Ministerul Educaţiei vrea să “cumpere” tineri care să facă o carieră în învăţământ

Şcolile riscă să rămână fără profesori în trei ani

Autor: LAURENTIU MUSOIU • Categoria: Social • Publicat la: 2011-03-16- PUTEREA

Ministerul Educaţiei obligă studenţii să absolve un master de specialitate pentru a deveni dascăli, în condiţiile în care multe facultăţi se plâng că foarte puţini tineri nu mai vor să urmeze o carieră în învăţământ. Oficialii MECTS susţin că vor folosi stimulente financiare pentru a-i atrage pe tineri să devină dascăli.

Tinerii care doresc să devină profesori sunt obligaţi să absolve un master educaţional, la zi, potrivit noii Legi a educaţiei. Din nefericire, însă, multe facultăţi din ţară atrag atenţia că foarte puţini absolvenţi de facultate sunt dornici să “treacă la catedră”. Modulele pedagogice din timpul facultăţii care ofereau tinerilor posibilitatea de a preda în şcoli sau licee sunt în lichidare. Astfel, în câţiva ani, unităţile de învăţământ pot rămâne fără profesori dacă tinerii refuză masterul educaţional. “La modulul pedagogic sunt înscrişi mulţi, pe ideea că e bine să-l aibă acolo, însă opţiunea pentru profesorat ca atare este foarte redusă. În general, aproape nimeni nu are intenţia să ajungă profesor. E o variantă de rezervă, modulul pedagogic îl fac destul de mulţi ca să aibă o certificare, nu în speranţa de a merge la catedră. A scăzut foarte mult capitolul simbolic al meseriei de profesor. Înainte de ’90, repartiţiile erau doar acolo, cei care terminau facultăţi deveneau profesori. Acest lucru a condus la scăderea capitalului simbolic al profesiei”, ne-a declarat profesorul Alfred Bulai, sociolog din cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA). Potrivit acestuia, există numeroase probleme care au determinat dezinteresul tinerilor pentru profesia de dascăl, dar noua Lege a educaţiei nu elimină nici una dintre nereguli. “O a doua problemă este scăderea nivelului  calitativ al învăţământului, pentru că după ’90 persoanele competente s-au îndreptat spre alte domenii, cum ar fi mediul universitar. În plus, acele repartizări făceau posibil ca profesori tineri buni să ajungă şi în mediul rural. Cu siguranţă, salariile mici din învăţământ, din aceşti ultimi 20 de ani, au făcut ca meseria de profesor să fie una neactractivă. Vă dau un exemplu, când eram la Agenţia de Strategii Guvernamentale, o domnişoară a preferat să vină să lucreze acolo pe cabinetul demnitarului ca şi curier, deci fără studii superioare, ea fiind absolventă de Filologie la Universitatea Bucureşti, profesoară de limba română, numai că avea, pe atunci, 7 milioane de lei salariu ca şi curier, decât 5 milioane şi ceva, cât avea ca profesor. Cu salariu sub 1.000 de lei pentru un absolvent de facultate este greu să ai prestanţă. Să nu mai vorbim şi despre discuţiile publice legate de această meserie, care sunt mai mult negative, luând în considerare cum se poartă societatea şi autorităţile faţă de profesori. Probleme sunt multe, pot spune că noua Lege a educaţiei nu rezolvă nici una dintre ele”, ne-a mai explicat Bulai. Sociologul suţine că “legea Funeriu” ignoră trei aspecte foarte importante. “Trebuie să controlezi modul în care intră bani în sistemul educaţional şi cum sunt gestionaţi. O altă problemă ar fi ridicarea nivelului de pregătire, care este la pământ, şi, nu în ultimul rând, trebuie să te asiguri că sistemul pe care îl impui este unul democratic. Noua Lege a educaţiei, ca toate celelalte mai vechi, nu rezolvă aceste probleme”, ne-a mai declarat Alfred Bulai. Acesta susţine că absolvenţii SNSPA se îndreaptă spre domenii aplicative precum politic, consultanţă, management sau antropologie.

Fără profi de info?

Nici tinerii care au terminat Informatica nu par încântaţi de “o viaţă petrecută la catedră”. “Noi nu avem încă master educaţional. Probabil de la anul vom avea. Nu pot să vă dau decât o opinie personală. Mă tem că trebuie să dau un răspuns negativ în ceea ce priveşte interesul studenţilor pentru o carieră de profesor. Eu lucrez cu studenţii de la specializarea Informatică. Evident că cei mai mulţi absolvenţi visează la un loc de muncă în IT şi foarte puţini la o carieră academică. Din experienţa mea de 10 ani cunosc o singură persoană care s-a dus în învăţământ şi asta pentru că s-a căsătorit şi s-a dus în oraşul soţului. S-ar putea ca la Matematică situaţia să fie diferită şi mai mulţi tineri să dorească să devină profesori”, ne-a declarat profesorul Denis Enăchescu, de la Facultatea de Matematică-Informatică din cadrul Universităţii Bucureşti.

Situaţia este însă mai bună în cazul Facultăţii de Geografie, unde există şi absolvenţi interesaţi de modulul pedagogic.

MECTS ar putea oferi stimulente financiare tinerilor  

Oficialii Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) recunosc că nu au avut o statistică a studenţilor interesaţi să devină profesori când au redactat noua lege, dar sunt convinşi că tinerii vor lua cu asalt masterele de profil pentru că sunt uşoare şi prezintă avantaje financiare. “Înainte, calificarea necesară ca să devii dascăl erau acele cursuri de pedagogie, care se făceau în acelaşi timp cu celălalt program de studiu, de bază. Cam 70% din tinerii care urmau o facultate făceau şi cursurile de pedagogie pentru că nu era foarte solicitant. Acum, făcând acest master, multă lume nu o să-l ceară, aşa cred ei. O să vedeţi că o să-l ceară pentru că el va fi într-un program atractiv. Adică, vei putea să faci, pentru că legea îţi permite, două programe de master în acelaşi timp. Faci masterul tău de specialitate, dacă vrei să faci şi poţi să faci şi masterul acesta, în acelaşi timp, pentru cei mai zeloşi. Sau poţi să faci masterul ăsta care este de la stat, plătit, şi poţi să iei şi bursă, dacă ai rezultate bune. Eu vă spun că, până la urmă, oamenii vor accepta şi masterul aşa cum este”, ne-a declarat Ion Ciucă, director în cadrul Direcţiei programe universitare din cadrul MECTS. Acesta asigură că ministerul de resort va interveni, oferind alte avantaje financiare dacă tinerii nu vor fi atraşi de masterele educaţionale. “Probabil că nu vor fi la fel de mulţi, cum erau cei de la seminarul pedagogic, dar nu cred că vor fi atât de puţini încât să nu mai avem candidaţi pentru o carieră didactică. Viaţa ne va demonstra dacă avem sau nu avem dreptate. Eu vă spun că dacă tinerii nu vor veni, se va interveni urgent, pe temeiul legal, pentru a face masterul atractiv. Se va găsi un amendament de ordin financiar, astfel încât să-i determine pe tineri să vină în învăţământ. Aceste mastere pot fi organizate de orice instituţie de învăţământ superior care a organizat modulul pedagogic. Modulele pedagogice sunt în lichidare”, ne-a mai spus oficialul MECTS.