O dilemă: ce se întâmplă când Statul e mai presus de lege. De legile proprii

De Razvan Diaconu | 20.11.2011 . Cursdeguvernare.ro

Statul român, prin instituțiile sale, a adoptat legi pe care același stat, de multe ori prin aceleași instituții, nu reuşeşte să le aplice.

Există legi pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, pentru a fi adoptate, dar pe care același Guvern le amână sau le aplică parțial. Alte legi au fost adoptate de Parlament, însă Guvernul a găsit metode să nu le aplice în întregime, iar apoi parlamentari care votaseră legile respective, odată ajunși la guvernare, au refuzat, de asemenea să le aplice.

Cursdeguvernare.ro a întocmit o listă a celor mai importante legi pe care statul se dovedeşte incapabil să le aplice. E greu de spus dacă poat fi invocate doar privaţiunile pe care le impune criza: unele din aceste legi şi asumări de răspundere au fost adoptate în plină criză economică.

§  Legea-cadru a salarizării unitare în sectrorul bugetar. Actul normativ a fost adoptat în 2010, prin angajarea răspunderii Guvernului, însă prin același procedeu a fost adoptat și o lege de aplicare a Legii-cadru, pentru anul 2011, astfel încât nivelurile din grilele de salarizare să nu se aplice în întregime. Astfel, Guvernanții susțineau să din anul 2012 avea să se aplice în întregime grilele de salarizare, care prevedeau un raport de 1/15 între cel mai mic și cel mai mare salariu la stat, cu salariul minim brut de 670 de lei pe lună. Astfel, susținea ministrul de atunci al Muncii, Ioan Botiș, grila întreagă de salarizare, inclusiv cei 25% tăiați de Guvern de la bugetari în 2010, urma să se aplice de la 1 ianuarie 2012. Nu va fi așa, pentru că, în noiembrie 2012, coaliția de guvernare s-a răzgândit din nou și a trecut la Camera Deputaților o lege pentru aprobarea unei ordonanțe de guvern simple (nr. 80/2010) în care deputații Puterii au introdus înghețarea salariilor și a pensiilor în anul 2012.

§  Legea pensiilor. Prin această lege, pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în 2010, pensiile urmau să se majoreze cu rata inflației plus jumătate din creșterea salariului mediu pe economie. Rezulta, așadar, o majorare de câteva procente pentru pensii, din anul 2012. Majorarea nu se mai aplica, potrivit legii de aprobare a OG 80/2010, adoptate de coaliția de guvernare, în Parlament. De la Palatul Victoria au fost, însă, emise promisiuni că pensiuile ar putea să crească cu un anumit procent, în funcție de evoluțiile economiei României și internaționale.

§  Legea majorării salariilor profesorilor. În septembrie 2008, înainte de alegerile legislative, parlamentarii au adoptat Legea 221/2008, care prevedea majorarea cu 50% a salariilor profesorilor, educatorilor și învățătorilor. La acea dată, premierul liberal Călin Popescu Tăriceanu a atras atenția că majorarea nu are surse de finanțare, însă chiar și parlamentarii PNL, inclusiv ministrul Educației de atunci, Cristian Adomniței, au votat-o, alături de PSD și PDL. Președintele Traian Băsescu a promulgat apoi legea, însă aceasta nu a mai apucat să fie aplicată, pentru că Guvernul Tăriceanu a emis o ordonanță de urgență prin care se acordau numai 17 puncte procentuale din majorare. Curtea Constituțională a declarat ordonanța ca fiind neconstituțională, însă nici guvernul următor, PDL-PSD, condus de Emil Boc, nu a aplicat majorarea cu 50%. Situația a generat un val de decizii în instanțele de judecată din țară, favorabile profesorilor, iar în final Înalta Curte de Casație și Justiție, la recursul în anulare al prcurorului general al României, Laura Kovesi, a decis ca salariile tuturor dascălilor să fie majorate cu 50%, în loc de 17%, pentru a uniformiza practica. Numai că Guvernul Boc (PDL-UDMR-UNPR-minorități, de această dată) a și-a angajat răspunferea pentru o nouă lege, prin care salariile tuturor profesorilor au fost nivelate în jos.

§  Eșalonarea drepturilor unor bugetari. În 2010, Guvernul a emis o ordonanță de urgență prin care au fost eșalonate în perioada 2012-2014 plățile drepturilor câștigate în instanță de unii dintre bugetari. La comanda Guvernului, parlamentarii Puterii au amendat ordonanța și au amânat pentru perioada 2014-2016 acordarea acestor drepturi.

Cum plăteşte statul pentru nerespectarea propriilor legi

La actele normative fundamentale de mai sus, se adaugă zeci de alte legi care nu pot fi puse în aplicare de către autorităţile locale: fie din lipsă de fonduri, fie din lipsă de metodologie.

De remarcat este că statul, prin guvern, nu reuşeşte să respecte nu doar legile şi măsurile populiste luate de guvernele precedente, ci nici măcar legile făcute şi promovate, până la asumarea răspunderii, de către guvernul în exerciţiu.

Într-un artcol postat pe blogul său, jurnalistul Lucian Davidescu arată că, prin amânarea plății drepturilor bugetarilor – profesorii în acest caz – statul ajunge să se folosească de banii datorați acestora fără să plătească dobânzi, așa cum guvernul fac în cazul împrumuturilor de la bănci.

”În cazul bugetarilor, dobânda este stabilită unilateral la nivelul ratei inflaţiei (3,55%, în scădere), adică mult sub nivelul la care se împrumută statul în mod normal. Nu dobânda de referinţă a BNR (6%), uzuală în dreptul contractual, nu randamentul titlurilor de stat emise pe piaţa internă (~7%), nu dobânda penalizatoare percepută chiar de stat în cazul contribuabililor care nu-şi achită obligaţiile la timp (18,75%)”, scrie Davidescu, pe blog.