reparat", a arătat Geoană. 

" Nu aveam în frigider un proiect de partid politic"

Totodată, acesta a subliniat că dovada faptului că nu avea în plan să rupă partidul este chiar întârzierea lansării noii sale platforme.

"Ca dovadă că nu îl lansez şi nu este complet desenat este că nu aveam în plan să fac aşa ceva. Deci, nu aveam undeva în frigider, în microunde, în sertar sau într-un raft un proiect de partid politic. Ar fi fost şi ilogic, pentru că, dacă vrei să faci un partid, îţi ia ceva timp. Am fost pus în faţa unei situaţii şi, cred, în faţa unei oportunităţi de a construi ceva. Eu am spus, la finalul acelui faimos Comitet Executiv, «adio tovarăşi!» acelor care consider că nu mai au nimic comun cu mine, dacă au avut vreodată, dar am spus şi «pe curând prieteni!», pentru că sunt convins că ne vom reîntâlni cu foarte mulţi dintre colegii de bună calitate - partea sănătoasă a PSD, de la liberali, partea sănătoasă de la alte partide, partea sănătoasă de la alte partide care nu sunt parlamentare şi care în acest moment simt nevoia de a se aduna sub un alt stindard", a spus Mirce Geoană.

Ponta și Antonescu nu vor mai fi în fruntea PSD și PNL, Boc nu va mai fi la Guvern

Fostul președinte al Senatului  nu-i mai vede în fruntea partidelor pe care le conduc acum pe Victor Ponta și Crin Antonescu, și nici pe actualul premier Emil Boc la Guvern. Despre USL acesta susține că s-a prăbușit în sondaje, iar cefectul plecării lui din partid " nici nu a fost încă măsurat".

"Nu-i vom avea pe Victor Ponta și Crin Antonescu conducând partidele lor și nici  pe Emil Boc premier. (...) USL este deja sub 50% și nu s-a măsurat efectul plecării mele din partid. Dacă construcția USL nu mai are scopul pentru care a fost creată, de a face 50 % în sondaje, eu nu-i mai văd sensul", a spus Mircea Geoană .

"Nu-i datorez cariera mea politică lui Iliescu"

Despre relația conflictuală cu președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, Geoană susține că aceasta este astfel din cauza "viziunilor diferite" și a educației. Fostul președinte al Senatului  a mai spus că nu-i datorează lui Iliescu cariera sa politică. "Se poate vorbi despre plecarea mea ca ambasador în America, dar trebuie să spunem că domnul Iliescu nu este cel care a făcut propunerea. A fost mai degrabă o circumstanţă în care am avut câştig de cauză. Au fost foarte multe nume vehiculate. În mod evident, domnul Iliescu, deşi a avut semnătura pe acea desemnare la Washington, nu a avut rolul decisiv în acea desemnare. În rest, venirea mea ca ministru de Externe a fost făcută la invitaţia domnului Năstase, care era preşedintele partidului şi viitorul prim-ministru", a spus Mircea Geoană.

"Un lider de partid care nu poate face altceva decât să-și dea afară predecesorii înseamnă că e un lider slab.(...)Sunt măgulit de interesul lor să scape de mine, înseamnă că am o anumită valoare.Este o greșeală care le va fi fatală celor trei ( Iliescu, Năstase, Ponta)", a declarat Geoană.

SURSA : EVENIMENTUL ZILEI - evz.ro

Profesorii i-au dedicat noi versuri lui Funeriu

Jurământ în fața Ambasadei României la Chișinău

O dilemă: ce se întâmplă când Statul e mai presus de lege. De legile proprii

De Razvan Diaconu | 20.11.2011 . Cursdeguvernare.ro

Statul român, prin instituțiile sale, a adoptat legi pe care același stat, de multe ori prin aceleași instituții, nu reuşeşte să le aplice.

Există legi pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, pentru a fi adoptate, dar pe care același Guvern le amână sau le aplică parțial. Alte legi au fost adoptate de Parlament, însă Guvernul a găsit metode să nu le aplice în întregime, iar apoi parlamentari care votaseră legile respective, odată ajunși la guvernare, au refuzat, de asemenea să le aplice.

Cursdeguvernare.ro a întocmit o listă a celor mai importante legi pe care statul se dovedeşte incapabil să le aplice. E greu de spus dacă poat fi invocate doar privaţiunile pe care le impune criza: unele din aceste legi şi asumări de răspundere au fost adoptate în plină criză economică.

§  Legea-cadru a salarizării unitare în sectrorul bugetar. Actul normativ a fost adoptat în 2010, prin angajarea răspunderii Guvernului, însă prin același procedeu a fost adoptat și o lege de aplicare a Legii-cadru, pentru anul 2011, astfel încât nivelurile din grilele de salarizare să nu se aplice în întregime. Astfel, Guvernanții susțineau să din anul 2012 avea să se aplice în întregime grilele de salarizare, care prevedeau un raport de 1/15 între cel mai mic și cel mai mare salariu la stat, cu salariul minim brut de 670 de lei pe lună. Astfel, susținea ministrul de atunci al Muncii, Ioan Botiș, grila întreagă de salarizare, inclusiv cei 25% tăiați de Guvern de la bugetari în 2010, urma să se aplice de la 1 ianuarie 2012. Nu va fi așa, pentru că, în noiembrie 2012, coaliția de guvernare s-a răzgândit din nou și a trecut la Camera Deputaților o lege pentru aprobarea unei ordonanțe de guvern simple (nr. 80/2010) în care deputații Puterii au introdus înghețarea salariilor și a pensiilor în anul 2012.

§  Legea pensiilor. Prin această lege, pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în 2010, pensiile urmau să se majoreze cu rata inflației plus jumătate din creșterea salariului mediu pe economie. Rezulta, așadar, o majorare de câteva procente pentru pensii, din anul 2012. Majorarea nu se mai aplica, potrivit legii de aprobare a OG 80/2010, adoptate de coaliția de guvernare, în Parlament. De la Palatul Victoria au fost, însă, emise promisiuni că pensiuile ar putea să crească cu un anumit procent, în funcție de evoluțiile economiei României și internaționale.

§  Legea majorării salariilor profesorilor. În septembrie 2008, înainte de alegerile legislative, parlamentarii au adoptat Legea 221/2008, care prevedea majorarea cu 50% a salariilor profesorilor, educatorilor și învățătorilor. La acea dată, premierul liberal Călin Popescu Tăriceanu a atras atenția că majorarea nu are surse de finanțare, însă chiar și parlamentarii PNL, inclusiv ministrul Educației de atunci, Cristian Adomniței, au votat-o, alături de PSD și PDL. Președintele Traian Băsescu a promulgat apoi legea, însă aceasta nu a mai apucat să fie aplicată, pentru că Guvernul Tăriceanu a emis o ordonanță de urgență prin care se acordau numai 17 puncte procentuale din majorare. Curtea Constituțională a declarat ordonanța ca fiind neconstituțională, însă nici guvernul următor, PDL-PSD, condus de Emil Boc, nu a aplicat majorarea cu 50%. Situația a generat un val de decizii în instanțele de judecată din țară, favorabile profesorilor, iar în final Înalta Curte de Casație și Justiție, la recursul în anulare al prcurorului general al României, Laura Kovesi, a decis ca salariile tuturor dascălilor să fie majorate cu 50%, în loc de 17%, pentru a uniformiza practica. Numai că Guvernul Boc (PDL-UDMR-UNPR-minorități, de această dată) a și-a angajat răspunferea pentru o nouă lege, prin care salariile tuturor profesorilor au fost nivelate în jos.

§  Eșalonarea drepturilor unor bugetari. În 2010, Guvernul a emis o ordonanță de urgență prin care au fost eșalonate în perioada 2012-2014 plățile drepturilor câștigate în instanță de unii dintre bugetari. La comanda Guvernului, parlamentarii Puterii au amendat ordonanța și au amânat pentru perioada 2014-2016 acordarea acestor drepturi.

Cum plăteşte statul pentru nerespectarea propriilor legi

La actele normative fundamentale de mai sus, se adaugă zeci de alte legi care nu pot fi puse în aplicare de către autorităţile locale: fie din lipsă de fonduri, fie din lipsă de metodologie.

De remarcat este că statul, prin guvern, nu reuşeşte să respecte nu doar legile şi măsurile populiste luate de guvernele precedente, ci nici măcar legile făcute şi promovate, până la asumarea răspunderii, de către guvernul în exerciţiu.

Într-un artcol postat pe blogul său, jurnalistul Lucian Davidescu arată că, prin amânarea plății drepturilor bugetarilor – profesorii în acest caz – statul ajunge să se folosească de banii datorați acestora fără să plătească dobânzi, așa cum guvernul fac în cazul împrumuturilor de la bănci.

”În cazul bugetarilor, dobânda este stabilită unilateral la nivelul ratei inflaţiei (3,55%, în scădere), adică mult sub nivelul la care se împrumută statul în mod normal. Nu dobânda de referinţă a BNR (6%), uzuală în dreptul contractual, nu randamentul titlurilor de stat emise pe piaţa internă (~7%), nu dobânda penalizatoare percepută chiar de stat în cazul contribuabililor care nu-şi achită obligaţiile la timp (18,75%)”, scrie Davidescu, pe blog.

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

• Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

• Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

• Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.

• Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.

• Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.

• Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

Un altfel de mesaj. Sa fie inceputul unei altfel de politici?!

Mircea Geoană: Acel 1 decembrie în care ne luăm țara înapoi! Nu putem continua să rămânem o majoritate tăcută condusă prin proiecte care nu ne aparțin și pe care nu le înțelegem sau îmbrățisăm. Dragi români, 1 decembrie a devenit unul din puținele momente din an în care ne reconciliăm cu propria noastră țară. Când ființa națională se exprimă pe deplin, unică și indivizibilă. Când reflectăm cu mândrie la un destin de-a lungul căruia n-a fost vreo încercare din care să nu ieșim mai uniți, mai puternici, mai hotărâți. 1 decembrie e singura oază de normalitate a unei națiuni chinuite astăzi de lipsa de încredere și de criza de proiect. În restul anului, trăim sub povara propriilor neîmpliniri și pierderii sentimentului că noi, românii, ne cunoaștem drumul și ne respectăm semenii. Divizați și nereprezentați în țară, arătați cu degetul în Europa, ne rătăcim reperele și ne neglijăm valorile. Nu e deci moment mai nimerit decât 1 decembrie pentru ca, având în suflet trecutul și în minte viitorul, să ne luăm țara înapoi. Pentru România nu există decât alternativa propriul drum pe care, cu demnitate, avem datoria de a ni-l construi singuri. De Ziua noastră națională trebuie să ne asumăm încredere și tăria unui nou început, unei revoluții a binelui în această țară. Nu putem continua să rămânem o majoritate tăcută condusă prin proiecte care nu ne aparțin și pe care nu le înțelegem sau îmbrățisăm. Epoca în care, cu indiferență, alegeam răul cel mai mic a trecut, pentru că, de prea mult timp, răul cel mai mic ne doare cel mai tare. Eu cred cu tărie că, dacă dăm la o parte ceața orgoliilor politice, a corupției și imposturii, vom vedea cu senitătate că destinul care ne așteaptă nu e cu nimic mai prejos decât al celor care, acum 93 ani, au făcut ca începutul iernii lui 1918 să însemne primăvara națiunii noastre. Eu cred în cuțitul ajuns la os care ne va face, ca popor, să punem profesionalismul, decența și cumpătarea la baza unei altfel de Românii, la baza unei singure și prospere Românii. Cu tăria de a ne revolta, prin acțiune publică, față de ceea ce face ca România să nu fie întotdeauna locul în care ne-am crește copiii și nepoții, cu decizia de a ne implica și a nu mai sta pasivi începe nobilul și necesarul gest de a ne lua înapoi țara. E o datorie de credință față de toți cei care găsesc în România leagănul devenirii lor, față de toți cei care s-au jertfit și se jertfesc în România și pentru România, față de militarii și veteranii noștri care, pentru sacrificiul și dragostea lor dezinteresată de țară, ar merita cu mult mai multă recunoștință. Respectul pentru ei se măsoară în hotărârea noastră de a face România patria noastră timp de 365 zile pe an. Dragi români, nu e nimic mai frumos decât să poți spune „La mulți ani, România” și „Mulțumesc, România”. Prin munca și talentul nostru, vreau să facem cu toții în așa fel încât să putem rosti în fiecare zi din an și în fiecare clipă a existenței noastre aceste vorbe: La mulți ani, România! Mulțumesc, România!